Greata si varsaturi: cauze, complicatii, tratament si prevenire

Deși de cele mai multe ori sunt inofensive și se remit spontan, greața și vărsăturile persistente pot duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice. Tratamentul include măsuri simple precum consumul de lichide clare și alimente ușoare, dar în cazurile severe poate necesita intervenție medicală. Recunoașterea semnelor de alarmă și adresarea promptă medicului sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Cauze comune ale greții și vărsăturilor

Greața și vărsăturile pot fi provocate de o multitudine de factori, de la afecțiuni minore până la probleme medicale serioase. Identificarea cauzei subiacente este esențială pentru stabilirea tratamentului adecvat.

Cauze gastrointestinale: Problemele digestive reprezintă cele mai frecvente cauze ale greții și vărsăturilor. Gastroenterita virală, cunoscută popular drept „gripa stomacală”, este caracterizată prin inflamarea mucoasei stomacului și intestinelor, provocând greață, vărsături și adesea diaree. Toxiinfecțiile alimentare apar în urma consumului de alimente contaminate cu bacterii precum Salmonella sau Escherichia coli, iar simptomele se manifestă de obicei la câteva ore până la o zi după ingestie. Alte afecțiuni digestive care pot provoca greață includ ulcerul peptic, refluxul gastroesofagian, pancreatita și colecistita.

Cauze legate de sarcină: Greața matinală reprezintă un simptom extrem de comun în primul trimestru de sarcină, afectând până la 90% dintre femeile însărcinate. Aceasta este cauzată de modificările hormonale, în special creșterea nivelului de gonadotropină corionică umană și estrogen. Deși este denumită „greață matinală”, aceasta poate apărea în orice moment al zilei. În cazuri severe, unele femei dezvoltă hiperemeza gravidică, o formă intensă de greață și vărsături care poate duce la deshidratare și pierdere în greutate, necesitând intervenție medicală.

Cauze legate de mișcare și echilibru: Răul de mișcare apare atunci când există un conflict între informațiile vizuale și cele percepute de sistemul vestibular din urechea internă. Acest dezechilibru poate fi declanșat de călătoriile cu mașina, avionul, vaporul sau de jocurile video cu mișcare rapidă. Vertijul, caracterizat prin senzația falsă de mișcare sau rotire, poate fi cauzat de probleme ale urechii interne precum vertijul pozițional paroxistic benign sau boala Ménière, și este frecvent însoțit de greață și vărsături.

Cauze legate de medicamente și tratamente: Numeroase medicamente pot provoca greață și vărsături ca efecte secundare. Chimioterapia utilizată în tratamentul cancerului este cunoscută pentru efectele sale emetice puternice, cauzate de acțiunea asupra centrului de vomă din creier. Antibioticele, analgezicele opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene și medicamentele pentru tensiune arterială pot de asemenea declanșa aceste simptome. Consumul excesiv de alcool provoacă greață și vărsături atât direct, prin iritarea mucoasei gastrice, cât și prin metaboliții toxici produși în timpul procesării alcoolului de către ficat.

Alte cauze comune: Stresul și anxietatea pot declanșa greață prin activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea de hormoni de stres. Migrena, o formă severă de durere de cap, este frecvent însoțită de greață și sensibilitate la lumină și sunet. Traumatismele craniene, inclusiv comoțiile cerebrale, pot provoca greață persistentă. Expunerea la anumite mirosuri puternice sau substanțe toxice poate stimula direct centrul de vomă, iar unele persoane dezvoltă sensibilitate crescută la anumite mirosuri, în special în timpul sarcinii.

Cauze mai puțin frecvente, dar grave

Pe lângă cauzele comune, există și afecțiuni mai rare care pot provoca greață și vărsături persistente sau severe. Acestea necesită atenție medicală promptă pentru diagnostic și tratament adecvat.

