Curge apa din nas: cauze frecvente si metode de tratament

Deși rareori este gravă, rinoreea poate afecta semnificativ calitatea vieții, interferând cu respirația, somnul și activitățile zilnice. Tratamentul depinde de cauza subiacentă și poate include remedii casnice, medicamente fără prescripție sau, în cazuri mai severe, intervenția medicală. Prevenirea implică practici bune de igienă, evitarea alergenilor și menținerea unui stil de viață sănătos.

Cauze frecvente ale nasului care curge

Nasul care curge poate fi cauzat de numeroși factori care irită sau inflamează mucoasa nazală. Această reacție determină producerea excesivă de mucus ca mecanism de protecție pentru organism, încercând să elimine agenții iritanți sau patogenii.

Cauze comune

Alergiile (rinita alergică): Alergiile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale nasului care curge. Când sistemul imunitar întâlnește un alergen precum polenul, praful, părul de animale sau anumite alimente, eliberează histamină și alte substanțe chimice care provoacă inflamarea mucoasei nazale și producerea excesivă de mucus. Rinita alergică se manifestă adesea prin secreții nazale apoase, strănut frecvent, mâncărime nazală și oculară. Simptomele pot fi sezoniere, apărând în anumite perioade ale anului când anumiți alergeni sunt prezenți, sau perene, persistând pe tot parcursul anului dacă expunerea la alergeni este constantă.

Infecțiile virale: Virusurile precum rinovirusul, coronavirusul sau virusul gripal pot infecta căile respiratorii superioare, provocând inflamarea mucoasei nazale. Inițial, nasul care curge din cauza unei infecții virale produce secreții clare și apoase. Pe măsură ce infecția progresează, mucusul poate deveni mai gros și să-și schimbe culoarea în alb sau galben. Alte simptome asociate includ dureri în gât, tuse, febră ușoară și oboseală generală. Majoritatea infecțiilor virale se rezolvă în 7-10 zile, dar secreția nazală poate persista și după ameliorarea altor simptome.

Factori de mediu: Expunerea la aer rece și uscat, poluanți atmosferici, fum de țigară sau substanțe chimice iritante poate declanșa producerea excesivă de mucus nazal. Acești factori irită direct mucoasa nazală, determinând-o să producă mai mult mucus ca mecanism de protecție. Temperatura scăzută poate provoca de asemenea vasoconstricție urmată de vasodilatație, ceea ce duce la congestie nazală și rinoree. Schimbările bruște de temperatură sau umiditate pot exacerba aceste simptome, motiv pentru care mulți oameni experimentează nas care curge când ies dintr-o încăpere caldă în aerul rece de afară.

Infecțiile sinusurilor: Sinuzita apare când sinusurile, cavitățile aeriene din jurul nasului și ochilor, se inflamează și se infectează. Aceasta poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau fungi care blochează canalele de drenaj ale sinusurilor, ducând la acumularea de mucus. Sinuzita se manifestă prin secreții nazale groase, de culoare galben-verzuie, presiune și durere facială, congestie nazală severă și uneori febră. Infecțiile sinusale acute durează până la patru săptămâni, în timp ce sinuzita cronică persistă peste 12 săptămâni și poate necesita tratament medical specializat.

Polipii nazali: Polipii nazali sunt excrescențe moi, nedureroase, care se dezvoltă pe mucoasa nazală sau a sinusurilor. Aceștia apar adesea ca rezultat al inflamației cronice cauzate de alergii, infecții recurente sau anumite afecțiuni medicale. Polipii mici pot să nu producă simptome, dar cei mai mari pot bloca pasajele nazale, ducând la congestie cronică, secreții nazale persistente, diminuarea simțului mirosului și infecții sinusale recurente. Persoanele cu afecțiuni precum astmul, fibroza chistică sau sensibilitatea la aspirină au un risc mai mare de a dezvolta polipi nazali.

