Nou nascut prima zi: aspectul fizic, alimentatia si somnul

Medicii efectuează evaluări complete ale stării de sănătate, inclusiv testul Apgar și screening-ul neonatal. Alăptarea trebuie inițiată în primele ore după naștere pentru a asigura aportul de colostru, primul lapte matern bogat în anticorpi. Somnul nou-născutului alternează cu perioade scurte de veghe pentru hrănire, la intervale de 2-3 ore.

Cum arată nou-născutul în prima zi?

Aspectul fizic al nou-născutului poate părea neobișnuit pentru părinți, însă majoritatea caracteristicilor sunt normale și temporare. Pielea poate avea diverse nuanțe și texturi, capul poate fi ușor alungit, iar membrele sunt adesea flexate din cauza poziției din uter.

Forma capului și fontanelele: Capul nou-născutului poate avea o formă ușor conică sau alungită, mai ales după nașterea naturală, datorită presiunii exercitate în timpul trecerii prin canalul de naștere. Această formă se va normaliza în câteva zile. Fontanelele, zonele moi dintre oasele craniului, sunt vizibile și palpabile, cea mai mare fiind situată în partea superioară a capului. Acestea permit creșterea creierului și se vor închide treptat în primii ani de viață.

Caracteristicile pielii și semnele din naștere: Pielea nou-născutului poate prezenta diverse particularități temporare precum vernix caseosa (un strat albicios protector), milia (puncte albe mici pe nas și obraji), eritrem toxic (pete roșii cu punct alb central) sau lanugo (păr fin pe corp). Pete de culoare roz sau roșiatică, numite popular „mușcătură de barză”, pot apărea pe frunte, pleoape sau ceafă și se vor estompa în timp.

Membre, degete și unghii: Membrele nou-născutului sunt de obicei flexate, păstrând poziția din uter. Degetele de la mâini și picioare sunt complete și separate, cu unghii care pot depăși vârful degetelor. Nou-născutul prezintă diverse reflexe primitive, precum reflexul de apucare, care îl face să strângă puternic degetul adultului când îi este atins palma.

Sânii și organele genitale: Sânii pot fi ușor măriți și pot secreta o cantitate mică de lichid, atât la fetițe cât și la băieți, din cauza hormonilor materni. La fetițe, labiile pot fi ușor umflate, iar la băieți testiculele pot fi mărite. Aceste modificări sunt temporare și se normalizează în câteva săptămâni.

Verificările medicale imediate

Echipa medicală efectuează o serie de evaluări și proceduri esențiale pentru a se asigura că nou-născutul este sănătos și se adaptează corespunzător la viața extrauterină.

Evaluarea scorului Apgar: Testul Apgar evaluează cinci aspecte importante ale stării de sănătate a nou-născutului: culoarea pielii, frecvența cardiacă, reflexele, tonusul muscular și respirația. Scorul se calculează la un minut și la cinci minute după naștere, oferind o evaluare rapidă a adaptării nou-născutului la viața extrauterină. Un scor între 7 și 10 indică o stare bună de sănătate.

Măsurători fizice: Nou-născutul este cântărit și măsurat, determinându-se greutatea, lungimea și circumferința craniană. Aceste valori sunt importante pentru monitorizarea creșterii și dezvoltării ulterioare. Greutatea medie la naștere variază între 2500 și 4000 de grame, iar lungimea între 48 și 52 de centimetri.

Proceduri medicale de rutină: În primele ore după naștere, nou-născutul primește o injecție cu vitamina K pentru prevenirea hemoragiilor, picături oftalmice pentru prevenirea infecțiilor oculare și prima doză de vaccin împotriva hepatitei B. Aceste proceduri sunt esențiale pentru protejarea sănătății nou-născutului.

Teste de screening neonatal: Se efectuează teste pentru depistarea precoce a unor boli metabolice, endocrine sau genetice. Acestea includ recoltarea unei probe de sânge din călcâi pentru analiza mai multor parametri biochimici. Rezultatele anormale necesită investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului.

Îngrijirea cordonului ombilical: Cordonul ombilical este clampat și tăiat după naștere. Bontul ombilical necesită îngrijire atentă pentru a preveni infecțiile. Zona trebuie menținută curată și uscată până când cordonul cade natural, de obicei în prima sau a doua săptămână de viață.

Alimentația nou-născutului

Nutriția adecvată este crucială pentru dezvoltarea și creșterea sănătoasă a nou-născutului. Alăptarea sau alimentația artificială trebuie începută în primele ore după naștere.

Inițierea alăptării și colostrul: Prima alăptare trebuie inițiată în primele două ore după naștere. Colostrul, primul lapte matern, este bogat în anticorpi și substanțe nutritive esențiale pentru nou-născut. Are o consistență groasă și o culoare gălbuie, fiind perfect adaptat nevoilor bebelușului în primele zile.

Alimentația cu formulă și suplimentarea: În cazurile în care alăptarea nu este posibilă sau suficientă, se poate recurge la alimentația cu formulă de lapte praf. Aceasta trebuie pregătită conform instrucțiunilor și administrată în cantități adecvate vârstei și greutății nou-născutului.

Frecvența hrănirii și semnele de foame: Nou-născutul trebuie alimentat la cerere, de obicei la intervale de 2-3 ore. Semnele de foame includ mișcări ale gurii, căutarea sânului, agitație și plâns. Un nou-născut sănătos va avea 8-12 mese în 24 de ore.

Semnele unei alimentări eficiente și deshidratarea: Un nou-născut alimentat corespunzător urinează de 6-8 ori în 24 de ore, cu urină de culoare galben pal și are 3-4 scaune moi zilnic. Semnele deshidratării includ fontanela anterioară adâncită, mucoase uscate, lipsa lacrimilor la plâns, letargie și mai puțin de 6 scutece ude în 24 de ore. Bebelușul trebuie să pară mulțumit după masă și să adoarmă sau să fie alert și calm.