Afecțiuni ale sistemului digestiv: Obstrucția intestinală reprezintă o urgență medicală caracterizată prin blocarea parțială sau completă a intestinului subțire sau gros, împiedicând trecerea normală a conținutului digestiv. Aceasta poate fi cauzată de aderențe, hernii, tumori sau volvulus, și se manifestă prin greață, vărsături, constipație și dureri abdominale severe. Apendicita, inflamarea apendicelui, începe adesea cu dureri în jurul ombilicului care migrează în partea dreaptă inferioară a abdomenului, însoțite de greață, vărsături și febră. Pancreatita acută, inflamarea bruscă a pancreasului, provoacă dureri abdominale intense care radiază spre spate, alături de greață și vărsături persistente.

Afecțiuni neurologice: Tumorile cerebrale pot provoca greață și vărsături prin creșterea presiunii intracraniene sau prin afectarea directă a centrului de vomă din creier. Aceste simptome sunt adesea mai intense dimineața și se pot agrava la schimbarea poziției capului. Meningita, inflamarea membranelor care învelesc creierul și măduva spinării, se manifestă prin febră înaltă, dureri de cap severe, rigiditate a gâtului și sensibilitate la lumină, însoțite frecvent de greață și vărsături. Encefalita, inflamarea țesutului cerebral, prezintă simptome similare, dar poate include și confuzie, convulsii și modificări de comportament.

Alte afecțiuni grave: Infarctul miocardic poate provoca greață și vărsături, în special la femei și vârstnici, simptome care sunt adesea trecute cu vederea în favoarea durerilor toracice. Insuficiența renală determină acumularea de toxine în sânge, care pot stimula centrul de vomă și provoca greață persistentă. Cetoacidoza diabetică, o complicație gravă a diabetului, este caracterizată prin niveluri foarte ridicate de glucoză în sânge și producerea de cetone, manifestându-se prin greață, vărsături, respirație rapidă și confuzie. Sindromul de vărsături ciclice provoacă episoade intense și recurente de greață și vărsături care durează ore sau zile, urmate de perioade asimptomatice.

Complicații ale greții și vărsăturilor prelungite

Episoadele prelungite sau severe de greață și vărsături pot duce la complicații semnificative dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Deshidratarea: Pierderea excesivă de lichide prin vărsături poate duce rapid la deshidratare, o condiție în care organismul nu mai are suficientă apă pentru a-și îndeplini funcțiile normale. Semnele deshidratării includ sete intensă, uscăciunea gurii și a buzelor, urinare redusă, urină de culoare închisă, oboseală extremă și amețeli. La copii, semnele pot include lipsa lacrimilor când plâng, scutece uscate timp de mai multe ore, fontanelă (zona moale de pe creștetul capului) înfundată, iritabilitate și letargie. Deshidratarea severă poate duce la scăderea tensiunii arteriale, tahicardie, confuzie și, în cazuri extreme, la insuficiență renală sau șoc, reprezentând o urgență medicală care necesită tratament prompt.

Malnutriția și pierderea în greutate: Greața și vărsăturile cronice pot duce la aport alimentar insuficient și la absorbție redusă a nutrienților, rezultând în malnutriție și pierdere în greutate. Deficiențele de vitamine și minerale pot apărea, în special de vitamine solubile în apă precum complexul B și vitamina C, care nu sunt stocate în cantități mari în organism. Pierderea de masă musculară poate surveni atunci când corpul începe să utilizeze proteinele musculare pentru energie din cauza aportului caloric insuficient. Scăderea nivelului de electroliți precum potasiul, sodiul și magneziul poate duce la slăbiciune musculară, crampe și aritmii cardiace. În cazuri severe, malnutriția poate afecta sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la infecții.

