Pat unghial: anatomie, leziuni, simptome, tratament si recuperare

Diagnosticul corect și tratamentul prompt al acestor leziuni sunt cruciale pentru prevenirea complicațiilor și a deformărilor permanente. Recuperarea completă după o leziune a patului unghial poate dura între 3 și 9 luni, perioada necesară pentru regenerarea completă a unghiei.

Anatomia și structura patului unghial

Patul unghial reprezintă fundamentul anatomic al unghiei, fiind esențial pentru aspectul și funcționalitatea acesteia. Structura sa complexă include multiple straturi de țesut specializat care susțin creșterea și dezvoltarea unghiei.

Localizarea patului unghial

Patul unghial este țesutul specializat care se află sub placa unghială (partea vizibilă, dură a unghiei). Acesta se întinde de la matrice (zona de creștere a unghiei) până la hiponichium (țesutul de sub marginea liberă a unghiei). Patul unghial este bogat vascularizat și inervat, ceea ce explică durerea intensă resimțită în cazul leziunilor. Culoarea rozalie a unghiei este dată de vasele de sânge vizibile prin placa unghială transparentă care acoperă patul unghial.

Componentele patului unghial

Patul unghial este format din două straturi principale: epidermul și dermul. Epidermul patului unghial este strâns atașat de placa unghială prin intermediul unor mici șanțuri longitudinale numite creste matriciale. Aceste creste asigură aderența fermă între unghie și patul unghial. Dermul conține vase de sânge și terminații nervoase care furnizează nutrienți și sensibilitate. În plus, patul unghial include și matricea germinativă, responsabilă pentru producerea celulelor care formează placa unghială.

Tipuri de paturi unghiale

Patul unghial standard: Acest tip de pat unghial prezintă o creștere dreaptă a unghiei, cu o linie superioară care poate fi dreaptă sau ușor curbată. Unghia standard are un aspect estetic plăcut și este ușor de îngrijit. Din punct de vedere lateral, patul unghial standard poate avea două variante: cu linie superioară și creștere dreaptă sau cu linie superioară ușor curbă și creștere dreaptă. Deși acest tip de pat unghial oferă un aspect estetic, el nu oferă suficientă rezistență pentru o unghie tehnică dreaptă.

Patul unghial convex: Patul unghial convex determină o creștere a unghiei orientată în jos. Această formă este caracterizată prin prezența unui apex negativ, element esențial pentru rezistența produsului tehnic aplicat pe unghie. Vârful unghiei convexe este cel mai îngust dintre toate formele de unghii. Avantajul acestui tip de pat unghial constă în posibilitatea de a fi corectat prin diverse tehnici, fiind relativ ușor să se realizeze o unghie dreaptă pornind de la o unghie curbă.

Patul unghial concav: Patul unghial concav determină o creștere a unghiei orientată în sus. Acesta poate avea două forme distincte: plan înclinat în sus sau plan scobit. Unghiile cu pat concav prezintă mai multe dezavantaje, inclusiv rezistență redusă, aspect estetic mai puțin plăcut și dificultăți în corectarea formei. Din punct de vedere lateral, patul unghial concav poate prezenta o linie superioară înclinată în sus sau o linie superioară curbă, scobită, cu creștere orientată în sus.

Leziunile patului unghial

Leziunile patului unghial sunt frecvente și pot avea un impact semnificativ asupra funcționalității degetelor. Aceste leziuni necesită o evaluare atentă și un tratament adecvat pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Cauzele frecvente ale leziunilor patului unghial: Traumatismele reprezintă cauza principală a leziunilor patului unghial. Acestea pot apărea când degetele sunt strivite între obiecte grele, cum ar fi ușile, sau când un obiect greu cade pe deget. Alte cauze includ tăieturile cu obiecte ascuțite, accidentele rutiere, activitățile sportive și leziunile industriale. Leziunile iatrogene pot apărea în timpul procedurilor medicale, cum ar fi îndepărtarea traumatică a plăcii unghiale sau inserarea greșită a firelor Kirschner. Leziunile auto-provocate, cum ar fi roaderea unghiilor sau manevrele incorecte de manichiură, pot de asemenea afecta patul unghial.

Hematomul subunghial: Hematomul subunghial reprezintă acumularea de sânge între patul unghial și placa unghială. Acesta apare de obicei în urma unui traumatism prin strivire, când vasele de sânge din patul unghial se rup și sângerează. Sângele se acumulează sub unghie, creând o zonă de culoare roșie-purpurie sau neagră. Hematomul subunghial poate provoca durere intensă din cauza presiunii crescute exercitate asupra țesutului sensibil al patului unghial. În cazurile severe, presiunea poate determina desprinderea unghiei de patul unghial.

