Simptomele includ dureri în partea superioară a abdomenului, greață, vărsături și senzație de arsură la stomac. În cazuri severe, pot apărea complicații precum sângerări digestive sau perforații ale peretelui stomacal. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și ameliorarea simptomelor.
Simptomele principale ale gastritei și ulcerului
Manifestările gastritei și ulcerului pot varia ca intensitate și frecvență, fiind influențate de diverși factori precum alimentația, stresul și medicamentele administrate. Recunoașterea acestor simptome permite diagnosticarea și tratarea promptă a afecțiunilor.
Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului: Durerea apare frecvent în zona superioară a abdomenului, sub coaste. În cazul ulcerului, aceasta poate fi mai intensă și localizată, având un caracter de arsură sau roadere. Disconfortul se poate agrava când stomacul este gol și se poate ameliora temporar după consumul de alimente sau administrarea de medicamente antiacide.
Greață și vărsături: Senzația de greață poate fi persistentă și este adesea însoțită de vărsături, în special dimineața. Acest simptom apare din cauza inflamației mucoasei stomacale și a acumulării de acid gastric. Vărsăturile pot oferi o ameliorare temporară a disconfortului, dar nu reprezintă o soluție pe termen lung.
Pierderea poftei de mâncare: Disconfortul gastric și greața determină frecvent scăderea apetitului. Pacienții pot evita să mănânce din teama de a nu agrava simptomele sau din cauza senzației de plenitudine și disconfort după mese. Această situație poate duce la scădere în greutate și deficiențe nutriționale.
Senzație de plenitudine sau balonare după mese: Inflamația mucoasei gastrice afectează procesul normal de digestie, ducând la o senzație de plenitudine chiar și după consumul unor cantități mici de alimente. Balonarea și disconfortul abdominal pot persista mai multe ore după mese.
Indigestie, arsuri la stomac sau reflux acid: Aciditatea crescută și deteriorarea barierei protective a stomacului determină senzații neplăcute de arsură și reflux acid. Aceste simptome se pot agrava în poziție culcată sau după mese copioase. Refluxul acid poate cauza și un gust amar în gură sau dureri în piept.
Scădere inexplicabilă în greutate: Pierderea în greutate poate apărea ca urmare a reducerii aportului alimentar cauzată de disconfort și durere. În cazurile severe, malabsorbția nutrienților și inflamația cronică pot contribui la scăderea ponderală, chiar dacă pacientul menține un aport caloric normal.
Eructații și râgâieli: Procesul de digestie modificat și acumularea de gaze în stomac duc la eructații frecvente. Acestea pot fi însoțite de regurgitarea conținutului acid al stomacului, cauzând disconfort și un gust neplăcut în gură.
Simptome de alarmă și când trebuie consultat medicul
Anumite manifestări necesită atenție medicală imediată, deoarece pot indica complicații severe ale gastritei sau ulcerului. Recunoașterea acestor semne de alarmă poate preveni dezvoltarea unor probleme grave de sănătate.
Vărsături cu sânge (roșu aprins sau aspect de zaț de cafea): Prezența sângelui în vărsături indică o sângerare activă la nivelul tractului digestiv superior. Sângele poate avea culoare roșie aprinsă sau aspect închis, asemănător zațului de cafea, în funcție de timpul de contact cu acidul gastric. Această situație reprezintă o urgență medicală și necesită intervenție imediată.
Scaune negre, gudronoase (melena): Scaunele de culoare neagră și cu consistență păstoasă sunt un semn al sângerării digestive superioare. Culoarea neagră apare din cauza sângelui digerat care traversează tractul intestinal. Prezența melenei indică o pierdere semnificativă de sânge și necesită evaluare medicală urgentă.
Durere abdominală severă sau bruscă: Apariția unei dureri intense, bruște în abdomen poate indica o complicație gravă, cum ar fi perforația ulcerului. Această durere este adesea diferită de disconfortul obișnuit și poate fi însoțită de rigiditate abdominală și transpirații reci.
Vărsături persistente sau imposibilitatea de a păstra alimentele: Vărsăturile frecvente care împiedică menținerea alimentelor și lichidelor în stomac pot duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice. Această situație necesită evaluare medicală promptă pentru prevenirea complicațiilor.
Amețeli, stare de leșin sau leșin: Aceste simptome pot indica o anemie severă cauzată de sângerări cronice sau acute. Pierderea sângelui reduce capacitatea organismului de a transporta oxigenul, ducând la slăbiciune și amețeli.
Simptome de anemie (slăbiciune, paloare, dificultăți de respirație): Anemia poate apărea gradual din cauza sângerărilor cronice minore. Paloarea tegumentelor, oboseala extremă și dificultățile de respirație sunt semne ale anemiei severe care necesită investigații și tratament medical.
Scădere rapidă și inexplicabilă în greutate: Pierderea rapidă în greutate fără o cauză aparentă poate indica o formă severă de gastrită sau ulcer. Această scădere ponderală apare din cauza reducerii aportului alimentar, absorbției deficitare a nutrienților și metabolismului accelerat cauzat de inflamația cronică. Pacienții pot pierde între 5 și 10% din greutatea corporală într-o perioadă scurtă de timp, chiar dacă încearcă să mențină o alimentație normală.
Diferențe între simptomele gastritei și ulcerului
Deși gastrita și ulcerul prezintă simptome similare, există diferențe semnificative în manifestarea și evoluția acestor afecțiuni. Înțelegerea acestor diferențe ajută la stabilirea unui diagnostic corect și la alegerea tratamentului adecvat.
Natura și intensitatea durerii: În cazul gastritei, durerea este mai difuză și mai puțin intensă, manifestându-se ca un disconfort general în zona superioară a abdomenului. În schimb, durerea în ulcer este mai localizată și mai intensă, având un caracter de arsură sau roadere. Pacienții cu ulcer pot indica cu precizie locul durerii, în timp ce cei cu gastrită descriu o zonă mai largă de disconfort.
Momentul apariției durerii în relație cu mesele: Durerea în gastrită tinde să apară imediat după mese și poate fi ameliorată prin evitarea alimentelor iritante. În ulcer, durerea apare tipic la 2-3 ore după masă, când stomacul începe să se golească, și poate trezi pacientul din somn în jurul orei 4 dimineața. Consumul de alimente poate oferi o ameliorare temporară în cazul ulcerului.
Severitatea și localizarea simptomelor: Gastrita produce simptome mai generalizate și mai puțin intense, incluzând disconfort epigastric, balonare și greață ușoară. Ulcerul determină simptome mai severe și mai bine definite, cu dureri intense care pot iradia spre spate sau piept. Localizarea precisă a durerii poate indica și poziția ulcerului în stomac sau duoden.
Prezența complicațiilor (sângerare, perforație): Ulcerul prezintă un risc mai mare de complicații severe comparativ cu gastrita. Sângerările digestive, perforația peretelui stomacal și formarea de țesut cicatricial sunt mai frecvente în cazul ulcerului. Gastrita rareori produce astfel de complicații, dar poate evolua spre ulcer dacă nu este tratată corespunzător.
Cazuri asimptomatice: Atât gastrita cât și ulcerul pot evolua fără simptome evidente, fiind descoperite întâmplător la investigații de rutină sau când apar complicații. Gastrita asimptomatică este mai frecventă, în special în formele cronice. Ulcerul asimptomatic reprezintă un risc mai mare din cauza potențialului de complicații severe nedetectate la timp.