Efecte secundare ale medicamentelor: Anumite medicamente pot provoca rinoree ca efect secundar. Printre acestea se numără antihipertensivele (medicamente pentru tensiunea arterială), contraceptivele orale, medicamentele pentru disfuncție erectilă, anumite antidepresive și medicamente pentru tratarea disfuncțiilor tiroidiene. Utilizarea prelungită a decongestionantelor nazale poate duce la rinită medicamentoasă, o afecțiune în care nasul devine dependent de aceste substanțe, iar întreruperea lor cauzează congestie severă și secreții nazale abundente. Acest fenomen, cunoscut și ca efect de rebound, poate fi dificil de tratat și necesită adesea intervenția unui specialist.

Alte cauze

Rinita gustativă (legată de alimente): Rinita gustativă se manifestă prin apariția secreției nazale abundente imediat după consumul anumitor alimente, în special cele picante sau fierbinți. Acest fenomen apare din cauza stimulării nervului trigeminal de către compuși precum capsaicina din ardeii iuți. Stimularea acestui nerv declanșează o reacție reflexă care duce la producerea rapidă de mucus nazal. Rinita gustativă nu este o alergie alimentară, ci mai degrabă o reacție fiziologică normală, deși unele persoane o experimentează mai intens decât altele. Simptomele dispar de obicei rapid după terminarea mesei, fără a necesita tratament specific.

Rinita de sarcină: Multe femei însărcinate experimentează congestie nazală și secreții nazale abundente, o afecțiune cunoscută ca rinită de sarcină. Aceasta apare din cauza nivelurilor crescute de estrogen și progesteron, care determină umflarea mucoasei nazale și producerea excesivă de mucus. Rinita de sarcină poate începe în orice trimestru, dar este mai frecventă în al doilea și al treilea trimestru. Simptomele includ congestie nazală persistentă, secreții nazale și, uneori, sângerări nazale. Aceste simptome se rezolvă de obicei complet în două săptămâni după naștere, odată cu normalizarea nivelurilor hormonale.

Rinita non-alergică: Rinita non-alergică implică simptome similare cu rinita alergică, dar fără o cauză alergică identificabilă. Persoanele afectate experimentează congestie nazală cronică, secreții nazale și, uneori, tuse din cauza scurgerii post-nazale, dar testele alergologice sunt negative. Factorii declanșatori includ schimbările de temperatură și umiditate, mirosuri puternice, poluanți atmosferici, stresul emoțional și anumite alimente sau băuturi. Rinita vasomotorie, cel mai comun tip de rinită non-alergică, apare din cauza disfuncției sistemului nervos autonom care controlează vasele de sânge din nas, ducând la dilatarea acestora și producerea excesivă de mucus.

Scurgerea de lichid cefalorahidian: În cazuri rare, ceea ce pare a fi secreție nazală poate fi de fapt lichid cefalorahidian (LCR) care se scurge din creier. Această condiție apare când există o ruptură în membranele care înconjoară creierul, permițând LCR-ului să se scurgă prin nas. Cauzele includ traumatisme craniene, intervenții chirurgicale anterioare la nivelul sinusurilor sau creierului, tumori sau malformații congenitale. Scurgerea de LCR se caracterizează prin secreție nazală clară, apoasă, care se intensifică când capul este aplecat înainte, și poate fi însoțită de dureri de cap, modificări ale auzului sau vederii, și un gust sărat sau metalic. Această condiție necesită atenție medicală imediată, deoarece poate duce la meningită.

Tipuri de secreții nazale

Secreția nazală poate varia în consistență, culoare și cantitate, oferind indicii importante despre cauza subiacentă a problemei. Înțelegerea acestor diferențe poate ajuta la identificarea afecțiunii și alegerea tratamentului adecvat.

Secreția clară și apoasă: Secreția nazală clară și apoasă este tipică pentru alergii și răceli în stadiile incipiente. Această secreție este de obicei abundentă și fluidă, putând necesita utilizarea frecventă a batistelor. În cazul alergiilor, secreția este însoțită adesea de strănut, mâncărime nazală și oculară. Aerul rece poate provoca de asemenea secreții nazale clare, ca răspuns fiziologic normal pentru încălzirea și umidificarea aerului inspirat. Secreția nazală clară și apoasă care apare doar dintr-o nară și se intensifică la aplecarea capului înainte poate indica, în cazuri rare, o scurgere de lichid cefalorahidian, situație care necesită evaluare medicală urgentă.

