Unghii bolnave: tipuri, anomalii si boli asociate cu afectiuni

Modificările unghiilor pot semnala probleme de sănătate mai grave, precum psoriazis, afecțiuni hepatice sau renale. Tratamentul variază în funcție de cauză, de la medicamente antifungice și antibiotice la intervenții chirurgicale în cazurile severe. Prevenirea bolilor unghiilor implică o igienă adecvată, evitarea traumelor și menținerea unei alimentații echilibrate, bogate în vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea unghiilor.

Tipuri comune de boli ale unghiilor

Bolile unghiilor pot avea diverse cauze și manifestări clinice. Acestea pot afecta structura, culoarea și forma unghiilor, provocând disconfort și probleme estetice. Cunoașterea tipurilor comune de afecțiuni ale unghiilor ajută la identificarea promptă și tratamentul adecvat.

Infecții fungice ale unghiilor (Onicomicoză): Onicomicoza reprezintă o infecție fungică a unghiilor cauzată de dermatofiți, levuri sau mucegaiuri. Această afecțiune afectează aproximativ 10% din populația generală, fiind de 10 ori mai frecventă la unghiile de la picioare decât la cele de la mâini. Infecția debutează adesea la marginea liberă a unghiei, progresând treptat spre bază. Simptomele includ îngroșarea unghiei, modificarea culorii (galben-maroniu), fragilitate crescută și separarea unghiei de patul unghial. Factorii de risc includ vârsta înaintată, traumatismele unghiilor, hiperhidroza, diabetul zaharat și imunosupresia.

Psoriazisul unghial: Psoriazisul unghial apare la aproximativ 50% dintre pacienții diagnosticați cu psoriazis cutanat. Afecțiunea se manifestă prin modificări distinctive ale unghiilor, inclusiv puncte mici adâncite pe suprafața unghiei (pitting), decolorare gălbuie (pete de ulei), îngroșare subunghială, separarea unghiei de patul unghial (onicoliză) și fragilitate crescută. În cazurile severe, unghia poate deveni friabilă și se poate desprinde complet. Tratamentul implică corticosteroizi topici, analogi de vitamina D, terapie cu laser sau, în cazuri refractare, medicamente sistemice precum metotrexatul sau agenții biologici.

Sindromul unghiilor fragile: Această afecțiune se caracterizează prin unghii subțiri, moi, care se exfoliază și se rup ușor. Cauzele includ expunerea frecventă la apă și detergenți, traumatisme repetate, utilizarea excesivă a produselor pentru unghii sau îndepărtarea incorectă a ojei. Deficiențele nutriționale, în special de fier, zinc și biotină, pot contribui la fragilitatea unghiilor. Sindromul poate fi și secundar unor afecțiuni precum hipotiroidismul sau psoriazisul. Tratamentul constă în evitarea factorilor agresivi, hidratarea regulată a unghiilor și, în unele cazuri, suplimente cu biotină sau alte vitamine.

Paronichia: Paronichia reprezintă inflamația țesuturilor din jurul unghiei, afectând cuticulele și șanțurile unghiale. Forma acută este cauzată adesea de infecții bacteriene cu Staphylococcus aureus, în urma traumatismelor minore precum mușcăturile unghiilor sau manichiura agresivă. Paronichia cronică apare după expunerea prelungită la umiditate și este frecvent asociată cu infecții cu Candida albicans. Simptomele includ roșeață, durere, sensibilitate și umflarea țesuturilor periunguale, iar în cazurile severe, formarea de puroi. Tratamentul include antibiotice topice sau orale pentru forma acută și antifungice pentru forma cronică.

Onicoliza: Onicoliza reprezintă separarea unghiei de patul unghial, începând de la marginea liberă și progresând spre bază. Această afecțiune poate fi cauzată de traumatisme, infecții fungice, psoriazis, dermatită de contact sau reacții la medicamente. Spațiul creat între unghie și patul unghial apare alb, galben sau verzui și poate deveni un mediu propice pentru infecții secundare. Tratamentul vizează cauza subiacentă și include menținerea unghiilor scurte, evitarea umidității excesive și utilizarea medicamentelor antifungice sau antibiotice, după caz.

Unghii încarnate: Unghiile încarnate apar când marginile laterale ale unghiei cresc în țesutul înconjurător, provocând durere, roșeață și inflamație. Această afecțiune afectează frecvent degetul mare de la picior și poate fi cauzată de tăierea incorectă a unghiilor, purtarea încălțămintei strâmte sau traumatisme. În cazurile severe, pot apărea infecții secundare cu formare de puroi. Tratamentul include băi calde ale picioarelor, ridicarea marginii unghiei cu un tampon steril și, în cazurile refractare, îndepărtarea chirurgicală parțială sau completă a unghiei.

Onicogrifoza (Unghii în formă de corn de berbec): Onicogrifoza se caracterizează prin îngroșarea și deformarea extremă a unghiei, care capătă aspect de corn de berbec. Această afecțiune afectează predominant unghiile de la picioare, în special degetul mare, și este mai frecventă la persoanele vârstnice. Cauzele includ traumatisme repetate, probleme de circulație, infecții fungice cronice și predispoziție genetică. Tratamentul constă în tăierea și pilirea profesională a unghiei, utilizarea de creme keratolitice și, în cazurile severe, îndepărtarea chirurgicală a unghiei și a matricei unghiale.