Lacerațiile: Lacerațiile patului unghial sunt tăieturi sau sfâșieri ale țesutului patului unghial. Acestea pot fi superficiale, afectând doar straturile superioare ale patului unghial, sau profunde, extinzându-se până la os. Lacerațiile pot fi simple, cu margini netede, sau complexe, cu margini neregulate și țesut zdrobit. Ele sunt adesea cauzate de obiecte ascuțite care penetrează unghia sau de traumatisme prin strivire care provoacă ruperea plăcii unghiale și lezarea patului unghial. Lacerațiile netratate pot duce la cicatrici ale patului unghial și deformări permanente ale unghiei.

Avulsiile: Avulsia patului unghial reprezintă desprinderea parțială sau totală a patului unghial de țesutul subiacent. Această leziune severă apare de obicei în urma unui traumatism puternic care smulge unghia împreună cu o parte din patul unghial. Avulsiile pot fi clasificate în funcție de gradul de desprindere: parțiale sau complete. În avulsiile parțiale, o porțiune a patului unghial rămâne atașată, în timp ce în avulsiile complete, întregul pat unghial este separat de țesutul subiacent. Aceste leziuni sunt extrem de dureroase și necesită intervenție medicală promptă pentru a preveni infecțiile și a maximiza șansele de recuperare funcțională.

Pierderea patului unghial: Pierderea de substanță a patului unghial poate apărea în urma traumatismelor severe, arsurilor, infecțiilor sau intervențiilor chirurgicale. Aceasta poate fi parțială, afectând doar o porțiune a patului unghial, sau totală, implicând întreaga structură. Pierderea patului unghial compromite semnificativ capacitatea de creștere a unghiei și poate duce la deformări permanente. În cazurile de pierdere parțială, unghia poate crește deformată sau cu creste, în timp ce pierderea totală poate duce la absența completă a creșterii unghiei. Reconstrucția patului unghial prin grefe poate fi necesară în cazurile severe pentru a restabili funcționalitatea.

Leziunile traumatice: Leziunile traumatice ale patului unghial includ o gamă largă de afecțiuni cauzate de forțe externe. Acestea pot varia de la contuzii ușoare până la zdrobiri severe cu pierdere de țesut. Traumatismele pot afecta nu doar patul unghial, ci și structurile adiacente, cum ar fi falanga distală, articulațiile sau tendoanele. Leziunile traumatice complexe pot implica fracturi ale falangei distale, leziuni ale tendoanelor extensoare sau flexoare, sau chiar amputații parțiale. Evaluarea completă a leziunii, inclusiv examinarea radiologică pentru identificarea fracturilor asociate, este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Simptomele leziunilor patului unghial

Leziunile patului unghial se manifestă prin diverse simptome care variază în funcție de tipul și severitatea traumatismului. Recunoașterea acestor simptome este esențială pentru diagnosticul precoce și tratamentul adecvat.

Durerea și sensibilitatea: Durerea este unul dintre cele mai proeminente simptome ale leziunilor patului unghial, variind de la un disconfort ușor la o durere intensă, pulsatilă. Intensitatea durerii este direct proporțională cu severitatea leziunii și cu presiunea exercitată asupra țesuturilor afectate. În cazul hematomului subunghial, durerea se intensifică pe măsură ce sângele se acumulează sub unghie, creând presiune asupra terminațiilor nervoase din patul unghial. Sensibilitatea la atingere persistă adesea săptămâni după traumatism, chiar și după ce durerea acută s-a diminuat. Această hipersensibilitate poate limita utilizarea normală a degetului afectat.

Sângerarea sub unghie: Sângerarea sub unghie, cunoscută medical drept hematom subunghial, este un semn vizibil al leziunii patului unghial. Aceasta apare când vasele de sânge din patul unghial se rup în urma unui traumatism. Inițial, hematomul are o culoare roșie-purpurie, care se transformă treptat în maro sau negru pe măsură ce sângele se coagulează. Dimensiunea hematomului poate varia de la o mică pată până la acoperirea întregii suprafețe a unghiei. Un hematom subunghial extins poate indica o leziune mai severă a patului unghial sau chiar o fractură a falangei distale. Presiunea crescută din cauza acumulării de sânge poate provoca separarea unghiei de patul unghial.

Unghia desprinsă sau detașată: Desprinderea unghiei de patul unghial, cunoscută medical drept onicoliză, poate fi parțială sau completă. În cazul desprinderii parțiale, unghia rămâne atașată în anumite zone, dar se ridică și se separă de patul unghial în altele. Această separare este vizibilă ca o zonă albicioasă sau gălbuie sub unghie. În cazurile severe, unghia poate fi complet detașată de patul unghial, expunând țesutul sensibil de dedesubt. Unghia detașată nu mai primește nutrienți din patul unghial și va fi eventual înlocuită de o unghie nouă. Procesul de creștere a unei unghii noi durează între 3 și 6 luni pentru unghiile de la mâini și până la 12 luni pentru cele de la picioare.

