Hiperaciditate gastrica: cauze, simptome, dieta si preventie

Stomacul secretă în mod natural acid clorhidric pentru a digera alimentele, însă atunci când această secreție devine excesivă, apar manifestări patologice care necesită intervenție medicală. Tratamentul implică atât modificări ale stilului de viață și dietei, cât și administrarea de medicamente care reduc secreția acidă gastrică.

Alimente de consumat și de evitat în hiperaciditatea gastrică

Dieta joacă un rol esențial în managementul hiperacidității gastrice. Anumite alimente pot stimula excesiv secreția de acid gastric sau pot irita mucoasa stomacului, în timp ce altele au efect protector și calmant.

Alimente de evitat: Alimentele picante, prăjelile, produsele de patiserie, dulciurile concentrate, citricele, roșiile, ceapa, usturoiul și cafeaua pot agrava simptomele hiperacidității gastrice. Consumul acestora crește secreția de acid la nivelul stomacului și irită mucoasa gastrică. Alcoolul și băuturile carbogazoase trebuie de asemenea eliminate din dietă deoarece stimulează producția de acid și relaxează sfincterul esofagian inferior.

Alimente recomandate: Cerealele integrale, carnea slabă preparată la grătar sau cuptor, peștele, ouăle fierte, lactatele degresate, bananele coapte și legumele fierte sau la aburi sunt indicate în hiperaciditatea gastrică. Acestea sunt ușor digerabile și nu stimulează excesiv secreția acidă. Supa de legume, orezul, cartofii și iaurtul au efect calmant asupra mucoasei gastrice.

Simptome și manifestări ale hiperacidității gastrice

Hiperaciditatea gastrică se poate manifesta prin diverse simptome care afectează semnificativ calitatea vieții pacienților. Intensitatea acestora variază de la forme ușoare până la severe.

Simptome frecvente: Arsurile în piept și epigastru reprezintă principalul simptom al hiperacidității gastrice. Pacienții descriu o senzație de arsură sau durere care urcă din stomac spre esofag, mai ales după mese sau în poziție culcată. Regurgitarea acidă, greața, senzația de plenitudine și disconfortul abdominal sunt alte manifestări comune. Simptomele se accentuează adesea noaptea sau după mese copioase.

Alte manifestări posibile: Hiperaciditatea gastrică poate provoca tuse seacă, răgușeală, senzație de nod în gât și dificultăți la înghițire. Unii pacienți prezintă eructații frecvente, flatulență și balonare. În cazuri severe pot apărea dureri toracice care mimează angina pectorală sau probleme respiratorii precum wheezingul și dispneea.

Simptome la sugari și copii: La copiii mici, hiperaciditatea gastrică se poate manifesta prin plâns excesiv, iritabilitate și refuzul alimentației. Sugarii regurgitează frecvent și pot prezenta tulburări de creștere. Copiii mai mari acuză dureri abdominale recurente, greață și vărsături, mai ales dimineața sau după mese.

Cauze și factori de risc pentru hiperaciditatea gastrică

Producția excesivă de acid gastric poate fi determinată de multiple cauze, atât factori interni cât și externi care perturbă echilibrul secreției acide la nivelul stomacului.

Factori legați de stilul de viață și dietă: Alimentația neregulată, mesele copioase târzii, consumul excesiv de alimente picante, prăjite sau acide pot stimula hipersecreția acidă gastrică. Stresul, fumatul, consumul de alcool și cafeină reprezintă factori agravanți importanți. Obezitatea crește presiunea intraabdominală și favorizează refluxul acid.

Cauze medicamentoase: Anumite medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene, aspirina, corticosteroizii sau antibioticele pot irita mucoasa gastrică și crește secreția acidă. Tratamentele prelungite cu astfel de medicamente necesită protecție gastrică adecvată.

Afecțiuni medicale și fiziologice: Infecția cu Helicobacter pylori, gastrita cronică, ulcerul gastroduodenal sau hernia hiatală pot determina hiperaciditate gastrică. Sarcina și anumite boli endocrine precum sindromul Zollinger-Ellison modifică secreția acidă stomacală.

Complicații și afecțiuni asociate hiperacidității gastrice

Hiperaciditatea gastrică netratată poate avea consecințe serioase asupra sănătății tractului digestiv superior, ducând la multiple complicații.

Ulcere peptice: Expunerea prelungită a mucoasei gastrice la acid în exces poate eroda țesuturile și forma ulcere. Acestea sunt leziuni dureroase care pot sângera sau perfora peretele stomacului. Ulcerele necesită tratament specific și monitorizare atentă pentru prevenirea complicațiilor.

Boala de reflux gastroesofagian: Refluxul cronic al conținutului acid din stomac în esofag irită și inflamează mucoasa esofagiană. Pacienții prezintă arsuri retrosternale, regurgitații acide și disfagie. Complicațiile includ esofagita, stricturi esofagiene și esofagul Barrett.

Alte complicații: Hiperaciditatea gastrică poate duce la tulburări de motilitate digestivă, malabsorbție și anemie prin deficit de fier sau vitamina B12. Inflamația cronică a mucoasei gastrice crește riscul de metaplazie intestinală și cancer gastric.