Tulburări de decolorare a unghiilor

Decolorarea unghiilor poate oferi indicii importante despre starea de sănătate generală. Modificările de culoare pot fi cauzate de infecții, afecțiuni sistemice, medicamente sau factori externi. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru un tratament adecvat.

Tipuri de decolorări

Decolorarea albă a unghiilor (Leuconichia): Leuconichia se manifestă prin apariția unor pete sau benzi albe pe unghii. Poate fi totală (întreaga unghie este albă), parțială (pete albe) sau transversală (linii albe orizontale). Cauzele includ traumatisme minore ale matricei unghiale, deficiențe nutriționale (zinc, calciu) sau reacții la produsele pentru unghii. Unghiile Terry (albe cu margine roșiatică distală) pot indica ciroză hepatică, insuficiență cardiacă sau diabet. Leuconichia este adesea benignă și dispare pe măsură ce unghia crește, însă formele persistente necesită evaluare medicală pentru excluderea afecțiunilor sistemice.

Decolorarea galbenă a unghiilor: Unghiile galbene pot fi cauzate de multiple afecțiuni, inclusiv infecții fungice, psoriazis, sindromul unghiilor galbene sau tabagism cronic. Sindromul unghiilor galbene este o afecțiune rară caracterizată prin unghii galbene, îngroșate, cu creștere lentă, asociată frecvent cu limfedem și afecțiuni respiratorii. Decolorarea galbenă poate apărea și ca efect secundar al unor medicamente sau al utilizării îndelungate a lacului de unghii fără bază protectoare. Tratamentul vizează cauza subiacentă și poate include antifungice, corticosteroizi topici sau, în cazul sindromului unghiilor galbene, vitamina E și antibiotice.

Decolorarea verde a unghiilor: Colorarea verzuie a unghiilor este cauzată tipic de infecția cu Pseudomonas aeruginosa, o bacterie care produce un pigment verde-albăstrui. Această infecție apare adesea secundar altor afecțiuni unghiale, precum onicoliza sau traumatismele, care creează un spațiu între unghie și patul unghial unde bacteria poate prolifera. Factorii de risc includ expunerea prelungită la umiditate, manichiura artificială și imunosupresia. Tratamentul constă în îndepărtarea porțiunii afectate a unghiei, menținerea unghiilor uscate și utilizarea de soluții antiseptice sau antibiotice topice cu acțiune împotriva Pseudomonas.

Decolorarea roșie-brună-neagră a unghiilor: Aceste decolorări pot avea cauze variate, de la hemoragii subunghiale traumatice la afecțiuni grave precum melanomul subunghial. Hemoragiile în așchie (linii fine roșii-brune longitudinale) pot indica endocardită infecțioasă, vasculită sau traumatisme minore. Decolorarea brună difuză poate fi cauzată de medicamente (tetracicline, antimalarice), expunere la substanțe chimice sau afecțiuni endocrine. Decolorarea neagră necesită atenție deosebită, putând semnala melanom subunghial, în special când este asociată cu deteriorarea unghiei și extinderea pigmentului la cuticulă (semnul Hutchinson).

Melanonichia longitudinală

Cauze benigne: Melanonichia longitudinală se prezintă ca o bandă pigmentată, de culoare brună sau neagră, care se întinde de la cuticula unghiei până la marginea liberă. Cauzele benigne includ nevii melanocitari, hiperplazia melanocitară, traumatismele repetate, infecțiile fungice și modificările hormonale din timpul sarcinii. La persoanele cu pigmentare cutanată intensă, melanonichia longitudinală poate fi o variantă normală, apărând frecvent la mai multe unghii. Alte cauze includ deficiențe nutriționale, medicamente (zidovudină, minocilină) și boli sistemice precum sindromul Addison. Monitorizarea periodică este recomandată pentru a detecta eventualele modificări suspecte.

Melanomul subunghial: Melanomul subunghial reprezintă o formă rară dar agresivă de cancer cutanat care se dezvoltă în matricea unghială. Se manifestă inițial ca o bandă pigmentată longitudinală, care se lărgește progresiv, devine neomogenă ca și culoare și textură, și poate determina distrugerea unghiei. Semnul Hutchinson (extinderea pigmentului la cuticulă și țesuturile periunguale) este un indicator important de malignitate. Factorii de risc includ traumatismele repetate și antecedentele personale sau familiale de melanom. Diagnosticul precoce este crucial, necesitând biopsie și examen histopatologic. Tratamentul constă în excizia chirurgicală largă, uneori cu amputarea falangei distale.

Anomalii ale suprafeței unghiilor

Modificările suprafeței unghiilor pot oferi informații valoroase despre starea de sănătate generală. Aceste anomalii pot fi manifestări ale unor afecțiuni dermatologice, sistemice sau rezultatul unor traumatisme.

Pittingul unghial: Pittingul unghial se manifestă prin prezența unor mici depresiuni punctiforme pe suprafața unghiei. Aceste depresiuni variază ca dimensiune și distribuție și sunt cauzate de defecte în procesul de keratinizare a matricei unghiale proximale. Psoriazisul este cea mai frecventă cauză, dar pittingul poate apărea și în alopecia areată, eczemă sau lichen plan. În psoriazis, depresiunile sunt de obicei numeroase, profunde și distribuite aleatoriu, în timp ce în alopecia areată sunt mai fine și aranjate geometric. Tratamentul vizează afecțiunea de bază și poate include corticosteroizi topici, analogi de vitamina D sau, în cazurile severe, terapii sistemice.