Deteriorarea vizibilă a structurii unghiei: Leziunile patului unghial pot cauza modificări vizibile ale aspectului și structurii unghiei. Acestea includ deformări, cum ar fi unghii despicate, ondulate sau cu creste, schimbări de culoare, subțierea sau îngroșarea unghiei. Lacerațiile patului unghial pot duce la creșterea neregulată a unghiei, cu șanțuri sau creste longitudinale permanente. Avulsiile sau pierderea de țesut din patul unghial pot rezulta în creșterea incompletă a unghiei sau în unghii deformate. În cazurile severe, unghia poate crește divizată în două sau mai multe segmente. Aceste modificări structurale pot persista pe termen lung sau chiar permanent, în funcție de severitatea leziunii inițiale și de eficacitatea tratamentului.

Diagnosticul leziunilor patului unghial

Diagnosticul precis al leziunilor patului unghial este esențial pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Examinarea fizică: Evaluarea clinică a unei leziuni a patului unghial începe cu o examinare fizică detaliată. Medicul va observa aspectul unghiei, prezența hematomului subunghial, gradul de desprindere a unghiei și orice deformare vizibilă. Palparea delicată a degetului afectat poate evidenția zonele de sensibilitate maximă și poate oferi indicii despre posibilele fracturi asociate. Evaluarea mobilității degetului și a integrității tendoanelor este de asemenea importantă pentru a exclude leziuni asociate. În cazul lacerațiilor, medicul va evalua adâncimea, lungimea și complexitatea acestora. Pentru o examinare completă, poate fi necesară îndepărtarea plăcii unghiale, procedură care se efectuează sub anestezie locală pentru a minimiza disconfortul pacientului.

Radiografiile pentru fracturile asociate: Radiografiile sunt frecvent utilizate în evaluarea leziunilor patului unghial pentru a identifica posibilele fracturi ale falangei distale. Aproximativ 50% dintre leziunile patului unghial sunt asociate cu fracturi ale falangei distale, iar identificarea acestora este crucială pentru managementul corect. Radiografiile standard includ proiecțiile anteroposterioară și laterală ale degetului afectat. Acestea pot evidenția fracturi simple sau cominutive ale falangei distale, subluxații ale articulației interfalangiene distale sau corpi străini radioopaci. În cazul fracturilor deplasate sau instabile, radiografiile ajută la planificarea reducerii și fixării acestora. Chiar și în absența unei fracturi evidente, radiografiile oferă o imagine de referință utilă pentru evaluările ulterioare.

Evaluarea unghiei și a țesuturilor înconjurătoare: O evaluare completă a leziunii patului unghial include examinarea atentă a unghiei și a structurilor adiacente. Medicul va evalua gradul de afectare a pliului unghial proximal (eponichium), a pliului unghial lateral (paronichium) și a hiponichium-ului. Integritatea matricei unghiale este de asemenea evaluată, deoarece leziunile acesteia pot duce la deformări permanente ale unghiei. În cazurile complexe, poate fi necesară explorarea chirurgicală sub anestezie pentru a determina extinderea exactă a leziunii. Utilizarea lupei sau a microscopului chirurgical permite o vizualizare mai detaliată a structurilor fine ale patului unghial. În anumite cazuri, ecografia poate fi utilă pentru evaluarea țesuturilor moi și identificarea colecțiilor lichidiene sau a corpilor străini neradioopace.

Opțiuni de tratament

Tratamentul leziunilor patului unghial variază în funcție de tipul și severitatea leziunii, având ca obiectiv principal restabilirea funcției și aspectului estetic al unghiei.

Managementul conservator

Abordarea conservatoare este adecvată pentru leziunile minore ale patului unghial, cum ar fi contuziile ușoare sau hematoamele subunghiale mici. Aceasta include curățarea delicată a zonei afectate cu soluții antiseptice, aplicarea de unguente antibiotice pentru prevenirea infecțiilor și protejarea unghiei cu un pansament steril. În cazul hematomului subunghial care ocupă mai puțin de 25-50% din suprafața unghiei și nu cauzează durere intensă, observația clinică poate fi suficientă. Pacientul este instruit să monitorizeze zona pentru semne de infecție și să revină pentru reevaluare dacă simptomele se agravează. Tratamentul conservator este adesea prima linie de abordare, dar necesită o evaluare atentă pentru a nu omite leziuni mai severe care ar necesita intervenție chirurgicală.

Managementul durerii

Controlul durerii este un aspect esențial în tratamentul leziunilor patului unghial. Analgezicele orale, cum ar fi paracetamolul sau antiinflamatoarele nesteroidiene, sunt utilizate pentru ameliorarea durerii moderate. În cazul durerii intense, pot fi necesare analgezice mai puternice, prescrise pentru o perioadă limitată. Pentru procedurile minore, cum ar fi drenarea unui hematom subunghial, anestezia locală prin blocaj digital oferă o ameliorare eficientă a durerii. Tehnica constă în injectarea unui anestezic local la baza degetului, blocând nervii digitali. Pentru proceduri mai complexe, cum ar fi repararea lacerațiilor patului unghial, anestezia regională sau chiar generală poate fi necesară. Managementul adecvat al durerii nu doar că îmbunătățește confortul pacientului, dar facilitează și examinarea și tratamentul corespunzător al leziunii.