Secreția groasă albă sau galbenă: Secreția nazală care devine mai groasă și își schimbă culoarea în alb sau galben indică adesea o infecție respiratorie în desfășurare. Această modificare apare deoarece sistemul imunitar trimite celule albe în zona afectată pentru a combate infecția, iar acestea, împreună cu celulele moarte și agenții patogeni, dau secreției o consistență mai densă și o culoare diferită. Secreția groasă poate fi dificil de eliminat și poate duce la congestie nazală semnificativă. Aceasta poate fi însoțită de dureri în gât, tuse, presiune facială și, uneori, febră. Persistența acestui tip de secreție peste 10-14 zile poate sugera o infecție bacteriană secundară care necesită evaluare medicală.

Secreția verde: Secreția nazală de culoare verde indică de obicei o infecție bacteriană sau o infecție virală care a progresat. Culoarea verde provine din enzimele produse de celulele sistemului imunitar, în special mieloperoxidaza, care conține fier. Secreția verde este de obicei densă și vâscoasă, putând cauza obstrucție nazală semnificativă și disconfort. Aceasta poate fi însoțită de dureri faciale, febră, dureri de cap și oboseală pronunțată. Secreția nazală verde care persistă mai mult de 10-14 zile, mai ales dacă este însoțită de febră sau dureri faciale intense, necesită consultarea unui medic, deoarece poate indica o sinuzită bacteriană care necesită tratament cu antibiotice.

Secreția cu sânge: Prezența sângelui în secreția nazală poate avea multiple cauze, de la cele banale la cele serioase. Aerul uscat, traumatismele minore cauzate de suflarea frecventă a nasului sau scărpinarea interioară a nasului pot provoca ruperea vaselor de sânge fragile din mucoasa nazală. Infecțiile severe, polipii nazali sau rinita atrofică pot de asemenea cauza secreții nazale cu sânge. În cazuri rare, secreția sanguinolentă poate indica afecțiuni mai grave precum tumori nazale sau sinusale. Secreția cu sânge care apare frecvent, în cantități mari sau care nu se oprește necesită evaluare medicală promptă. Persoanele care iau anticoagulante sau care suferă de tulburări de coagulare sunt mai predispuse la sângerări nazale.

Simptome care însoțesc nasul care curge

Nasul care curge rareori apare ca simptom izolat, fiind adesea însoțit de alte manifestări care pot ajuta la identificarea cauzei subiacente și la stabilirea celui mai adecvat tratament.

Congestia nazală: Congestia nazală, sau nasul înfundat, apare frecvent împreună cu secreția nazală abundentă. Aceasta se produce când vasele de sânge din mucoasa nazală se dilată și se umflă, reducând spațiul disponibil pentru trecerea aerului. Congestia poate alterna între nări sau poate afecta ambele simultan, făcând respirația dificilă și forțând respirația pe gură. Această dificultate respiratorie poate afecta calitatea somnului, ducând la sforăit, somn întrerupt și oboseală diurnă. Congestia prelungită poate reduce temporar simțul mirosului și gustului, afectând apetitul. În cazul copiilor mici, congestia severă poate interfera cu alimentația și poate duce la iritabilitate din cauza disconfortului.

Strănutul: Strănutul reprezintă un reflex de protecție al organismului, menit să elimine iritanții din căile respiratorii superioare. Acesta apare când terminațiile nervoase din mucoasa nazală sunt stimulate de alergeni, virusuri sau alți iritanți. Strănutul frecvent însoțește adesea nasul care curge, în special în cazul alergiilor și răcelilor. În alergii, strănutul tinde să apară în salve și poate fi declanșat de expunerea la alergeni specifici. În infecțiile virale, strănutul este mai puțin frecvent și tinde să apară mai ales în stadiile inițiale ale bolii. Strănutul violent și frecvent poate exacerba iritația mucoasei nazale și poate contribui la propagarea infecțiilor respiratorii prin răspândirea picăturilor de secreții în aer.