Striuri longitudinale: Striurile longitudinale sunt șanțuri fine care se extind de la cuticula până la marginea liberă a unghiei. Acestea apar frecvent odată cu înaintarea în vârstă, ca rezultat al modificărilor în matricea unghială. Alte cauze includ afecțiuni dermatologice (lichen plan, psoriazis), traumatisme, deficiențe nutriționale și boli sistemice precum artrita reumatoidă. Striurile pronunțate, asociate cu subțierea unghiei, pot indica lichen plan unghial. Tratamentul depinde de cauza subiacentă și poate include hidratarea unghiilor, corticosteroizi topici sau tratamentul afecțiunii primare.

Striuri transversale: Striurile transversale sunt linii sau șanțuri orizontale care traversează unghia de la un capăt la altul. Acestea pot apărea ca urmare a unei întreruperi temporare în creșterea unghiei, cauzată de boli acute, stres sever, traumatisme ale matricei unghiale sau reacții la medicamente. Liniile Beau reprezintă forma cea mai comună de striuri transversale și pot apărea după febră mare, infecții sistemice sau chimioterapie. Tratamentul constă în îndepărtarea factorului cauzal, unghiile revenind la normal pe măsură ce cresc.

Liniile Beau: Liniile Beau sunt depresiuni transversale care traversează unghia de la un capăt la altul. Acestea apar ca urmare a unei opriri temporare a creșterii matricei unghiale, cauzată de boli sistemice acute, traumatisme sau expunere la substanțe toxice. Profunzimea liniei reflectă severitatea și durata evenimentului declanșator. Liniile Beau pot afecta toate unghiile simultan (sugerând o cauză sistemică) sau doar câteva unghii (indicând traumatisme locale). Poziția liniei pe unghie poate ajuta la determinarea momentului în care s-a produs evenimentul declanșator, știind că unghiile de la mâini cresc aproximativ 1 mm pe săptămână.

Onicomadeza: Onicomadeza reprezintă separarea completă a plăcii unghiale de patul unghial, începând de la bază. Aceasta rezultă dintr-o oprire bruscă și severă a creșterii matricei unghiale, mai gravă decât cea care produce liniile Beau. Cauzele includ boli febrile acute, reacții severe la medicamente, traumatisme majore și boli dermatologice precum pemfigusul. Onicomadeza este frecventă după boala mână-picior-gură la copii. Unghia separată cade eventual, fiind înlocuită de o unghie nouă. Nu există tratament specific, dar identificarea și tratarea cauzei subiacente pot preveni episoadele recurente.

Trahionichia (Unghii rugoase): Trahionichia se caracterizează prin rugozitatea extremă a suprafeței unghiale, care capătă aspect mat, opac și striații fine longitudinale. Această afecțiune poate implica una, câteva sau toate unghiile (distrofia celor 20 de unghii). Cauzele principale includ lichen plan, psoriazis, eczema și alopecia areată. Trahionichia este adesea asimptomatică, dar poate cauza fragilitate unghială și disconfort estetic. Tratamentul include corticosteroizi topici sau injectabili, retinoizi topici și, în cazurile severe, imunosupresoare sistemice. Prognosticul este variabil, cu posibilă rezoluție spontană în cazurile asociate cu alopecia areată.

Boli ale unghiilor asociate cu afecțiuni sistemice

Unghiile pot reflecta starea de sănătate generală a organismului, oferind indicii importante despre prezența unor afecțiuni sistemice. Modificările unghiale pot precede alte simptome, facilitând diagnosticul precoce al acestor boli.

Modificări unghiale în bolile vasculare: Afecțiunile vasculare pot determina modificări caracteristice ale unghiilor. În boala arterială periferică, unghiile devin subțiri, fragile și pot prezenta striuri longitudinale din cauza perfuziei tisulare reduse. Fenomenul Raynaud se manifestă prin modificări de culoare ale unghiilor (alb-albastru-roșu) în condiții de frig sau stres. Hemoragiile în așchie (linii fine roșii-brune sub unghie) pot indica vasculită, endocardită infecțioasă sau microtraumatisme capilare. Capilaroscopia patului unghial reprezintă o metodă neinvazivă valoroasă pentru evaluarea microcirculației în bolile reumatologice precum sclerodermia, unde se observă dilatarea și reducerea numărului de capilare.

Modificări unghiale în tulburări endocrine: Tulburările endocrine pot induce diverse modificări unghiale. În hipotiroidism, unghiile devin fragile, casante, cu creștere lentă și pot prezenta onicoliză. Hipertiroidismul poate cauza onicoliză (separarea unghiei de patul unghial), aspect lucios al unghiilor și creștere accelerată. Diabetul zaharat predispune la infecții fungice unghiale, paronichia și hemoragii subunghiale din cauza microangiopatiei. Acromegalia determină lărgirea și îngroșarea unghiilor. Tratamentul acestor modificări implică în primul rând controlul afecțiunii endocrine de bază, completat cu îngrijiri locale ale unghiilor afectate.