Elevația și aplicarea gheții

Elevația degetului afectat și aplicarea locală a gheții reprezintă măsuri simple dar eficiente pentru reducerea edemului și a durerii asociate leziunilor patului unghial. Elevația degetului deasupra nivelului inimii facilitează drenajul venos și limfatic, reducând astfel acumularea de lichid în țesuturile traumatizate. Aceasta trebuie menținută cât mai mult posibil în primele 24-48 de ore după traumatism. Aplicarea gheții se realizează prin intermediul compreselor reci sau al pungilor cu gheață învelite într-un prosop subțire pentru a preveni leziunile cutanate prin îngheț. Gheața se aplică pentru perioade de 15-20 de minute, la intervale de 1-2 ore, în primele 24-48 de ore după traumatism. Această metodă determină vasoconstricție, reducând fluxul sanguin către zona afectată și limitând astfel edemul și inflamația. Combinația dintre elevație și aplicarea gheții poate reduce semnificativ durerea și poate accelera procesul de vindecare.

Intervențiile chirurgicale

Procedura de reparare a patului unghial: Repararea chirurgicală a patului unghial este indicată în cazul lacerațiilor semnificative sau al avulsiilor parțiale. Sub anestezie locală sau regională, placa unghială este îndepărtată cu atenție pentru a expune complet patul unghial afectat. Lacerațiile sunt curățate minuțios, îndepărtând orice țesut neviabil sau corpi străini. Repararea propriu-zisă se realizează cu suturi absorbabile fine, de obicei 6-0 sau 7-0, plasate cu precizie pentru a realinia marginile patului unghial. Tehnica de sutură trebuie să fie atraumatică, evitând tensionarea excesivă a țesuturilor. După reparare, placa unghială originală poate fi repoziționată ca atelă naturală, protejând patul unghial reparat și prevenind formarea aderențelor între patul unghial și pliul unghial proximal.

Îndepărtarea și reatașarea unghiei: În cazul leziunilor semnificative ale patului unghial, îndepărtarea completă a plăcii unghiale poate fi necesară pentru a permite accesul și repararea adecvată a țesuturilor subiacente. Procedura începe cu administrarea anesteziei locale sau regionale. Unghia este separată cu atenție de patul unghial folosind un instrument bont, cum ar fi o pensetă sau un elevator periosteal. După repararea patului unghial, unghia originală poate fi curățată, sterilizată și reatașată în poziția sa inițială. Fixarea se realizează prin suturi de tip „în opt” care traversează pliul unghial proximal și lateral, sau prin utilizarea de benzi adezive sterile. Unghia reatașată servește ca atelă naturală, protejând patul unghial reparat și modelând creșterea noii unghii. Înainte de reatașare, se poate practica o mică perforație în unghie pentru a permite drenajul secrețiilor și prevenirea acumulării de lichid sub unghie.

Grefarea patului unghial pentru pierderea de țesut: În cazurile cu pierdere semnificativă de țesut din patul unghial, grefarea poate fi necesară pentru a restabili continuitatea și funcționalitatea acestuia. Grefele de pat unghial pot fi recoltate din zone donatoare precum degetul mare de la picior sau alte degete care nu sunt afectate. Procedura se realizează sub anestezie adecvată, de obicei regională sau generală. Zona donatoare este atent selectată pentru a minimiza morbiditatea și a asigura o potrivire optimă cu zona receptoare. Grefa este recoltată ca un fragment subțire de țesut din patul unghial donor, folosind un bisturiu fin. Aceasta este apoi transferată și fixată cu suturi absorbabile fine în zona receptoare, după pregătirea adecvată a acesteia. În cazurile complexe, cu pierderi extensive de țesut, pot fi necesare proceduri microchirurgicale pentru transferul vascularizat al țesutului. Grefarea patului unghial oferă rezultate bune în termeni de aspect estetic și funcționalitate, deși recuperarea completă poate dura mai multe luni.

Îngrijirea post-tratament

Îngrijirea adecvată după tratamentul leziunilor patului unghial este esențială pentru optimizarea rezultatelor și prevenirea complicațiilor.

Îngrijirea plăgii și pansamentul

Îngrijirea corectă a plăgii după tratamentul leziunilor patului unghial este fundamentală pentru prevenirea infecțiilor și promovarea vindecării optime. Pansamentul inițial aplicat după procedură trebuie menținut uscat și curat timp de 24-48 de ore. După această perioadă, pansamentele trebuie schimbate conform indicațiilor medicului, de obicei la fiecare 1-2 zile. Procedura de schimbare a pansamentului include curățarea delicată a zonei cu soluție salină sterilă sau antiseptice blânde, aplicarea de unguent antibiotic dacă este prescris și acoperirea cu un pansament steril, neaderent. Pacienții trebuie instruiți să protejeze zona de umezeală excesivă, utilizând mănuși de cauciuc pentru activități care implică contactul cu apa. Semnele de infecție, cum ar fi roșeața crescută, căldura locală, durerea în creștere sau secreții purulente, trebuie raportate prompt medicului.