Leziuni ale esofagului și dinților: Vărsăturile frecvente expun esofagul la acidul gastric, care poate cauza inflamație (esofagită) și, în timp, poate duce la eroziuni sau ulcerații ale mucoasei esofagiene. În cazuri severe, vărsăturile intense pot provoca rupturi ale esofagului (sindromul Mallory-Weiss) sau chiar perforații, care reprezintă urgențe medicale. Acidul gastric poate eroda și smalțul dentar, ducând la sensibilitate dentară crescută, carii și modificări ale aspectului dinților. Glandele salivare pot deveni inflamate din cauza expunerii frecvente la acid. Pentru a minimiza aceste efecte, se recomandă clătirea gurii cu apă după vărsături, dar evitarea periajului imediat, care poate agrava eroziunea smalțului deja fragilizat de acid.

Remedii casnice și îngrijire personală

Există numeroase măsuri de îngrijire personală care pot ajuta la ameliorarea greții și vărsăturilor în cazurile ușoare până la moderate, permițând organismului să se recupereze în mod natural.

Ajustări alimentare: Modificarea dietei reprezintă prima linie de apărare împotriva greții și vărsăturilor. Se recomandă trecerea temporară la o dietă blandă, cu alimente ușor de digerat și neutră din punct de vedere al aromelor și gusturilor. Mesele mici și frecvente sunt preferate în locul celor mari și copioase, deoarece un stomac prea plin poate agrava greața. Alimentele trebuie consumate lent, cu mestecarea temeinică, pentru a facilita digestia și a reduce stresul asupra sistemului digestiv. De asemenea, este important să se evite consumul de lichide în timpul meselor, preferându-se hidratarea între acestea.

Alimente recomandate: Anumite alimente sunt mai bine tolerate în perioadele de greață și pot chiar să amelioreze acest simptom. Biscuiții sărați sau pâinea prăjită sunt excelente pentru a calma stomacul, în special dimineața înainte de a se ridica din pat. Orezul fiert, paste simple, cartofi fierți și alte alimente bogate în amidon oferă energie fără a suprasolicita sistemul digestiv. Supele clare, precum supa de pui, furnizează hidratare și electroliți esențiali. Ghimbirul, sub formă de ceai, suc sau biscuiți, are proprietăți antiemetice naturale dovedite științific. Băuturile care conțin mentă pot de asemenea calma stomacul și reduce senzația de greață.

Alimente de evitat: Anumite alimente pot agrava greața și ar trebui evitate până la ameliorarea simptomelor. Alimentele grase, prăjite sau foarte condimentate pot încetini digestia și irita stomacul. Produsele lactate pot fi dificil de digerat pentru multe persoane, în special în perioadele de sensibilitate gastrică. Alimentele cu miros puternic pot declanșa greața prin stimularea olfactivă. Cafeina și alcoolul pot irita mucoasa gastrică și pot deshidrata organismul. Alimentele foarte dulci pot provoca fluctuații ale nivelului de zahăr din sânge, care pot agrava greața la unele persoane.

Obiceiuri alimentare pentru prevenirea greții: Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase poate reduce frecvența episoadelor de greață. Consumul de alimente la temperatura camerei sau reci poate fi mai bine tolerat, deoarece alimentele fierbinți eliberează mai multe arome care pot declanșa greața. Mestecarea temeinică a alimentelor și mâncatul lent ajută la o mai bună digestie. Odihna după mese, de preferință cu capul ușor ridicat, poate preveni refluxul acid și greața asociată. Pentru persoanele care experimentează greață matinală, consumul câtorva biscuiți simpli înainte de a se ridica din pat poate stabiliza nivelul glicemiei și reduce greața.

Ajustări ale stilului de viață: Pe lângă modificările alimentare, anumite schimbări în stilul de viață pot ajuta la gestionarea greții și vărsăturilor. Aerul proaspăt și ventilația adecvată pot reduce greața, în special pentru persoanele sensibile la mirosuri. Tehnicile de relaxare, precum respirația profundă, meditația și yoga, pot diminua greața asociată stresului și anxietății. Acupresura, în special stimularea punctului P6 situat pe încheietura mâinii, s-a dovedit eficientă în reducerea greții. Evitarea activităților intense imediat după mese și menținerea unei poziții verticale pentru cel puțin 30 de minute după masă pot preveni refluxul acid și greața asociată.