Modificări unghiale în deficiențe nutriționale: Deficiențele nutriționale se reflectă frecvent în aspectul unghiilor. Deficiența de fier cauzează koilonichia (unghii în formă de lingură), fragilitate unghială și striuri longitudinale. Deficiența de zinc poate determina leuconichia (pete albe) și paronichia. Carența de vitamina B12 și acid folic se asociază cu pigmentarea brună a unghiilor și fragilitate. Deficiența de proteine duce la unghii subțiri, cu creștere lentă și bandă albă transversală (linii Muehrcke). Deficiența de vitamina C cauzează hemoragii subunghiale și creștere anormală. Suplimentarea nutrienților deficitari, alături de o dietă echilibrată, conduce de obicei la normalizarea aspectului unghial în câteva luni.

Koilonichia (Unghii în formă de lingură): Koilonichia se caracterizează prin concavitatea plăcii unghiale, care capătă formă de lingură, putând reține o picătură de apă. Această anomalie afectează mai frecvent unghiile de la mâini, în special degetele mari și arătătoare. Cauza cea mai comună este deficiența de fier, dar poate apărea și în hemosideroză, boala Raynaud, lupus eritematos sistemic, traumatisme cronice sau ca trăsătură ereditară. La sugari, koilonichia poate fi o variantă normală. Diagnosticul etiologic necesită evaluarea nivelului seric de fier, feritină și capacității totale de legare a fierului. Tratamentul constă în corectarea deficienței de fier sau a afecțiunii subiacente.

Hipocratism digital: Hipocratismul digital se caracterizează prin modificarea unghiilor și a falangelor distale, care devin bombate, cu unghii curbate excesiv în toate direcțiile (aspect de „geam de ceas”). Această modificare apare ca urmare a proliferării țesutului conjunctiv și a vaselor de sânge la nivelul patului unghial, secundar hipoxiei cronice. Cauzele principale includ afecțiuni pulmonare cronice (bronșiectazii, fibroză pulmonară, cancer pulmonar), boli cardiace cianogene, ciroză hepatică și boli inflamatorii intestinale. Hipocratismul digital poate fi un semn precoce de cancer pulmonar. Tratamentul vizează afecțiunea de bază, iar regresia hipocratismului poate indica succesul terapeutic.

Hemoragii în așchie: Hemoragiile în așchie sunt linii fine, longitudinale, de culoare roșu-brună, localizate în patul unghial. Acestea au aspect de așchii de lemn și rezultă din ruperea capilarelor din patul unghial. Cauzele traumatice (cele mai frecvente) produc hemoragii în așchie distale, în timp ce cauzele sistemice determină hemoragii proximale. Afecțiunile asociate includ endocardita infecțioasă, vasculita, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă și trombocitopenia. Traumatismele minore, sporturile intense și manichiura agresivă pot cauza hemoragii în așchie distale benigne. Hemoragiile multiple, proximale, necesită evaluare medicală amănunțită pentru excluderea afecțiunilor sistemice grave.

Cauzele bolilor unghiilor

Bolile unghiilor pot avea origini diverse, de la infecții și traumatisme la afecțiuni sistemice complexe. Identificarea corectă a cauzelor stă la baza unui tratament eficient și prevenirii complicațiilor.

Infecții (Fungice, Bacteriene, Virale): Infecțiile reprezintă o cauză frecventă a bolilor unghiale. Infecțiile fungice (onicomicoza) sunt cele mai comune, afectând până la 10% din populația generală și 50% dintre persoanele peste 70 de ani. Dermatofiții (Trichophyton rubrum, Trichophyton mentagrophytes) sunt principalii agenți patogeni, urmate de levuri (Candida albicans) și mucegaiuri. Infecțiile bacteriene cauzează frecvent paronichia acută (Staphylococcus aureus, Streptococcus) sau colorarea verzuie a unghiilor (Pseudomonas aeruginosa). Infecțiile virale, precum cele cu virusul papiloma uman, pot determina veruci periunguale sau subunguale. Factorii predispozanți includ umiditatea excesivă, traumatismele, diabetul zaharat și imunosupresia.

Traumatisme și leziuni fizice: Traumatismele unghiale pot fi acute (lovituri, striviri) sau cronice (microtraumatisme repetate). Loviturile puternice pot cauza hematoame subunghiale, avulsia unghiei sau fracturi ale falangei distale. Traumatismele cronice, precum cele asociate cu încălțămintea necorespunzătoare sau activitățile sportive, pot duce la îngroșarea unghiei, onocoliză sau unghii încarnate. Manichiura excesivă, utilizarea instrumentelor necorespunzătoare și îndepărtarea agresivă a cuticulelor pot provoca paronichia sau distrofii unghiale. Obiceiurile precum roaderea unghiilor (onicofagia) sau traumatizarea cuticulelor (onicotilomania) pot cauza deformări permanente ale unghiilor și infecții secundare.

Boli sistemice: Numeroase afecțiuni sistemice se manifestă prin modificări unghiale caracteristice. Psoriazisul afectează unghiile la 50% dintre pacienți, cauzând pitting, onicoliză și hiperkeratoză subunghială. Bolile reumatologice precum artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic pot determina fragilitate unghială, paronichia și hemoragii în așchie. Afecțiunile endocrine (diabetul zaharat, hipo/hipertiroidismul) influențează creșterea și aspectul unghiilor. Bolile hepatice și renale cronice se asociază cu unghii Terry (albe cu bandă roșiatică distală) și unghii half-and-half (jumătate proximală albă, jumătate distală brună). Afecțiunile pulmonare cronice pot cauza hipocratism digital. Identificarea acestor modificări unghiale poate facilita diagnosticul precoce al bolilor sistemice subiacente.