Restricțiile de activitate

După tratamentul leziunilor patului unghial, limitarea anumitor activități este esențială pentru protejarea zonei afectate și facilitarea vindecării optime. În primele 1-2 săptămâni, pacienții trebuie să evite activitățile care pot exercita presiune sau impact asupra degetului afectat. Sporturile de contact, ridicarea obiectelor grele sau activitățile care implică utilizarea intensă a mâinilor trebuie amânate până la vindecarea adecvată. Pentru leziunile asociate cu fracturi ale falangei distale, imobilizarea poate fi necesară pentru 3-4 săptămâni. Pacienții sunt sfătuiți să mențină degetul afectat elevat cât mai mult posibil în primele zile pentru a reduce edemul. Reluarea treptată a activităților normale trebuie să se facă în funcție de gradul de vindecare și de absența durerii. Activitățile care implică contactul cu substanțe iritante sau cu potențial contaminant trebuie evitate până la vindecarea completă a plăgii.

Programările de urmărire

Monitorizarea regulată după tratamentul leziunilor patului unghial este esențială pentru evaluarea progresului vindecării și identificarea precoce a eventualelor complicații. Prima vizită de control este de obicei programată la 7-10 zile după tratamentul inițial, pentru evaluarea vindecării plăgii și îndepărtarea suturilor neabsorbabile, dacă acestea au fost utilizate. Vizitele ulterioare sunt programate la intervale de 2-4 săptămâni în primele luni, apoi la 3-6 luni pentru evaluarea creșterii unghiei. În cazul leziunilor complexe sau al grefelor de pat unghial, monitorizarea poate fi mai frecventă și pe o perioadă mai îndelungată. În timpul acestor vizite, medicul evaluează aspectul patului unghial, creșterea noii unghii, prezența eventualelor deformări și funcționalitatea degetului. Fotografiile secvențiale pot fi utile pentru documentarea progresului vindecării și a creșterii unghiei.

Exercițiile recomandate

Exerciții de mobilitate a degetelor: Exercițiile de mobilitate sunt esențiale pentru prevenirea rigidității articulare și menținerea funcționalității degetului după leziunile patului unghial. Aceste exerciții trebuie începute de îndată ce durerea și edemul permit, de obicei după 1-2 săptămâni de la traumatism. Un exercițiu de bază constă în flexia și extensia activă a tuturor articulațiilor degetului afectat, realizată lent și controlat, fără a forța mișcarea dincolo de punctul de disconfort. Inițial, se recomandă 5-10 repetări de 2-3 ori pe zi, crescând treptat frecvența și intensitatea pe măsură ce vindecarea progresează. Exercițiile de abducție și adducție a degetelor sunt de asemenea benefice pentru menținerea mobilității laterale. Pentru pacienții cu rigiditate persistentă, pot fi recomandate exerciții de stretching blând, sub îndrumarea unui terapeut specializat în recuperarea mâinii.

Exerciții de atingere a policelui cu restul degetelor: Exercițiile de atingere deget-police sunt deosebit de valoroase pentru restabilirea coordonării fine și a dexterității după leziunile patului unghial, în special când acestea afectează degetele funcțional importante. Aceste exerciții constau în atingerea vârfului policelui cu vârful fiecărui deget, începând cu indexul și continuând secvențial până la degetul mic, apoi în sens invers. Mișcările trebuie să fie lente, precise și controlate. Se recomandă 10-15 repetări, de 3-4 ori pe zi. Pe măsură ce dexteritatea se îmbunătățește, exercițiul poate fi complicat prin creșterea vitezei sau prin realizarea unor secvențe mai complexe de atingeri. Aceste exerciții sunt deosebit de importante pentru muzicieni, dactilografi sau alte persoane a căror activitate profesională depinde de motricitatea fină a mâinilor. Ele pot fi completate cu exerciții funcționale care simulează activitățile zilnice, cum ar fi manipularea obiectelor mici sau scrierea.

Deformările patului unghial

Deformările patului unghial pot apărea ca urmare a leziunilor, infecțiilor sau afecțiunilor dermatologice, afectând aspectul și funcționalitatea unghiei.

Unghiile cu creste: Unghiile cu creste prezintă șanțuri sau linii ridicate care traversează suprafața unghiei. Acestea pot fi longitudinale (de la cuticula la vârful unghiei) sau transversale (perpendiculare pe axa de creștere a unghiei). Crestele longitudinale apar adesea ca rezultat al cicatricilor în patul unghial sau în matricea unghială în urma traumatismelor sau infecțiilor. Crestele transversale, cunoscute și sub numele de linii Beau, pot indica o întrerupere temporară a creșterii unghiei din cauza unei boli sistemice, a unui traumatism sau a expunerii la toxine. Severitatea crestelor variază de la linii fine, abia vizibile, până la șanțuri adânci care fragmentează unghia. Tratamentul depinde de cauza subiacentă și poate include repararea chirurgicală a cicatricilor patului unghial, tratarea afecțiunilor sistemice sau, în cazurile ușoare, pilirea și lustruirea suprafeței unghiei pentru a masca aspectul crestelor.