Scurgerea post-nazală: Scurgerea post-nazală apare când mucusul în exces se scurge în spatele gâtului în loc să iasă prin nări. Această manifestare este deosebit de frecventă noaptea, când poziția orizontală facilitează drenajul posterior al secrețiilor. Scurgerea post-nazală poate cauza iritație și inflamație în gât, ducând la senzație de arsură, nevoia constantă de a curăța gâtul și tuse, în special dimineața sau în timpul nopții. Tușea cauzată de scurgerea post-nazală tinde să se agraveze în poziție orizontală și poate perturba somnul. Mucusul care ajunge în stomac poate cauza ocazional greață, în special dimineața. Tratarea cauzei subiacente a nasului care curge ameliorează de obicei și scurgerea post-nazală.

Ochi iritați sau lăcrimoși: Ochii iritați sau lăcrimoși apar frecvent împreună cu nasul care curge, în special în cazul alergiilor. Această asociere se explică prin conexiunea anatomică dintre sistemul nazal și cel ocular prin canalele nazo-lacrimale. Alergenii care irită mucoasa nazală pot afecta și conjunctiva oculară, provocând roșeață, mâncărime, lăcrimare excesivă și senzație de arsură. În infecțiile virale, ochii pot deveni de asemenea iritați și lăcrimoși din cauza răspândirii inflamației. Frecarea ochilor pentru ameliorarea mâncărimii poate agrava simptomele și poate facilita răspândirea agenților patogeni de la mâini la ochi. Utilizarea de comprese reci și evitarea frecării ochilor pot ajuta la reducerea disconfortului ocular asociat nasului care curge.

Dureri în gât și tuse: Durerea în gât și tusea sunt simptome frecvent asociate cu nasul care curge, apărând din mai multe mecanisme. Scurgerea post-nazală iritează mucoasa faringiană, provocând inflamație, senzație de arsură și nevoia de a curăța constant gâtul. Respirația pe gură, adoptată pentru a compensa congestia nazală, usucă și irită mucoasa gâtului. Infecțiile virale care cauzează rinoree pot afecta simultan și gâtul, ducând la faringită. Tusea asociată nasului care curge este adesea mai pronunțată noaptea sau dimineața, când scurgerea post-nazală se acumulează în gât. Aceasta tinde să fie productivă, ajutând la eliminarea mucusului. Hidratarea adecvată, utilizarea de umidificatoare și gargarisme cu apă sărată pot ameliora disconfortul la nivelul gâtului asociat nasului care curge.

Opțiuni de tratament pentru nasul care curge

Tratamentul nasului care curge depinde de cauza subiacentă, severitatea simptomelor și durata acestora. Există multiple abordări terapeutice, de la remedii casnice simple la intervenții medicale specializate.

Remedii la domiciliu

Remediile casnice reprezintă prima linie de tratament pentru nasul care curge, fiind eficiente în special pentru cazurile ușoare cauzate de răceli sau alergii sezoniere. Hidratarea adecvată este esențială, ajutând la fluidificarea mucusului și facilitând eliminarea acestuia. Inhalarea de aburi, fie din duș, fie dintr-un vas cu apă fierbinte, poate ameliora congestia și fluidifica secreția nazală. Aplicarea de comprese calde pe fața poate reduce presiunea sinusală și ameliora disconfortul. Soluțiile saline nazale, disponibile comercial sau preparate acasă din apă fiartă răcită și sare, pot curăța eficient cavitățile nazale, eliminând alergenii și mucusul în exces. Odihna adecvată permite organismului să-și direcționeze resursele către combaterea infecției sau inflamației, accelerând recuperarea.

Medicamente fără prescripție medicală

Medicamentele disponibile fără prescripție pot oferi ameliorare semnificativă pentru nasul care curge. Antihistaminicele, precum cetirizina sau loratadina, blochează efectele histaminei, fiind eficiente pentru rinoreea alergică. Acestea pot cauza somnolență, deși formulele mai noi au acest efect secundar redus. Decongestionantele orale, precum pseudoefedrina, reduc inflamația vaselor de sânge din nas, diminuând congestia și secreția nazală. Acestea nu sunt recomandate persoanelor cu hipertensiune arterială sau probleme cardiace. Spray-urile nazale decongestionante oferă ameliorare rapidă, dar utilizarea lor trebuie limitată la 3-5 zile pentru a evita rinita medicamentoasă. Spray-urile nazale cu corticosteroizi, precum fluticazona, reduc inflamația și sunt eficiente pentru rinita alergică, dar necesită utilizare regulată pentru efect maxim.