Deficiențe nutriționale: Nutriția inadecvată afectează structura și creșterea unghiilor. Deficiența de fier cauzează koilonichia (unghii în formă de lingură) și fragilitate unghială. Carența de zinc se asociază cu leuconichia (pete albe) și creștere lentă a unghiilor. Deficiența de vitamina A poate determina fragilitate și uscăciune unghială. Carența de vitamina B12 și acid folic cauzează pigmentarea brună a unghiilor și fragilitate. Deficiența de proteine duce la unghii subțiri cu creștere lentă și benzi albe transversale (liniile Muehrcke). Deficiența de vitamina C afectează sinteza colagenului, rezultând în hemoragii subunghiale și creștere anormală. Malnutriția severă poate cauza linii Beau și oprirea completă a creșterii unghiale. Suplimentarea nutrienților deficitari normalizează aspectul unghial în câteva luni.

Medicamente și reacții la medicamente: Numeroase medicamente pot determina modificări unghiale. Chimioterapicele (taxanii, antraciclinele) cauzează frecvent onicoliză, pigmentare și linii Beau. Retinoizii sistemici determină fragilitate unghială și paronichia. Antimalaricele pot cauza pigmentarea albastru-cenușie a unghiilor. Tetraciclinele induc fotosensibilitate cu onicoliză. Beta-blocantele pot determina pigmentare și creștere lentă a unghiilor. Antiretroviralele se asociază cu paronichia și melanonichia. Anticoagulantele pot cauza hemoragii subunghiale. Aceste modificări sunt de obicei reversibile după întreruperea medicamentului, dar pot persista luni de zile datorită creșterii lente a unghiilor. Recunoașterea acestor efecte adverse permite diferențierea lor de manifestările bolii de bază.

Modificări legate de îmbătrânire: Îmbătrânirea determină modificări fiziologice ale unghiilor. Unghiile devin mai subțiri, mai fragile și prezintă striuri longitudinale din cauza reducerii vascularizației matricei unghiale și a modificărilor în structura keratinei. Rata de creștere a unghiilor scade cu aproximativ 30-50% la vârstnici. Culoarea unghiilor poate deveni gălbuie sau opacă. Unghiile de la picioare se îngroașă frecvent din cauza microtraumatismelor repetate și a circulației periferice reduse. Aceste modificări predispun la infecții fungice și deformări unghiale. Îngrijirea adecvată include hidratarea regulată, evitarea traumatismelor și tratamentul prompt al infecțiilor. Diferențierea între modificările legate de vârstă și cele patologice este esențială pentru managementul corect.

Factori genetici: Anumite afecțiuni unghiale au o componentă genetică importantă. Pahionichia congenitală este o boală autozomal dominantă caracterizată prin îngroșarea extremă a unghiilor, hiperkeratoză palmoplantară și leucokeratoză orală. Sindromul unghie-rotulă, o afecțiune autozomal dominantă, se manifestă prin hipoplazia sau absența unghiilor, în special la degetele mari. Displazia ectodermică poate include anomalii unghiale precum subțierea, distrofia sau absența completă a unghiilor. Epidermoliza buloasă distrofică determină unghii distrofice sau absente. Sindromul Darier cauzează striuri longitudinale și fisuri în V la marginea liberă a unghiei. Diagnosticul acestor afecțiuni se bazează pe tabloul clinic, istoricul familial și, în unele cazuri, testare genetică. Tratamentul este de obicei simptomatic, vizând complicațiile asociate.

Diagnosticul bolilor unghiilor

Diagnosticul corect al afecțiunilor unghiale necesită o abordare sistematică, combinând evaluarea clinică cu investigații de laborator și imagistice. O diagnosticare precisă stă la baza unui tratament eficient.

Examinarea clinică: Evaluarea clinică reprezintă primul și cel mai important pas în diagnosticul bolilor unghiale. Aceasta începe cu o anamneză detaliată, care include debutul și evoluția simptomelor, antecedente personale patologice, medicație, ocupație, hobby-uri și istoric familial de afecțiuni unghiale. Examinarea fizică trebuie să cuprindă toate cele 20 de unghii, precum și tegumentele adiacente, articulațiile și alte sisteme relevante. Se evaluează culoarea, forma, grosimea, textura unghiilor, prezența striurilor, depresiunilor sau deformărilor, precum și relația unghiei cu patul unghial și țesuturile periunguale. Distribuția leziunilor (simetrică/asimetrică, unghii de la mâini/picioare) oferă indicii importante despre etiologie. Fotografierea leziunilor permite monitorizarea evoluției în timp.

Dermatoscopia: Dermatoscopia (dermatoscopia) reprezintă o tehnică neinvazivă care permite vizualizarea detaliată a structurilor unghiale la magnificații de 10-20x. Această metodă facilitează identificarea modificărilor subtile, invizibile cu ochiul liber, și ajută la diferențierea între diverse afecțiuni unghiale. În onicomicoza distală, dermatoscopia evidențiază marginea proximală neregulată, zimțată, a zonei afectate și striuri longitudinale. În melanonichia longitudinală, permite evaluarea lățimii, omogenității și regularității benzii pigmentate, ajutând la diferențierea între cauzele benigne și melanomul subunghial. Dermatoscopia patului unghial după avulsia unghiei poate evidenția modificări vasculare specifice psoriazisului sau lichenului plan. Această tehnică crește acuratețea diagnosticului și reduce necesitatea procedurilor invazive.