Unghiile despicate: Unghiile despicate se caracterizează prin separarea longitudinală a plăcii unghiale în două sau mai multe fragmente. Această deformare apare de obicei ca rezultat al unei cicatrici longitudinale în patul unghial, care nu poate produce keratină, creând astfel o zonă de slăbiciune în unghie. Traumatismele directe, lacerațiile patului unghial netratate sau reparate inadecvat și infecțiile severe sunt cauzele principale. Unghiile despicate pot cauza disconfort, pot agăța țesăturile și pot predispune la infecții în spațiul creat între fragmentele unghiei. Tratamentul implică excizarea chirurgicală a cicatricii din patul unghial și repararea acestuia, uneori cu grefe de țesut în cazurile severe. După intervenție, unghia nouă poate crește unită, deși pot fi necesare mai multe cicluri de creștere (6-12 luni) pentru a obține rezultatul final.

Unghiile în pensă: Unghiile în pensă, cunoscute și sub numele de unghii încurbate sau onicocriptoză, se caracterizează prin curbarea excesivă a marginilor laterale ale unghiei spre interior, cauzând compresie și durere la nivelul țesuturilor moi adiacente. Această deformare poate rezulta din traumatisme ale patului unghial, predispoziție genetică sau practici incorecte de tăiere a unghiilor. În cazurile severe, marginile unghiei pot penetra pielea, provocând inflamație, infecție și formarea de țesut de granulație. Pacienții experimentează durere la mers sau la purtarea încălțămintei strâmte. Tratamentul include tehnici conservative, cum ar fi înmuierea unghiei, inserarea de tampoane de bumbac sub marginile unghiei și purtarea de încălțăminte adecvată. În cazurile refractare, pot fi necesare proceduri chirurgicale pentru îndepărtarea parțială sau totală a unghiei, cu matricectomie pentru a preveni recidiva.

Onicoliza (separarea unghiei): Onicoliza reprezintă separarea plăcii unghiale de patul unghial subiacent. Aceasta începe de obicei la marginea distală a unghiei și progresează proximal. Zona separată apare albicioasă sau gălbuie din cauza prezenței aerului sub unghie. Cauzele includ traumatismele repetitive, expunerea la umiditate excesivă sau la substanțe chimice, infecțiile fungice sau bacteriene și anumite afecțiuni dermatologice precum psoriazisul. Onicoliza poate fi asimptomatică sau poate cauza disconfort, în special când unghia parțial detașată se agață de obiecte. Tratamentul se concentrează pe identificarea și eliminarea cauzei subiacente, menținerea unghiei scurtă pentru a preveni traumatismele suplimentare și protejarea zonei de umiditate excesivă. În cazurile severe sau persistente, poate fi necesară îndepărtarea porțiunii detașate a unghiei pentru a preveni infecțiile secundare.

Fenomenul patului unghial dispărut: Fenomenul patului unghial dispărut se referă la scurtarea progresivă a patului unghial, cu retragerea acestuia spre baza degetului. Această condiție rară apare de obicei ca urmare a onicolizei cronice netratate. Pe măsură ce placa unghială rămâne separată de patul unghial pentru perioade îndelungate, țesutul patului unghial se retrage și se transformă în piele obișnuită, cu amprente similare restului degetului. Cauzele includ traumatismele repetitive, infecțiile cronice, afecțiunile dermatologice precum psoriazisul sau expunerea prelungită la substanțe chimice iritante. Odată instalat, fenomenul este dificil de tratat și adesea ireversibil. Abordările terapeutice includ protejarea zonei de traumatisme suplimentare, tratarea agresivă a cauzelor subiacente și, în unele cazuri, proceduri chirurgicale reconstructive pentru a restabili parțial patul unghial.

Procesul de recuperare și vindecare

Recuperarea după leziunile patului unghial este un proces complex care necesită timp și îngrijire adecvată pentru a obține rezultate optime.

Cronologia regenerării unghiei

Regenerarea completă a unghiei după o leziune a patului unghial este un proces lent, care necesită răbdare. Pentru unghiile de la mâini, ciclul complet de creștere durează între 3 și 6 luni, în timp ce unghiile de la picioare pot necesita 6-12 luni pentru regenerare completă. În primele 2-3 săptămâni după leziune, se formează o unghie nouă subțire la nivelul matricei. Aceasta crește cu aproximativ 0,1 mm pe zi sau 3 mm pe lună pentru unghiile de la mâini. Pe măsură ce unghia crește, aceasta împinge treptat unghia veche sau placa unghială reatașată. La aproximativ 6-8 săptămâni, o porțiune semnificativă a noii unghii este vizibilă. Aspectul inițial al unghiei noi poate fi neregulat, cu creste sau decolorări, dar acestea se ameliorează de obicei cu fiecare ciclu de creștere. Pacienții trebuie informați că pot fi necesare 2-3 cicluri complete de creștere (6-18 luni) pentru ca unghia să revină la aspectul său normal.