Pierderea și recuperarea în greutate: Nou-născuții pierd în mod normal între 5-10% din greutatea la naștere în primele zile de viață, din cauza eliminării lichidului în exces și adaptării la alimentație. Această pierdere este temporară și trebuie recuperată până la sfârșitul primei săptămâni sau începutul celei de-a doua. Recuperarea greutății indică o alimentare eficientă și o adaptare normală la viața extrauterină.

Somnul și comportamentul în prima zi

În prima zi de viață, nou-născutul alternează între perioade de somn profund și momente de veghe pentru hrănire. Comportamentul său este dominat de reflexe primitive și răspunsuri la stimuli externi, toate acestea fiind esențiale pentru adaptarea la mediul extrauterin.

Tipare normale de somn: Nou-născutul doarme între 16 și 17 ore pe zi, în intervale de 2-4 ore, întrerupte de treziri pentru hrănire. Somnul alternează între faze de somn profund, când bebelușul este complet nemișcat, și somn activ, când pot apărea mișcări ale ochilor, grimase sau tresăriri. Acest tipar fragmentat de somn este normal și necesar pentru dezvoltarea creierului și adaptarea la ritmul circadian.

Practici sigure de somn: Nou-născutul trebuie culcat întotdeauna pe spate, pe o suprafață fermă și plată, fără perne, pături groase sau jucării în pătuț. Camera trebuie menținută la o temperatură moderată, între 18-22 grade Celsius. Pătuțul trebuie poziționat departe de surse de căldură, perdele sau cabluri electrice. Aceste măsuri reduc riscul sindromului morții subite la sugar.

Plânsul și comunicarea: Plânsul reprezintă principalul mod de comunicare al nou-născutului și poate indica diverse nevoi precum foame, disconfort, oboseală sau nevoia de contact fizic. Fiecare bebeluș dezvoltă tipare distincte de plâns pentru diferite nevoi. Părinții învață treptat să interpreteze aceste semnale și să răspundă adecvat nevoilor copilului.

Reflexe și răspunsuri senzoriale: Nou-născutul prezintă multiple reflexe primitive esențiale pentru supraviețuire, precum reflexul de supt, cel de căutare și reflexul de apucare. Aceste reflexe sunt semne ale dezvoltării neurologice normale. Din punct de vedere senzorial, nou-născutul poate distinge lumina de întuneric, recunoaște vocile familiare și preferă fețele umane altor stimuli vizuali.

Probleme frecvente de sănătate

Primele zile ale nou-născutului pot aduce diverse provocări medicale care necesită atenție și îngrijire specifică. Majoritatea sunt tranzitorii și fac parte din procesul normal de adaptare la viața extrauterină.

Icterul: Colorația gălbuie a pielii și ochilor apare frecvent la nou-născuți în zilele 2-3 de viață, din cauza acumulării de bilirubină în sânge. Icterul fiziologic este normal și dispare spontan în 1-2 săptămâni. Totuși, un icter care apare în primele 24 de ore sau care se accentuează rapid necesită evaluare medicală imediată pentru a preveni complicațiile neurologice.

Semnele de boală sau urgență: Părinții trebuie să fie atenți la semne precum temperatura peste 38 grade Celsius sau sub 36 grade Celsius, respirație dificilă sau rapidă, colorație albăstruie a pielii, letargie excesivă, refuzul alimentației sau plâns inconsolabil. Aceste simptome pot indica probleme serioase care necesită evaluare medicală urgentă.

Modificări digestive și scutece: În primele zile, scaunul nou-născutului evoluează de la meconiu (negru-verzui) la scaune de tranziție (verzui-gălbui) și apoi la scaune normale de lapte (galbene). Numărul de scutece ude crește progresiv, ajungând la 6-8 pe zi până la sfârșitul primei săptămâni, indicând o hidratare adecvată.

Consult medical: Asistența medicală imediată este necesară în cazul febrei, refuzului alimentației pentru mai mult de două mese consecutive, letargiei severe, convulsiilor, respirației dificile sau colorației anormale a pielii. De asemenea, trebuie contactat medicul dacă apar semne de infecție la nivelul bontului ombilical sau dacă icterul se accentuează rapid.

Starea emoțională și legătura cu bebelușul

Perioada postnatală imediată reprezintă un timp crucial pentru dezvoltarea legăturii emoționale între părinți și nou-născut, fiind caracterizată de adaptări psihologice intense și experiențe emoționale profunde.

Emoțiile părinților și adaptarea: Părinții traversează o gamă largă de emoții în primele zile, de la bucurie intensă la anxietate și oboseală. Aceste fluctuații emoționale sunt normale și sunt influențate de modificările hormonale, privarea de somn și responsabilitățile noi. Mama poate experimenta tristețe postnatală temporară, care trebuie diferențiată de depresia postpartum care necesită ajutor specializat.

Contactul piele pe piele și crearea legăturii: Contactul direct între pielea părintelui și cea a nou-născutului stimulează producția de oxitocină, hormonul atașamentului, și ajută la reglarea temperaturii corporale a bebelușului. Acest contact apropiat facilitează alăptarea, calmează nou-născutul și consolidează legătura emoțională dintre părinte și copil.

Gestionarea vizitelor și protejarea bebelușului: Limitarea numărului de vizitatori în primele zile este esențială pentru protejarea sistemului imunitar încă fragil al nou-născutului și pentru permiterea adaptării familiei la noua dinamică. Vizitatorii trebuie să respecte regulile de igienă, să se spele pe mâini și să evite contactul dacă prezintă simptome de răceală sau alte infecții.