Tratamente medicale

Când remediile casnice și medicamentele fără prescripție nu oferă ameliorare suficientă, pot fi necesare tratamente medicale prescrise de medic. Antibioticele sunt indicate doar pentru infecții bacteriene confirmate, precum sinuzita bacteriană, și nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale. Corticosteroizii orali pot fi prescriși pentru perioade scurte în cazuri severe de inflamație nazală sau sinusală. Imunoterapia (vaccinurile pentru alergii) poate fi recomandată pentru persoanele cu rinită alergică severă, ajutând sistemul imunitar să dezvolte toleranță față de alergeni specifici. Anticorpii monoclonali, precum omalizumab, reprezintă o opțiune pentru rinita alergică severă, rezistentă la alte tratamente. În cazuri selecționate, proceduri precum reducerea cornetelor nazale sau polipectomia pot fi necesare pentru ameliorarea obstrucției nazale cronice.

Tratament pentru cauze specifice

Tratament pentru rinita alergică: Managementul rinitei alergice începe cu identificarea și evitarea alergenilor declanșatori. Testele alergologice cutanate sau sangvine pot identifica alergenii specifici, permițând elaborarea unui plan personalizat de evitare. Antihistaminicele orale de generație nouă, precum desloratadina sau levocetirizina, oferă ameliorare fără somnolență semnificativă. Spray-urile nazale cu corticosteroizi, precum mometazona sau fluticazona, reprezintă tratamentul de primă linie pentru simptomele moderate până la severe, reducând eficient inflamația și secreția nazală. Antagoniștii de leucotriene, precum montelukast, pot fi utili ca terapie adjuvantă, în special pentru pacienții cu astm asociat. Pentru cazurile severe sau sezoniere, imunoterapia specifică cu alergeni, administrată sublingual sau prin injecții, poate modifica răspunsul imun și reduce sensibilitatea la alergeni pe termen lung.

Tratament pentru infecțiile sinusurilor: Tratamentul sinuzitei depinde de tipul și severitatea infecției. Sinuzita virală se tratează simptomatic cu decongestionante, analgezice și irigații nazale saline. Sinuzita bacteriană necesită de obicei antibiotice, precum amoxicilina sau amoxicilina cu acid clavulanic, pentru 5-10 zile, în funcție de severitate. Spray-urile nazale cu corticosteroizi pot reduce inflamația și facilita drenajul sinusal. Decongestionantele orale sau nazale pot fi utilizate pentru perioade scurte pentru a ameliora congestia. În cazurile cronice sau recurente, pot fi necesare investigații imagistice precum tomografia computerizată a sinusurilor pentru a evalua anatomia și extinderea infecției. Sinuzita fungică sau cazurile complicate pot necesita intervenție chirurgicală endoscopică pentru a restabili drenajul sinusal și a îndepărta țesutul infectat. Monitorizarea atentă este esențială, deoarece complicațiile sinuzitei netratate pot include infecții orbitale sau intracraniene.

Tratament pentru polipii nazali: Tratamentul polipilor nazali vizează reducerea dimensiunii acestora și ameliorarea simptomelor obstructive. Corticosteroizii intranazali reprezintă prima linie de tratament, reducând inflamația și dimensiunea polipilor. În cazurile moderate până la severe, pot fi prescrise cure scurte de corticosteroizi orali pentru a reduce rapid inflamația. Irigațiile nazale saline ajută la îndepărtarea mucusului și a iritanților, ameliorând simptomele. Când tratamentul medicamentos nu oferă ameliorare suficientă, polipectomia endoscopică permite îndepărtarea polipilor cu impact minim asupra țesuturilor înconjurătoare. Tratamentul biologic cu anticorpi monoclonali anti interleukină, precum dupilumab, reprezintă o opțiune nouă pentru polipoza nazală severă, reducând inflamația și prevenind recurența polipilor. Managementul afecțiunilor asociate, precum astmul sau intoleranța la aspirină, este esențial pentru controlul pe termen lung al polipilor nazali.

