Bursita de sold: tipuri, cauze, simptome, tratament si prevenire

Simptomele se pot agrava în timpul nopții, mai ales când se doarme pe partea afectată, sau în timpul activităților precum urcatul scărilor și mersul prelungit. Tratamentul include de obicei repaus, aplicații reci sau calde, fizioterapie și, în cazurile mai severe, injecții cu corticosteroizi sau intervenție chirurgicală.

Tipurile de bursită de șold

Bursita de șold poate afecta diferite burse din zona articulației, fiecare tip având caracteristici și simptome specifice care necesită o abordare terapeutică adaptată.

Bursita trohanterică: Această formă afectează bursa care acoperă proeminența osoasă din partea laterală a șoldului, numită marele trohanter. Durerea se manifestă intens în partea exterioară a șoldului și se poate extinde către coapsă. Pacienții descriu adesea o senzație de arsură sau înțepătură care se intensifică la presiune directă sau în timpul activităților care solicită șoldul.

Bursita iliopsoas și ischiatică: Această formă implică inflamarea burselor situate în partea interioară a șoldului și în regiunea fesieră. Durerea se manifestă predominant în zona inghinală și în partea anterioară a coapsei. Pacienții pot experimenta disconfort semnificativ la mișcările de flexie a șoldului, precum ridicarea piciorului sau urcarea scărilor.

Bursita septică: Reprezintă o formă gravă, cauzată de infectarea bursei. Această condiție necesită atenție medicală imediată, deoarece poate duce la complicații serioase. Pacienții prezintă, pe lângă simptomele tipice ale bursitei, și semne de infecție precum febră, roșeață locală intensă și căldură în zona afectată.

Cauzele și factorii de risc

Bursita de șold poate fi rezultatul mai multor factori care acționează individual sau în combinație, afectând integritatea și funcționarea normală a burselor.

Stresul repetitiv și suprasolicitarea: Activitățile care implică mișcări repetitive ale șoldului pot duce la iritarea și inflamarea burselor. Acestea includ alergatul, mersul pe jos pe distanțe lungi, urcatul frecvent al scărilor sau activitățile profesionale care necesită poziții prelungite în picioare sau mișcări repetitive ale șoldului.

Traumatismele directe: Loviturile directe în zona șoldului, căzăturile sau presiunea prelungită exercitată asupra articulației pot cauza inflamarea burselor. Traumatismele pot provoca leziuni imediate ale bursei sau pot declanșa un proces inflamator care se dezvoltă treptat.

Inegalitatea lungimii picioarelor: Diferența de lungime între membrele inferioare poate cauza un dezechilibru biomecanic, ducând la suprasolicitarea burselor de la nivelul șoldului. Această condiție poate fi congenitală sau dobândită în urma unor traumatisme sau intervenții chirurgicale.

Afecțiunile medicale asociate: Diverse boli sistemice pot crește riscul dezvoltării bursitei de șold. Artrita reumatoidă, guta și diabetul zaharat pot afecta țesuturile moi, inclusiv bursele, predispunând la inflamație și durere. Obezitatea reprezintă un factor de risc suplimentar, crescând presiunea exercitată asupra articulațiilor.

Vârsta, sexul și factorii de stil de viață: Bursita de șold apare mai frecvent la persoanele de vârstă mijlocie și înaintată, în special la femei. Stilul de viață sedentar, activitățile fizice intense fără pregătire adecvată și obezitatea pot crește riscul dezvoltării acestei afecțiuni. Practicarea regulată a exercițiilor de întindere și menținerea unei greutăți corporale optime pot ajuta la prevenirea apariției bursitei.

Simptomele bursitei de șold

Manifestările clinice ale bursitei de șold variază în funcție de localizarea și severitatea inflamației, putând afecta semnificativ calitatea vieții pacientului.

Durerea și localizarea acesteia: Senzația dureroasă se manifestă cel mai frecvent în partea laterală a șoldului, dar se poate extinde către coapsă și regiunea fesieră. Intensitatea variază de la o durere surdă, persistentă, până la episoade acute de durere ascuțită. Pacienții descriu adesea agravarea simptomelor în timpul nopții, mai ales când se odihnesc pe partea afectată.

Umflarea și sensibilitatea: Zona afectată poate prezenta edem vizibil și sensibilitate crescută la atingere. Pacienții pot observa o creștere în volum a regiunii șoldului, însoțită de o senzație de căldură locală. Presiunea directă asupra zonei inflamate poate provoca disconfort semnificativ.

Rigiditatea și mobilitatea redusă: Pacienții experimentează frecvent limitarea mișcărilor șoldului, manifestată prin dificultăți în efectuarea activităților zilnice. Rigiditatea este mai pronunțată dimineața sau după perioade prelungite de inactivitate, putând afecta mersul și alte activități care implică mișcarea șoldului.

Factorii declanșatori ai durerii: Anumite activități pot exacerba simptomele bursitei de șold. Acestea includ urcatul scărilor, mersul pe distanțe lungi, poziția șezând prelungită sau activitățile care implică mișcări repetitive ale șoldului. Durerea poate fi intensificată și de schimbările de poziție, precum ridicarea din pat sau din poziția șezând.

Semnele de infecție și complicații: În cazurile de bursită septică, pacienții pot prezenta simptome sistemice precum febră, frisoane și stare generală de rău. Zona afectată poate deveni roșie, foarte caldă și extrem de sensibilă la atingere. Aceste semne necesită evaluare medicală urgentă pentru prevenirea complicațiilor severe.

Diagnosticarea bursitei de șold

Diagnosticarea corectă a bursitei de șold necesită o evaluare medicală completă, incluzând examinarea fizică detaliată și, în unele cazuri, investigații imagistice specifice pentru confirmarea diagnosticului și excluderea altor afecțiuni.