Teste de laborator: Testele de laborator sunt esențiale pentru confirmarea diagnosticului în numeroase afecțiuni unghiale. Hemoleucograma completă, profilul metabolic, funcția hepatică și renală, feritina serică, vitamina B12, folatul și zincul pot identifica deficiențe nutriționale sau boli sistemice asociate cu modificări unghiale. Testele imunologice (anticorpi antinucleari, factor reumatoid) sunt utile când se suspectează boli autoimune. Testele hormonale pot evidenția disfuncții tiroidiene sau alte tulburări endocrine. În cazul suspiciunii de psoriazis unghial, markerii inflamatori precum proteina C reactivă pot fi crescuți. Aceste investigații trebuie selectate în funcție de tabloul clinic și de diagnosticele diferențiale luate în considerare.

Clippinguri și raclaje unghiale: Recoltarea și examinarea fragmentelor de unghie reprezintă o metodă simplă și neinvazivă pentru diagnosticul infecțiilor fungice unghiale. Pentru clippingul unghial, se recoltează un fragment din porțiunea distală a unghiei afectate, incluzând materialul subunghial hiperkeratozic. Pentru raclajul unghial, se îndepărtează detritusul de sub unghie sau de pe suprafața acesteia. Aceste probe sunt examinate microscopic după tratarea cu hidroxid de potasiu (KOH) 10-20%, care dizolvă keratina și permite vizualizarea hifelor fungice. Colorația PAS (acid periodic Schiff) crește sensibilitatea detectării fungilor. Cultura micologică identifică specia fungică implicată și ghidează terapia antifungică. Aceste tehnici au o sensibilitate de 50-70% pentru diagnosticul onicomicozei.

Biopsia unghială: Biopsia unghială este indicată când diagnosticul rămâne incert după evaluarea clinică și testele neinvazive, sau când se suspectează o neoplazie. Există mai multe tipuri de biopsie: biopsia matricei unghiale (pentru afecțiuni care implică matricea), biopsia patului unghial (pentru leziuni subunghiale), biopsia plăcii unghiale (pentru distrofii unghiale) și biopsia țesuturilor periunguale (pentru paronichia cronică sau tumori periunguale). Procedura necesită anestezie locală și tehnică chirurgicală meticuloasă pentru a minimiza sechelele. Complicațiile potențiale includ durerea, sângerarea, infecția și distrofia permanentă a unghiei. Specimenul obținut este examinat histopatologic, permițând diagnosticul definitiv al afecțiunilor precum psoriazisul unghial, lichenul plan, tumorile benigne sau maligne.

Abordări terapeutice pentru bolile unghiilor

Tratamentul afecțiunilor unghiale variază în funcție de cauza subiacentă, severitatea bolii și preferințele pacientului. O abordare terapeutică adecvată poate îmbunătăți semnificativ aspectul unghiilor și calitatea vieții pacienților.

Tratamente topice: Preparatele topice reprezintă prima linie de tratament pentru numeroase afecțiuni unghiale. Pentru onicomicoza ușoară până la moderată, soluțiile antifungice precum ciclopirox 8% lac de unghii, amorolfină 5% sau efinaconazol 10% se aplică direct pe unghia afectată. Penetrarea acestor agenți prin placa unghială poate fi îmbunătățită prin pilirea prealabilă a suprafeței unghiei sau utilizarea agenților keratolitici. În psoriazisul unghial, corticosteroizii topici potențiali, analogii de vitamina D (calcipotriol) sau combinații ale acestora reduc inflamația și normalizează keratinizarea. Retinoizii topici (tazaroten) sunt eficienți în tratamentul pittingului unghial. Pentru paronichia cronică, corticosteroizii topici, antimicrobienele și antifungicele sunt utilizate frecvent. Tratamentele topice necesită aplicare îndelungată (6-12 luni pentru unghiile de la picioare) și aderență strictă la regimul terapeutic pentru rezultate optime.

Medicamente orale: Terapia sistemică este indicată în afecțiunile unghiale moderate până la severe sau când tratamentele topice eșuează. Pentru onicomicoza extinsă, antifungicele orale precum terbinafina (250 mg/zi, 6 săptămâni pentru unghiile de la mâini, 12 săptămâni pentru unghiile de la picioare), itraconazolul (regim pulsatil sau continuu) și fluconazolul sunt mai eficiente decât preparatele topice. În psoriazisul unghial sever, metotrexatul, ciclosporina, retinoizii sistemici (acitretin) sau agenții biologici (inhibitori de TNF-α, IL-17, IL-23) pot fi necesari. Antibioticele sistemice sunt indicate în paronichia acută bacteriană sau infecțiile severe ale țesuturilor moi periunguale. Suplimentele nutritive (biotină, zinc, fier) pot ameliora fragilitatea unghială asociată deficiențelor specifice. Monitorizarea efectelor adverse și interacțiunilor medicamentoase este esențială în terapia sistemică.