Tratamente medicale

Atunci când măsurile de îngrijire personală nu sunt suficiente pentru a controla greața și vărsăturile, pot fi necesare intervenții medicale, în special în cazurile severe sau persistente.

Medicamente fără prescripție medicală: Există câteva opțiuni disponibile fără rețetă pentru tratamentul greții și vărsăturilor. Antihistaminicele precum dimenhidrinatul și meclizina sunt eficiente în special pentru răul de mișcare, acționând prin blocarea receptorilor histaminici din creier implicați în reflexul de vomă. Bismutul subsalicilat, disponibil sub formă de tablete sau lichid, poate ajuta la calmarea stomacului și este util în special pentru greața asociată cu diareea. Suplimentele de ghimbir, disponibile sub formă de capsule, pot oferi ameliorare pentru greața ușoară până la moderată, inclusiv greața matinală din sarcină. Este important ca aceste medicamente să fie utilizate conform instrucțiunilor și să nu fie administrate copiilor fără consultarea prealabilă a unui medic.

Medicamente pe bază de prescripție medicală: În cazurile mai severe de greață și vărsături, medicul poate prescrie medicamente antiemetice mai puternice. Antagoniștii receptorilor de serotonină, precum ondansetronul, sunt foarte eficienți în prevenirea și tratarea greții induse de chimioterapie și a greții postoperatorii. Fenotiazinele, cum ar fi prometazina, acționează asupra centrului de vomă din creier și sunt utile pentru greața severă. Metoclopramida îmbunătățește motilitatea gastrointestinală și accelerează golirea stomacului, fiind utilă în special pentru greața asociată cu gastropareza sau refluxul gastroesofagian. Pentru femeile însărcinate cu hiperemeza gravidică, pot fi prescrise medicamente precum doxilamina în combinație cu piridoxina (vitamina B6), care s-au dovedit sigure și eficiente.

Terapia de rehidratare: Vărsăturile repetate pot duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice, care necesită corectare promptă. Soluțiile de rehidratare orală, disponibile în farmacii, conțin proporții echilibrate de apă, sare și zahăr pentru a înlocui fluidele și electroliții pierduți. Acestea trebuie consumate în cantități mici și frecvente pentru a evita suprasolicitarea stomacului. În cazurile severe de deshidratare, poate fi necesară administrarea intravenoasă de fluide și electroliți în mediul spitalicesc. Aceasta permite rehidratarea rapidă și eficientă, ocolind tractul digestiv. Pentru pacienții cu vărsături persistente, medicul poate recomanda și administrarea de vitamine, în special vitaminele din complexul B, pentru a preveni deficiențele nutriționale.

Când să solicitați asistență medicală

Deși majoritatea episoadelor de greață și vărsături sunt autolimitate și se rezolvă fără intervenție medicală, există situații care necesită evaluare profesională promptă.

Semne de alarmă care necesită urgență: Anumite simptome asociate greții și vărsăturilor indică o problemă medicală potențial gravă care necesită atenție imediată. Vărsăturile cu sânge (hematemeză) sau cu aspect de „zaț de cafea” (sânge digerat) pot indica sângerări gastrointestinale. Durerea abdominală severă sau persistentă, în special dacă este localizată în partea dreaptă inferioară a abdomenului, poate sugera apendicită. Durerea toracică asociată cu greață poate fi un semn de infarct miocardic. Rigiditatea gâtului împreună cu dureri de cap severe și febră poate indica meningită. Confuzia, letargia sau dificultățile de vorbire asociate cu greață pot sugera probleme neurologice grave precum accident vascular cerebral sau presiune intracraniană crescută.