Prevenirea nasului care curge

Prevenirea completă a nasului care curge nu este întotdeauna posibilă, dar anumite măsuri pot reduce frecvența și severitatea episoadelor, îmbunătățind calitatea vieții.

Practici de igienă: Practicile de igienă adecvate joacă un rol crucial în prevenirea infecțiilor respiratorii care cauzează nas care curge. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde reduce semnificativ răspândirea virusurilor și bacteriilor. Dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse, precum clanțele ușilor, telefoanele și tastaturile, limitează transmiterea agenților patogeni. Evitarea atingerii feței, în special a ochilor, nasului și gurii, cu mâinile nespălate previne transferul microbilor de pe suprafețe la mucoasele respiratorii. Practicarea etichetei respiratorii, inclusiv acoperirea gurii și nasului cu pliul cotului sau un șervețel la tuse sau strănut, reduce răspândirea picăturilor infecțioase în aer. Utilizarea măștilor faciale în perioadele cu incidență crescută a infecțiilor respiratorii poate oferi protecție suplimentară.

Evitarea alergenilor: Pentru persoanele cu rinită alergică, identificarea și evitarea alergenilor specifici reprezintă strategia preventivă esențială. Monitorizarea nivelurilor de polen și limitarea activităților în aer liber în zilele cu concentrații ridicate poate reduce expunerea la alergeni sezonieri. Menținerea unui mediu interior curat, inclusiv aspirarea frecventă cu aspiratoare echipate cu filtre HEPA și spălarea regulată a lenjeriei de pat în apă fierbinte, reduce expunerea la acarienii din praf. Controlul umidității interioare sub 50% descurajează dezvoltarea mucegaiului, un alergen comun. Pentru persoanele alergice la animale, limitarea contactului cu acestea și menținerea animalelor de companie în afara dormitorului pot reduce simptomele. Utilizarea huselor impermeabile pentru saltele și perne creează o barieră fizică împotriva acarienilor din praf, reducând expunerea în timpul somnului.

Menținerea unui stil de viață sănătos: Un stil de viață sănătos întărește sistemul imunitar, crescând rezistența la infecții și reducând severitatea reacțiilor alergice. Consumul unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, furnizează nutrienții esențiali pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. Activitatea fizică regulată, de intensitate moderată, stimulează circulația și funcția imunitară. Hidratarea adecvată menține mucoasele nazale hidratate, optimizând funcția lor de barieră. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici precum meditația, respirația profundă sau activități plăcute reduce producția de hormoni de stres care pot suprima funcția imunitară. Somnul adecvat, de 7-9 ore pe noapte pentru adulți, permite regenerarea celulelor imunitare și întărește rezistența la infecții.

Vaccinarea la zi: Vaccinarea reprezintă o strategie preventivă eficientă împotriva multor infecții respiratorii care cauzează nas care curge. Vaccinul antigripal anual reduce riscul de gripă și complicațiile asociate, fiind recomandat tuturor persoanelor peste 6 luni. Vaccinul pneumococic previne infecțiile cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae, care poate provoca sinuzită și alte infecții respiratorii. Vaccinul împotriva COVID-19 și dozele de rapel reduc riscul și severitatea infecției cu SARS-CoV-2, care poate include rinoree printre simptome. Vaccinul împotriva tusei convulsive (pertussis), inclus în vaccinul Tdap, previne această infecție respiratorie care poate cauza rinoree severă. Respectarea calendarului de vaccinare recomandat de autoritățile sanitare asigură protecție optimă împotriva infecțiilor respiratorii prevenibile prin vaccinare.