Evaluarea clinică și examinarea fizică: Medicul efectuează o examinare detaliată a șoldului, evaluând amplitudinea mișcărilor, prezența durerii la palpare și limitările funcționale. Pacientul este rugat să descrie caracteristicile durerii, momentul apariției și factorii care o agravează sau o ameliorează. Istoricul medical complet ajută la identificarea factorilor de risc și a condițiilor medicale asociate.

Investigații imagistice: Radiografia, rezonanța magnetică și ecografia sunt folosite pentru vizualizarea detaliată a structurilor șoldului. Radiografia simplă poate exclude prezența fracturilor sau a modificărilor artrozice. Rezonanța magnetică oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și poate evidenția gradul de inflamație a bursei. Ecografia permite evaluarea dinamică a șoldului și poate ghida procedurile terapeutice.

Aspirația și analiza lichidului: În cazurile de bursită septică sau când diagnosticul este incert, medicul poate efectua o aspirație a lichidului din bursa afectată. Această procedură implică prelevarea unei probe de lichid cu ajutorul unui ac steril. Analiza lichidului poate confirma prezența unei infecții sau a altor afecțiuni inflamatorii.

Diagnosticul diferențial: Durerea de șold poate fi cauzată de multiple afecțiuni, necesitând o evaluare atentă pentru stabilirea diagnosticului corect. Medicul trebuie să excludă artrita, tendinita, fracturile de stres, compresia nervului sciatic și alte patologii ale șoldului. Stabilirea diagnosticului corect este esențială pentru alegerea tratamentului adecvat.

Opțiuni de tratament pentru bursita de șold

Tratamentul bursitei de șold urmărește reducerea inflamației, ameliorarea durerii și restabilirea mobilității articulare. Abordarea terapeutică este adaptată în funcție de severitatea simptomelor și cauza subiacentă.

Repausul și modificarea activității: Reducerea temporară a activităților care provoacă durere este esențială pentru recuperare. Pacientul trebuie să evite mișcările care agravează simptomele și să își modifice temporar rutina zilnică. Utilizarea unui baston sau a cârjelor poate ajuta la reducerea presiunii asupra șoldului afectat în timpul mersului.

Aplicații reci, calde și calmante pentru durere: Aplicarea locală a gheții în primele 48 de ore reduce inflamația și durerea. După această perioadă, compresele calde pot fi benefice pentru relaxarea musculaturii și îmbunătățirea circulației sanguine. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene administrate oral pot ajuta la controlul durerii și inflamației.

Fizioterapie și exerciții: Programul de recuperare include exerciții specifice pentru întărirea musculaturii șoldului și îmbunătățirea flexibilității. Fizioterapeutul poate utiliza diverse tehnici precum ultrasunetele, electroterapia sau masajul terapeutic. Exercițiile trebuie efectuate progresiv, evitând suprasolicitarea articulației.

Injecții cu corticosteroizi: Administrarea locală de corticosteroizi poate oferi ameliorare rapidă în cazurile severe de bursită. Injecția este efectuată sub ghidaj ecografic pentru precizie maximă. Efectul antiinflamator poate dura mai multe săptămâni, permițând pacientului să participe mai eficient la programul de recuperare.

Aspirație sau antibiotice pentru infecție: În cazul bursitei septice, aspirația lichidului infectat și administrarea de antibiotice sunt esențiale. Alegerea antibioticului se bazează pe rezultatele culturii bacteriene. Tratamentul poate necesita administrare intravenoasă în cazurile severe.

Tratamentul chirurgical: Intervenția chirurgicală este rareori necesară, fiind rezervată cazurilor care nu răspund la tratamentul conservator după mai multe luni. Procedura implică îndepărtarea bursei inflamate prin tehnici minim invazive. Recuperarea postoperatorie necesită fizioterapie pentru restabilirea funcției normale a șoldului.

Prevenirea și reducerea recidivelor

Prevenirea bursitei de șold și evitarea recidivelor implică adoptarea unor măsuri proactive și modificări ale stilului de viață pentru protejarea articulației.

Evitarea stresului repetitiv asupra șoldului: Modificarea tehnicilor de efectuare a activităților zilnice poate preveni suprasolicitarea articulației. Alternarea între diferite tipuri de activități fizice, folosirea echipamentului adecvat și respectarea perioadelor de odihnă sunt esențiale pentru prevenirea apariției bursitei.

Controlul greutății corporale: Menținerea unei greutăți corporale optime reduce presiunea exercitată asupra articulațiilor șoldului. Adoptarea unei diete echilibrate și practicarea regulată a exercițiilor fizice adaptate contribuie la managementul greutății și la menținerea sănătății articulare.

Încălțăminte adecvată și suporturi plantare: Alegerea încălțămintei corecte și utilizarea suporturilor plantare personalizate pot reduce semnificativ presiunea asupra șoldului și pot preveni apariția bursitei. Pantofii trebuie să ofere suport adecvat și amortizare, iar în cazul diferențelor de lungime ale picioarelor, suporturile plantare compensatorii ajută la echilibrarea biomecanică a mersului și distribuția uniformă a presiunii asupra articulațiilor.

Menținerea forței și flexibilității șoldului: Exercițiile regulate de întărire a musculaturii șoldului și stretching contribuie la prevenirea bursitei și menținerea mobilității articulare optime. Programul de exerciții trebuie să includă mișcări specifice pentru întărirea mușchilor abductori și rotatori ai șoldului, precum și exerciții de stretching pentru menținerea flexibilității articulare și prevenirea rigidității musculare.