Factorii care afectează vindecarea

Numeroși factori influențează procesul de vindecare a patului unghial și regenerarea unghiei. Vârsta pacientului joacă un rol important, vindecarea fiind mai rapidă și mai completă la copii și tineri comparativ cu persoanele vârstnice. Starea generală de sănătate influențează de asemenea vindecarea, pacienții cu afecțiuni precum diabetul, bolile vasculare periferice sau imunodeficiențele prezentând un risc crescut de complicații și o vindecare întârziată. Nutriția adecvată, bogată în proteine, vitamine (în special A, C, E) și minerale (zinc, fier) susține procesul de regenerare tisulară. Fumatul afectează negativ vindecarea prin reducerea fluxului sanguin și a oxigenării țesuturilor. Severitatea leziunii inițiale este un factor determinant major, leziunile complexe cu pierdere de țesut necesitând perioade mai lungi de recuperare. Tehnica chirurgicală utilizată pentru reparare și aderența pacientului la recomandările post-operatorii influențează de asemenea rezultatul final.

Aspectul așteptat în timpul recuperării

În timpul procesului de recuperare după o leziune a patului unghial, unghia trece prin mai multe etape cu aspect caracteristic. Imediat după traumatism sau intervenție, zona poate prezenta edem, roșeață și sensibilitate. În primele 1-2 săptămâni, se poate observa formarea unei unghii noi subțiri la baza pliului unghial proximal. Pe măsură ce unghia crește, aceasta poate prezenta neregularități, cum ar fi creste, șanțuri sau modificări de culoare. Aceste imperfecțiuni reflectă traumatismul suferit de matricea unghială și de patul unghial, și tind să se amelioreze cu fiecare ciclu de creștere. În cazul hematomului subunghial, colorația închisă persistă până când unghia afectată crește complet și este înlocuită. Pacienții trebuie informați că aspectul inițial al unghiei noi nu reprezintă rezultatul final și că îmbunătățiri semnificative apar pe parcursul mai multor luni. Fotografiile secvențiale pot ajuta pacienții să observe progresul, chiar dacă acesta pare lent.

Complicații potențiale

Infecția: Infecția reprezintă o complicație frecventă și potențial gravă a leziunilor patului unghial. Semnele de infecție includ roșeață crescută, căldură locală, durere în creștere, edem, secreții purulente și, în cazurile severe, febră sau limfangită. Agenții patogeni implicați frecvent sunt Staphylococcus aureus, streptococii și bacteriile gram-negative. Factorii de risc pentru infecție includ leziunile contaminate, întârzierea tratamentului, corpii străini reziduali și imunosupresia. Prevenirea infecției se realizează prin curățarea promptă și adecvată a leziunii, debridarea țesutului neviabil și administrarea profilactică de antibiotice în cazurile cu risc crescut. Tratamentul infecției constă în drenajul colecțiilor purulente, antibioterapie sistemică bazată pe cultura bacteriologică și antibiogramă, și îngrijirea locală riguroasă a plăgii. Infecțiile severe netratate pot duce la osteomielită, afectând falanga distală, sau la tenosinovită, cu implicații funcționale semnificative.

Creșterea anormală a unghiei: Creșterea anormală a unghiei este o complicație frecventă după leziunile patului unghial, în special după lacerații complexe, avulsii sau pierderi de țesut. Manifestările includ unghii cu creste longitudinale sau transversale, unghii despicate, subțiate sau îngroșate, unghii deformate sau cu creștere deviată. Aceste anomalii rezultă din cicatrizarea imperfectă a patului unghial sau din leziuni ale matricei unghiale. Factorii care predispun la creșterea anormală includ repararea inadecvată a leziunii inițiale, infecțiile post-traumatice și formarea excesivă de țesut cicatricial. Tratamentul depinde de tipul și severitatea deformării. În cazurile ușoare, măsurile cosmetice precum pilirea și lustruirea unghiei pot fi suficiente. Pentru deformările moderate până la severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru excizarea țesutului cicatricial și reconstrucția patului unghial. Pacienții trebuie informați că, deși îmbunătățiri semnificative sunt posibile, restabilirea completă a aspectului normal al unghiei poate fi dificil de obținut în cazurile severe.

Rigiditatea degetelor și intoleranța la frig: Rigiditatea degetelor și intoleranța la frig sunt complicații pe termen lung care pot apărea după leziunile patului unghial, în special cele asociate cu traumatisme extensive sau fracturi ale falangei distale. Rigiditatea se manifestă prin limitarea mobilității articulațiilor interfalangiene, afectând funcționalitatea degetului. Aceasta rezultă din formarea de aderențe, contractura tendoanelor sau imobilizarea prelungită. Intoleranța la frig se caracterizează prin durere, amorțeală sau senzație de arsură la expunerea la temperaturi scăzute. Acest fenomen este cauzat de modificări microvasculare post-traumatice și de afectarea fibrelor nervoase senzitive. Prevenirea acestor complicații include mobilizarea precoce a degetului afectat prin exerciții adecvate și evitarea imobilizării prelungite. Tratamentul constă în fizioterapie intensivă, exerciții de stretching, terapie ocupațională și, în cazurile severe, proceduri chirurgicale pentru liza aderențelor. Pentru intoleranța la frig, măsurile protective precum purtarea mănușilor în condiții de temperatură scăzută și evitarea expunerii prelungite la frig sunt esențiale.