Când să solicitați ajutor pentru copii: Părinții ar trebui să solicite asistență medicală pentru copiii lor dacă vărsăturile persistă mai mult de 12 ore la sugari sau 24 de ore la copiii mai mari. Semnele de deshidratare la copii, precum lipsa urinării timp de 6-8 ore, absența lacrimilor când plâng, uscăciunea gurii și letargia, necesită evaluare medicală promptă. Vărsăturile în jet (proiectile) la sugari pot indica stenoză pilorică și reprezintă o urgență. Febra peste 38,9°C (102°F) asociată cu vărsături necesită de asemenea atenție medicală. Refuzul de a bea lichide sau incapacitatea de a reține orice lichid timp de câteva ore poate duce rapid la deshidratare la copii și necesită intervenție medicală.

Când să solicitați ajutor pentru adulți: Adulții ar trebui să consulte un medic dacă vărsăturile persistă mai mult de 24 de ore sau dacă sunt însoțite de diaree severă timp de mai mult de 2 zile. Incapacitatea de a reține lichide timp de 12 ore sau mai mult poate duce la deshidratare semnificativă. Semnele de deshidratare precum sete extremă, uscăciunea gurii, amețeli severe sau urinare redusă necesită evaluare medicală. Durerea abdominală severă sau persistentă, în special dacă este localizată în partea dreaptă inferioară a abdomenului, poate indica apendicită sau alte afecțiuni grave. Greața și vărsăturile care apar după o traumă craniană pot fi semne de comoție cerebrală sau hemoragie intracraniană și necesită evaluare medicală de urgență.

Strategii de prevenire

Deși nu toate episoadele de greață și vărsături pot fi prevenite, există strategii care pot reduce frecvența și severitatea acestora.

Prevenirea prin dietă: Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase poate reduce riscul de greață și vărsături. Consumul de mese regulate și echilibrate, evitând perioadele lungi de foame, ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei. Mesele mai mici și mai frecvente sunt mai ușor de digerat decât cele mari și copioase. Mâncatul lent, cu mestecarea temeinică a alimentelor, facilitează digestia și reduce riscul de disconfort gastric. Evitarea alimentelor grase, prăjite sau foarte condimentate, în special înainte de activități care pot predispune la greață, precum călătoriile. Consumul adecvat de fibre ajută la menținerea tranzitului intestinal regulat, prevenind constipația care poate contribui la greață.

Prevenirea prin stil de viață: Anumite modificări ale stilului de viață pot reduce susceptibilitatea la greață și vărsături. Evitarea consumului excesiv de alcool previne greața și vărsăturile asociate intoxicației alcoolice și mahmurelei. Renunțarea la fumat reduce iritarea mucoasei gastrice și îmbunătățește funcția digestivă. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau exerciții fizice regulate poate reduce greața asociată anxietății. Odihna adecvată și un program de somn regulat contribuie la bunăstarea generală și pot reduce susceptibilitatea la greață. Evitarea mirosurilor puternice sau neplăcute poate preveni greața la persoanele sensibile.

Prevenirea medicală: În anumite situații, intervențiile medicale preventive pot fi necesare pentru a evita greața și vărsăturile. Medicamentele antiemetice pot fi prescrise preventiv înainte de proceduri cunoscute pentru potențialul lor de a provoca greață, precum chimioterapia sau intervențiile chirurgicale. Ajustarea dozelor sau tipurilor de medicamente poate fi necesară dacă anumite medicamente provoacă greață ca efect secundar. Tratamentul prompt al infecțiilor și altor afecțiuni medicale poate preveni greața și vărsăturile asociate acestora. Monitorizarea și controlul adecvat al afecțiunilor cronice precum diabetul, bolile renale sau afecțiunile gastrointestinale pot reduce episoadele de greață.

Strategii specifice pentru răul de mișcare: Răul de mișcare poate fi prevenit sau redus prin diverse strategii. Alegerea locurilor cu vizibilitate bună și mișcare minimă în mijloacele de transport, precum scaunele din față ale mașinii sau cele de lângă aripă în avion. Fixarea privirii pe orizont sau pe un punct fix în depărtare ajută la reducerea conflictului senzorial care cauzează răul de mișcare. Evitarea citirii sau utilizării dispozitivelor electronice în timpul călătoriei. Consumul de alimente ușoare înainte de călătorie, evitând mesele copioase, grase sau condimentate. Utilizarea brățărilor de acupresură sau a medicamentelor antiemetice cu 30-60 de minute înainte de călătorie poate fi eficientă pentru persoanele predispuse la rău de mișcare.