Utilizarea purificatoarelor de aer și umidificatoarelor: Purificatoarele de aer și umidificatoarele pot îmbunătăți calitatea aerului interior, reducând factorii care declanșează nasul care curge. Purificatoarele de aer echipate cu filtre HEPA captează eficient alergenii aeropurtați, inclusiv polen, spori de mucegai, particule de praf și păr de animale, reducând expunerea persoanelor alergice. Umidificatoarele mențin nivelul optim de umiditate (40-50%), prevenind uscarea mucoasei nazale care poate duce la iritație și rinoree. În climatul rece și uscat, umidificatoarele contracarează efectele sistemelor de încălzire care usucă aerul interior. Purificatoarele cu tehnologie de ionizare pot neutraliza particulele microscopice și unii agenți patogeni din aer. Întreținerea regulată a acestor dispozitive, inclusiv curățarea și înlocuirea filtrelor conform recomandărilor producătorului, este esențială pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului și bacteriilor în interiorul lor.

Când să consultați un medic

Deși nasul care curge este adesea o problemă minoră care se rezolvă de la sine, anumite situații necesită evaluare medicală pentru a preveni complicațiile sau pentru a trata afecțiuni subiacente mai grave.

Simptome persistente: Nasul care curge care persistă peste 10 zile fără ameliorare sau care se agravează după o ameliorare inițială necesită evaluare medicală. Persistența simptomelor poate indica o infecție bacteriană secundară, precum sinuzita bacteriană, care necesită tratament specific cu antibiotice. Rinoreea cronică, definită ca simptome care durează peste 12 săptămâni, poate sugera afecțiuni precum rinita alergică netratată, polipi nazali sau probleme structurale ale nasului. Secreția nazală care revine frecvent după perioade scurte de ameliorare poate indica alergii neidentificate sau expunere continuă la iritanți. Tusea persistentă asociată scurgerii post-nazale, care interferează cu somnul sau activitățile zilnice, necesită de asemenea evaluare medicală pentru a identifica și trata cauza subiacentă.

Simptome severe: Anumite simptome severe asociate nasului care curge necesită atenție medicală promptă. Febra ridicată (peste 38,5°C) care persistă mai mult de 3 zile poate indica o infecție bacteriană care necesită antibiotice. Durerea facială intensă, în special localizată în jurul ochilor, frunții sau obrajilor, poate sugera sinuzită acută sau complicații ale acesteia. Dificultățile respiratorii, inclusiv respirația șuierătoare sau senzația de constricție toracică, pot indica implicarea căilor respiratorii inferioare și necesită evaluare urgentă. Durerea de cap severă, persistentă sau care se agravează progresiv, în special dacă este însoțită de rigiditate a gâtului, confuzie sau sensibilitate la lumină, poate sugera complicații precum meningita. Modificările vederii, precum vedere dublă sau scăderea acuității vizuale, asociate nasului care curge și durerii faciale, pot indica complicații orbitale ale sinuzitei.

Secreții neobișnuite: Anumite caracteristici ale secreției nazale pot semnala probleme care necesită evaluare medicală. Secreția nazală cu sânge abundent sau frecvent, în special fără o cauză evidentă precum traumatism sau aer uscat, necesită investigare pentru a exclude afecțiuni precum tumori nazale sau sinusale. Secreția nazală cu miros neplăcut poate indica o infecție anaerobă sau un corp străin, în special la copii. Secreția nazală clară, apoasă, care apare după un traumatism cranian sau o intervenție chirurgicală la nivelul sinusurilor sau creierului, poate reprezenta scurgere de lichid cefalorahidian, o urgență medicală. Secreția nazală unilaterală persistentă (doar dintr-o nară) poate sugera un corp străin, o anomalie structurală sau, rar, o tumoră, și necesită evaluare specializată.

Febră sau durere însoțitoare: Prezența febrei sau a durerii semnificative asociate nasului care curge necesită atenție medicală. Febra care apare sau persistă după 3-4 zile de simptome de răceală poate indica o infecție bacteriană secundară. Durerea sinusală care se agravează la aplecarea capului înainte sau la palparea zonelor sinusale sugerează sinuzită acută. Durerea de ureche asociată nasului care curge poate indica o otită medie, cauzată de răspândirea infecției de la nas la urechea medie prin trompa lui Eustachio. Durerile musculare severe și febra ridicată asociate nasului care curge pot sugera gripă sau alte infecții virale sistemice care necesită monitorizare atentă. Durerea sau presiunea retro-oculară (în spatele ochilor) poate indica complicații sinusale care necesită evaluare promptă pentru a preveni afectarea vederii.