Tratamente procedurale: Procedurile medicale oferă opțiuni terapeutice pentru afecțiunile unghiale refractare la tratamentele convenționale. Injecțiile intralezionale cu corticosteroizi (triamcinolon acetonid) sunt eficiente în psoriazisul unghial și lichenul plan, reducând inflamația și îmbunătățind aspectul unghiilor. Tehnica trebuie efectuată cu precauție pentru a evita atrofia țesuturilor și osteoporoza falangei distale. Avulsia chimică a unghiei utilizând uree 40% sau combinații de acid salicilic și acid lactic facilitează accesul medicamentelor topice în onicomicoza severă. Terapia cu unde de șoc extracorporeale și iontoforeza reprezintă metode noi de a crește penetrarea medicamentelor prin placa unghială. Criochirurgia poate fi utilizată pentru veruci periunguale, în timp ce electrocauterizarea este eficientă în tratamentul granulomului piogenic periunghial.

Terapia cu laser: Laserterapia reprezintă o opțiune terapeutică neinvazivă pentru diverse afecțiuni unghiale. Laserele Nd:YAG cu lungime de undă 1064 nm sunt utilizate în tratamentul onicomicozei, generând căldură care distruge selectiv structurile fungice fără a afecta țesuturile înconjurătoare. Protocolul tipic include 3-4 sesiuni la interval de 4-6 săptămâni. Laserele fracționate CO2 creează microcanale în placa unghială, îmbunătățind penetrarea medicamentelor antifungice topice. În psoriazisul unghial, laserterapia pulsată cu colorant (PDL) și laserul Excimer 308 nm reduc inflamația și vascularizația, ameliorând aspectul unghiilor. Laserele Q-switched sunt eficiente în tratamentul nevilor melanocitari subunghiali și al melanonichiei longitudinale benigne. Avantajele laserterapiei includ durata scurtă a procedurii, absența efectelor sistemice și disconfortul minim, însă costurile ridicate și necesitatea sesiunilor multiple reprezintă dezavantaje.

Terapia fotodinamică: Terapia fotodinamică (PDT) combină utilizarea unui agent fotosensibilizant cu expunerea la o sursă de lumină specifică pentru a genera specii reactive de oxigen care distrug celulele țintă. În tratamentul onicomicozei, acid 5-aminolevulinic (5-ALA) sau aminolevulinat de metil (MAL) este aplicat pe unghia afectată, acoperit cu pansament ocluziv pentru 3-4 ore, apoi expus la lumină roșie (630 nm). Fotosensibilizantul se acumulează preferențial în celulele fungice, care sunt apoi distruse selectiv la activarea luminoasă. Protocolul tipic include 3-6 sesiuni la interval de 1-2 săptămâni. PDT este eficientă și în tratamentul verucilor periunguale cauzate de HPV. Avantajele includ absența efectelor sistemice și potențialul redus de dezvoltare a rezistenței microbiene. Dezavantajele constau în durerea tranzitorie în timpul procedurii, costurile ridicate și disponibilitatea limitată.

Intervenții chirurgicale: Intervențiile chirurgicale sunt rezervate afecțiunilor unghiale severe, refractare la tratamentele conservative, sau pentru diagnosticul leziunilor suspecte. Avulsia unghiei este indicată în onicomicoza severă, onicopatia psoriazică distrofică sau pentru accesul chirurgical la patul unghial. Matricectomia parțială sau totală (chimică cu fenol 88% sau chirurgicală) este utilizată în tratamentul unghiilor încarnate recurente sau onicocriptozei. Excizia în bloc este necesară pentru tumorile subunghiale benigne (exostoze, tumori glomice) sau maligne (melanom, carcinom scuamos). Reconstrucția unghială utilizând grefe de piele sau lambouri locale poate fi necesară după excizia largă a tumorilor. Amputația falangei distale reprezintă ultima opțiune în melanomul subunghial avansat. Complicațiile potențiale includ durerea, sângerarea, infecția, cicatricile și distrofia permanentă a unghiei. Reabilitarea postoperatorie adecvată este esențială pentru rezultate optime.

Prevenire și îngrijire la domiciliu

Prevenirea problemelor unghiale și îngrijirea adecvată la domiciliu sunt esențiale pentru menținerea sănătății unghiilor. Adoptarea unor practici corecte de igienă și îngrijire poate reduce semnificativ riscul de afecțiuni unghiale.

Igiena corectă a unghiilor: Menținerea unei igiene adecvate este fundamentală pentru prevenirea bolilor unghiale. Unghiile trebuie spălate zilnic cu apă și săpun, acordând atenție deosebită spațiilor subunghiale și șanțurilor periunguale. După spălare, uscarea completă este esențială, în special între degete, pentru a preveni infecțiile fungice. Instrumentele pentru manichiură și pedichiură (foarfece, pile, clești) trebuie să fie personale și dezinfectate regulat cu alcool 70% sau soluții antiseptice. Saloanele de manichiură trebuie să respecte standarde stricte de igienă, utilizând instrumente sterilizate sau de unică folosință. Evitarea roaderii unghiilor și a manipulării excesive a cuticulelor reduce riscul de infecții și traumatisme. În cazul persoanelor cu risc crescut de infecții (diabetici, imunodeprimați), inspecția regulată a unghiilor și consultarea promptă a medicului la primele semne de infecție sunt măsuri preventive importante.