Strategii de prevenție pentru hiperaciditatea gastrică

Prevenirea hiperacidității gastrice implică adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, cu accent pe obiceiuri alimentare corecte și menținerea unei greutăți optime. Aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul dezvoltării afecțiunii și severitatea simptomelor.

Obiceiuri alimentare: Alimentația trebuie organizată în porții mici și frecvente, consumate la intervale regulate pentru a evita suprasolicitarea stomacului. Mesele principale trebuie luate cu minimum trei ore înainte de culcare, iar alimentele trebuie mestecate temeinic. Consumul de alimente crude, picante sau prăjite trebuie limitat, fiind preferată prepararea prin fierbere sau la cuptor. Fructele și legumele trebuie consumate în stare coaptă sau preparate termic pentru a reduce potențialul iritant asupra mucoasei gastrice.

Hidratarea: Consumul adecvat de lichide este esențial pentru menținerea sănătății digestive și prevenirea hiperacidității gastrice. Apa plată, în cantitate de aproximativ doi litri pe zi, trebuie băută între mese și nu în timpul acestora pentru a nu dilua sucurile gastrice. Băuturile fierbinți, precum ceaiurile din plante (mușețel, mentă, lemn dulce), pot avea efect calmant asupra mucoasei gastrice și pot reduce inflamația.

Managementul greutății: Excesul ponderal exercită presiune asupra stomacului și poate favoriza apariția refluxului gastroesofagian și a hiperacidității. Menținerea unei greutăți corporale normale prin dietă echilibrată și activitate fizică regulată reduce riscul dezvoltării problemelor gastrice. Scăderea în greutate trebuie realizată gradual, evitând dietele restrictive care pot agrava simptomele digestive.

Modificări ale stilului de viață: Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt esențiale pentru prevenirea hiperacidității gastrice. Activitatea fizică moderată, practică regulat, îmbunătățește digestia și reduce stresul. Poziția de somn trebuie adaptată prin ridicarea capului patului cu 15-20 de centimetri, iar hainele strâmte care exercită presiune asupra abdomenului trebuie evitate.

Opțiuni de tratament pentru hiperaciditatea gastrică

Tratamentul hiperacidității gastrice necesită o abordare complexă, care combină terapia medicamentoasă cu modificări ale stilului de viață și remedii naturale. Scopul principal este reducerea secreției acide și protejarea mucoasei gastrice.

Tratamente medicamentoase: Medicamentele antiacide neutralizează rapid acidul din stomac și oferă ameliorare imediată a simptomelor. Inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor histaminici reduc producția de acid gastric și permit vindecarea mucoasei iritate. Medicamentele prochinetice îmbunătățesc motilitatea digestivă și previn refluxul acid. Tratamentul trebuie individualizat și ajustat în funcție de severitatea simptomelor și răspunsul pacientului.

Remedii naturale și tratamente la domiciliu: Bicarbonatul de sodiu dizolvat în apă poate neutraliza rapid aciditatea în exces. Sucul de varză, ghimbirul și aloe vera au proprietăți antiinflamatorii și protectoare pentru mucoasa gastrică. Ceaiurile din plante precum mușețel, mentă sau lemn dulce pot calma iritația și reduce inflamația. Consumul de iaurt natural și alte produse probiotice ajută la menținerea echilibrului florei intestinale.

Măsuri suportive și modificări ale stilului de viață: Evitarea factorilor declanșatori precum stresul, alimentele picante și mesele copioase este esențială în managementul hiperacidității. Tehnicile de relaxare, meditația și exercițiile de respirație pot reduce impactul stresului asupra secreției acide. Activitatea fizică moderată și plimbările după mese facilitează digestia și previn staza gastrică.

Când trebuie consultat medicul pentru hiperaciditate gastrică

Consultarea medicului este necesară atunci când simptomele hiperacidității gastrice persistă sau se agravează în ciuda măsurilor de autoîngrijire. Diagnosticul și tratamentul precoce pot preveni complicațiile severe.

Simptome persistente sau severe: Durerea intensă în epigastru care nu cedează la antiacide, arsurile retrosternale frecvente sau senzația continuă de greutate în stomac necesită evaluare medicală. Prezența vărsăturilor repetate, pierderea în greutate inexplicabilă sau dificultatea la înghițire sunt semne de alarmă care impun investigații amănunțite.

Simptome care nu se ameliorează cu medicație fără prescripție: Persistența sau agravarea simptomelor în ciuda utilizării regulate a medicamentelor fără prescripție medicală timp de două săptămâni indică necesitatea unei evaluări medicale specializate. Medicul poate recomanda investigații suplimentare și poate ajusta schema terapeutică pentru un control mai bun al simptomelor.

Semne de alarmă: Prezența sângelui în scaun sau în materiile vomitate, durerile severe care radiază în spate sau piept, dificultățile respiratorii sau transpirațiile reci necesită asistență medicală imediată. Paloarea tegumentelor, amețelile sau starea de slăbiciune marcată pot indica complicații precum anemia sau ulcerul perforat.