Considerații speciale

Anumite grupuri de persoane necesită abordări specifice pentru gestionarea greții și vărsăturilor, datorită condițiilor lor particulare.

Greața și vărsăturile în sarcină: Greața matinală afectează până la 90% dintre femeile însărcinate, în special în primul trimestru. Aceasta este cauzată de modificările hormonale și poate varia de la ușoară la severă. Strategiile de gestionare includ consumul de mese mici și frecvente, evitarea stomacului gol, consumul de biscuiți simpli înainte de a se ridica din pat dimineața și evitarea alimentelor sau mirosurilor care declanșează greața. Suplimentele de vitamina B6, ghimbirul și brățările de acupresură pot oferi ameliorare pentru multe femei. În cazurile severe, cunoscute ca hiperemeza gravidică, pot fi necesare medicație antiemetică, rehidratare intravenoasă și chiar spitalizare. Este important ca femeile însărcinate să consulte medicul înainte de a utiliza orice medicament pentru greață.

Greața și vărsăturile la pacienții cu cancer: Greața și vărsăturile sunt efecte secundare comune ale tratamentelor oncologice, în special ale chimioterapiei. Acestea pot apărea acut (în primele 24 de ore după tratament), întârziat (după 24 de ore) sau anticipator (declanșate de stimuli asociați cu tratamentul anterior). Managementul include administrarea preventivă de antiemetice înainte de chimioterapie, continuarea tratamentului antiemetic pentru câteva zile după și abordări comportamentale pentru greața anticipatorie. Modificările dietetice, precum evitarea alimentelor cu miros puternic și consumul de alimente reci sau la temperatura camerei, pot fi utile. Terapiile complementare precum acupunctura, hipnoza și tehnicile de relaxare pot oferi beneficii suplimentare. Comunicarea eficientă cu echipa medicală despre severitatea simptomelor este esențială pentru ajustarea planului de tratament.

Sindromul de vărsături ciclice: Această afecțiune este caracterizată prin episoade intense și recurente de greață și vărsături, care durează ore sau zile, urmate de perioade asimptomatice. Este mai frecventă la copii, dar poate afecta și adulții. Episoadele pot fi declanșate de stres, infecții, anumite alimente sau ciclul menstrual. Tratamentul include evitarea factorilor declanșatori cunoscuți, medicație preventivă pentru a reduce frecvența episoadelor și medicație antiemetică pentru tratamentul episoadelor acute. Hidratarea adecvată este esențială, iar în episoadele severe poate fi necesară rehidratarea intravenoasă. Terapia cognitivă comportamentală poate ajuta la gestionarea stresului care poate declanșa episoadele. Diagnosticul corect este important, deoarece sindromul poate fi confundat cu alte afecțiuni.

Greața și vărsăturile la copii: Copiii sunt deosebit de predispuși la greață și vărsături din cauza sistemului lor imunitar în dezvoltare și a expunerii frecvente la infecții virale. Gastroenterita virală este o cauză comună, dar vărsăturile la copii pot fi și simptome ale altor afecțiuni precum infecții ale urechii, apendicită sau boli congenitale. Prevenirea deshidratării este prioritară, oferind lichide clare în cantități mici și frecvente. Soluțiile de rehidratare orală sunt preferate apei simple, deoarece conțin electroliți esențiali. Reintroducerea alimentelor solide ar trebui făcută gradual, începând cu alimente ușor de digerat precum orezul, pâinea prăjită sau bananele. Părinții ar trebui să fie atenți la semnele de deshidratare și să solicite asistență medicală dacă vărsăturile persistă mai mult de 12-24 de ore sau sunt însoțite de alte simptome îngrijorătoare.