Tehnici corecte de tăiere a unghiilor: Tăierea corectă a unghiilor previne complicații precum unghiile încarnate și traumatismele. Unghiile de la mâini trebuie tăiate urmând conturul natural al degetului, evitând colțurile prea scurte. Unghiile de la picioare se taie drept, fără rotunjirea colțurilor, pentru a preveni creșterea în țesuturile adiacente. Tăierea se efectuează după baie sau duș, când unghiile sunt mai moi și mai flexibile. Se recomandă utilizarea foarfecelor cu vârf rotunjit sau a cleștilor speciali pentru unghii, evitând instrumentele ascuțite care pot cauza leziuni. Pilirea marginilor după tăiere elimină asperitățile și previne fisurarea. Persoanele cu diabet, probleme circulatorii sau neuropatie trebuie să evite tăierea propriilor unghii de la picioare, apelând la un podiatru. Unghiile îngroșate necesită instrumente speciale și, adesea, asistență profesională pentru tăierea în siguranță.

Evitarea traumatismelor unghiilor: Traumatismele reprezintă o cauză frecventă a afecțiunilor unghiale și pot fi prevenite prin măsuri simple. Protejarea mâinilor în timpul activităților casnice sau de grădinărit cu mănuși adecvate reduce riscul de lovituri, striviri sau expunere la substanțe chimice iritante. În activitățile sportive sau profesionale cu risc crescut de traumatisme, se recomandă utilizarea echipamentelor de protecție specifice. Evitarea utilizării unghiilor ca instrumente pentru deschiderea cutiilor, îndepărtarea etichetelor sau alte activități similare previne traumatismele și ruperea unghiilor. Unghiile artificiale, deși estetice, pot cauza subțierea și fragilizarea unghiilor naturale, fiind recomandate pauzele între aplicări. Îndepărtarea adecvată a ojei și a unghiilor artificiale, fără forțare sau utilizarea acetonei pure, previne deteriorarea plăcii unghiale. Masajul regulat al cuticulelor cu uleiuri naturale menține elasticitatea și previne fisurarea.

Purtarea încălțămintei adecvate: Încălțămintea necorespunzătoare reprezintă un factor major de risc pentru afecțiunile unghiilor de la picioare. Pantofii trebuie să ofere spațiu suficient pentru degete, evitând presiunea excesivă asupra unghiilor. Vârful pantofului trebuie să fie suficient de larg și înalt pentru a preveni frecarea constantă a unghiilor. Materialele naturale, care permit ventilația, reduc umiditatea și riscul infecțiilor fungice. Tocurile înalte, purtate frecvent, cresc presiunea asupra degetelor și pot cauza traumatisme unghiale, fiind recomandată alternarea cu încălțăminte confortabilă. Pentru activitățile sportive, încălțămintea specifică, cu suport adecvat și protecție pentru degete, previne traumatismele. Persoanele cu deformări ale picioarelor sau diabet beneficiază de încălțăminte ortopedică personalizată. Schimbarea regulată a pantofilor și aerisirea lor după purtare reduce umiditatea și colonizarea fungică.

Utilizarea mănușilor pentru activități umede: Expunerea prelungită la umiditate reprezintă un factor major de risc pentru infecțiile fungice și bacteriene ale unghiilor. Utilizarea mănușilor impermeabile în timpul activităților casnice care implică contactul cu apa (spălat vase, curățenie) protejează unghiile și pielea înconjurătoare. Pentru prevenirea iritațiilor și alergiilor, se recomandă mănuși de bumbac subțiri sub cele de cauciuc sau latex. Mănușile trebuie să fie integre, fără perforații care ar permite pătrunderea apei. După utilizare, mănușile se usucă complet înainte de reutilizare, iar mâinile se spală și se usucă temeinic. Aplicarea unei creme hidratante după activitățile umede restabilește bariera cutanată și previne uscăciunea. Persoanele cu ocupații care implică contactul frecvent cu apa (coafori, bucătari, personal medical) trebuie să acorde atenție deosebită protecției unghiilor și să efectueze pauze regulate pentru uscarea completă a mâinilor.

Suport nutrițional pentru unghii sănătoase: Nutriția adecvată joacă un rol esențial în menținerea sănătății unghiilor. Proteinele de înaltă calitate (carne slabă, pește, ouă, leguminoase) furnizează aminoacizii necesari pentru sinteza keratinei, principala componentă a unghiilor. Fierul (carne roșie, spanac, linte) previne fragilitatea unghială și koilonichia. Zincul (stridii, carne de vită, semințe de dovleac) este esențial pentru creșterea și repararea țesuturilor, inclusiv a unghiilor. Biotina (vitamina B7, găsită în ouă, nuci, cereale integrale) îmbunătățește rezistența unghiilor fragile. Vitamina A (morcovi, spanac, ficat) menține hidratarea unghiilor. Seleniul (nuci braziliene, ton, cereale integrale) protejează unghiile împotriva stresului oxidativ. Calciul și vitamina D (produse lactate, pește gras, expunere la soare) contribuie la duritatea unghiilor. Acizii grași esențiali (pește gras, ulei de măsline, avocado) mențin hidratarea și flexibilitatea. Hidratarea adecvată este, de asemenea, crucială pentru sănătatea unghiilor. Suplimentele nutritive pot fi benefice în cazuri de deficiențe confirmate, dar trebuie utilizate sub supraveghere medicală.