Prevenirea și îngrijirea patului unghial

Prevenirea leziunilor patului unghial și menținerea sănătății acestuia sunt esențiale pentru funcționalitatea și aspectul estetic al unghiilor.

Măsuri de protecție: Protejarea unghiilor și a patului unghial împotriva traumatismelor este esențială pentru prevenirea leziunilor. În mediile industriale sau în timpul activităților cu risc crescut, purtarea mănușilor de protecție adecvate este obligatorie. Acestea trebuie să fie rezistente la impact și să ofere protecție împotriva strivire, tăiere sau perforare. Pentru activitățile sportive cu risc de traumatisme la nivelul degetelor, cum ar fi voleiul, baschetul sau fotbalul, se recomandă utilizarea benzilor adezive pentru stabilizarea unghiilor sau a protecțiilor specifice. În activitățile casnice, precauția este necesară în jurul ușilor, sertarelor și al obiectelor grele care pot cădea pe degete. Utilizarea uneltelor adecvate pentru diverse sarcini și evitarea folosirii unghiilor ca instrumente pentru deschiderea recipientelor sau îndepărtarea obiectelor mici sunt măsuri simple dar eficiente de prevenire a traumatismelor.

Tehnici corecte de tăiere a unghiilor: Tăierea corectă a unghiilor este fundamentală pentru prevenirea problemelor patului unghial și a complicațiilor asociate. Unghiile trebuie tăiate când sunt ușor umede, după baie sau duș, când keratina este mai moale și mai puțin predispusă la rupere. Se recomandă utilizarea unui clește de unghii de bună calitate sau a unor foarfeci speciale pentru unghii, evitând instrumentele tocite sau deteriorate. Unghiile de la mâini trebuie tăiate urmând conturul natural al vârfului degetului, cu o curbură ușoară, în timp ce unghiile de la picioare trebuie tăiate drept pentru a preveni unghiile încarnate. Marginile ascuțite pot fi netezite cu o pilă de unghii, utilizând mișcări unidirecționale, nu de du-te-vino. Cuticula nu trebuie tăiată sau îndepărtată agresiv, ci doar împinsă ușor înapoi după înmuiere. Frecvența optimă de tăiere depinde de rata individuală de creștere, dar de obicei este necesară la fiecare 1-2 săptămâni pentru unghiile de la mâini și la 4-6 săptămâni pentru cele de la picioare.

Evitarea obiceiurilor dăunătoare: Anumite obiceiuri pot afecta negativ sănătatea patului unghial și trebuie evitate. Roaderea unghiilor (onicofagia) este un comportament frecvent care poate cauza microtraumatisme ale patului unghial și ale matricei, ducând la creșterea anormală a unghiilor și la infecții. Utilizarea unghiilor ca instrumente pentru a zgâria, a deschide recipiente sau a îndepărta etichete poate slăbi structura unghiei și poate cauza separarea acesteia de patul unghial. Manichiura excesivă sau agresivă, în special utilizarea instrumentelor metalice ascuțite pentru curățarea sub unghii sau îndepărtarea cuticulei, poate leza patul unghial. Expunerea frecventă la substanțe chimice agresive fără protecție adecvată, cum ar fi detergenții, solvenții sau acetona, poate deshidrata și fragiliza unghiile. Aplicarea și îndepărtarea repetată a unghiilor artificiale poate de asemenea deteriora patul unghial prin traumatisme mecanice și chimice.

Menținerea sănătății patului unghial: Menținerea unui pat unghial sănătos necesită o îngrijire regulată și adecvată. Hidratarea este esențială, putând fi realizată prin aplicarea de creme sau uleiuri specifice pentru cuticule și unghii, bogate în vitamine și nutrienți. Masajul ușor al zonei cuticulare stimulează circulația sanguină și promovează creșterea sănătoasă a unghiilor. Nutriția echilibrată, bogată în proteine, vitamine (în special biotina, vitamina E și complexul B) și minerale (zinc, fier, siliciu) susține sănătatea unghiilor din interior. Menținerea unei bune igiene a mâinilor, cu spălare regulată și uscare completă, previne infecțiile fungice și bacteriene. După activități care implică contactul prelungit cu apa, aplicarea unei creme hidratante ajută la restabilirea barierei protectoare a pielii. Utilizarea mănușilor pentru activitățile casnice protejează unghiile de expunerea la substanțe chimice și umiditate excesivă. În cazul observării oricăror modificări anormale ale aspectului unghiilor, consultarea promptă a unui dermatolog poate preveni agravarea problemelor.