Exercitii de recuperare dupa operatie la genunchi: ghid practic

Succesul recuperării depinde în mare măsură de respectarea cu strictețe a programului de exerciții recomandat și de efectuarea corectă a acestora. Exercițiile trebuie executate zilnic, cu progresie treptată în intensitate și complexitate, pentru obținerea unor rezultate optime.

Când și cum se încep exercițiile de recuperare după operația la genunchi

Programul de recuperare după operația la genunchi trebuie început treptat, respectând etapele de vindecare și capacitatea individuală de efort a pacientului. Abordarea trebuie să fie una prudentă, pentru a evita complicațiile și a optimiza rezultatele recuperării.

Momentul începerii exercițiilor în funcție de tipul operației: Fiecare tip de intervenție chirurgicală la genunchi necesită o abordare specifică în ceea ce privește momentul începerii exercițiilor de recuperare. Pentru artroscopii simple, exercițiile pot începe chiar din prima zi postoperator, în timp ce pentru protezele totale de genunchi sau reconstrucțiile ligamentare, programul de recuperare începe după 24-48 de ore, cu exerciții ușoare de mobilizare.

Avizul și supravegherea medicală: Programul de recuperare trebuie început doar după obținerea acordului medicului ortoped și sub îndrumarea unui kinetoterapeut specializat. Aceștia evaluează starea pacientului, stabilesc obiectivele recuperării și monitorizează progresul, ajustând exercițiile în funcție de evoluție și răspunsul organismului la efort.

Frecvența și durata ședințelor de exerciții: Exercițiile de recuperare trebuie efectuate de două până la trei ori pe zi, cu o durată inițială de 15-20 de minute per ședință. Pe măsură ce toleranța la efort crește, durata și intensitatea exercițiilor pot fi mărite progresiv, ajungând la 30-45 de minute per ședință.

Măsuri de precauție și siguranță

Recuperarea după operația la genunchi necesită respectarea unor măsuri specifice de siguranță pentru prevenirea complicațiilor și optimizarea rezultatelor terapeutice.

Recunoașterea și gestionarea durerii și inflamației: Durerea și inflamația după exerciții reprezintă semnale importante ale organismului care trebuie monitorizate atent. Un disconfort ușor este normal, dar durerea intensă sau persistentă necesită ajustarea programului de exerciții. Aplicarea gheții și elevarea membrului după efort pot ajuta la controlul simptomelor.

Cazuri când trebuie modificate sau oprite exercițiile: Exercițiile trebuie întrerupte imediat în cazul apariției durerii acute, umflării excesive a genunchiului sau instabilității articulare. Programul de recuperare poate fi reluat doar după evaluarea medicului și ajustarea corespunzătoare a intensității exercițiilor.

Aplicarea gheții, poziția elevată și compresia: După fiecare ședință de exerciții, genunchiul trebuie menținut în poziție elevată timp de 15-20 de minute, cu aplicarea locală a gheții. Compresia elastică poate fi utilă pentru controlul edemului postoperator și după efort fizic.

Obiectivele exercițiilor de recuperare după operația la genunchi

Programul de recuperare urmărește restabilirea funcționalității complete a genunchiului operat prin obiective specifice și măsurabile.

Reducerea inflamației și îmbunătățirea circulației: Exercițiile ușoare și controlate stimulează circulația sangvină și limfatică, facilitând eliminarea edemului postoperator și accelerând procesul de vindecare. Mișcările repetitive și controlate ale articulației ajută la prevenirea aderențelor și reduc rigiditatea.

Restabilirea mobilității articulare: Exercițiile de mobilizare vizează recuperarea treptată a amplitudinii normale de mișcare a genunchiului. Flexia și extensia genunchiului trebuie îmbunătățite progresiv, respectând limitele de toleranță ale pacientului și recomandările medicului.

Recâștigarea forței și rezistenței: Exercițiile de tonifiere musculară sunt esențiale pentru restabilirea stabilității genunchiului și reluarea activităților zilnice. Acestea se concentrează pe întărirea mușchilor cvadriceps, ischiogambieri și fesieri.

Exerciții esențiale de recuperare după operația la genunchi

Programul de recuperare include exerciții specifice, atent selecționate pentru fiecare etapă a procesului de vindecare.

Mișcări ale gleznei și rotații: Aceste exerciții constau în flexia și extensia repetată a gleznei, precum și mișcări circulare controlate. Ele stimulează circulația sangvină, previn formarea cheagurilor și reduc edemul postoperator. Exercițiile trebuie efectuate de 10-15 ori, la fiecare 2 ore în timpul zilei.

Contracții izometrice ale cvadricepsului: Acest exercițiu implică contractarea mușchiului cvadriceps fără mișcarea genunchiului. Pacientul trebuie să contracte mușchiul timp de 5-10 secunde, apoi să relaxeze. Se recomandă 10 repetări, de 3 ori pe zi.

Contracții ale mușchilor fesieri: Exercițiul constă în contractarea și relaxarea alternativă a mușchilor fesieri, menținând contractarea timp de 5-10 secunde. Acest exercițiu contribuie la stabilizarea șoldului și genunchiului, fiind esențial pentru reluarea mersului normal.

Ridicarea piciorului întins: Acest exercițiu fundamental pentru recuperarea genunchiului implică întinderea completă a piciorului operat în timp ce pacientul stă întins pe spate. Mușchiul cvadriceps trebuie contractat, iar piciorul ridicat la aproximativ 30 de centimetri de la suprafața patului, menținând această poziție timp de 5-10 secunde. Exercițiul întărește mușchii anteriori ai coapsei și îmbunătățește stabilitatea genunchiului.

Alunecări ale călcâiului: Exercițiul începe din poziția culcat pe spate, cu piciorul întins. Călcâiul trebuie alunecat ușor pe suprafața patului spre șezut, îndoind genunchiul cât de mult permite durerea. Această mișcare ajută la îmbunătățirea flexibilității articulației și la creșterea amplitudinii de mișcare a genunchiului operat.

Genuflexiuni parțiale cu sprijin: Exercițiul se execută cu sprijin pe spătarul unui scaun solid, cu picioarele depărtate la nivelul umerilor. Coborârea trebuie făcută controlat, fără a depăși un unghi de 45 de grade la nivelul genunchilor. Această mișcare consolidează musculatura membrelor inferioare și îmbunătățește stabilitatea articulară.

Urcări pe treaptă: Acest exercițiu complex implică urcarea pe o treaptă joasă, începând cu piciorul operat, folosind un suport pentru echilibru. Mișcarea trebuie executată lent și controlat, atât frontal cât și lateral, pentru a dezvolta forța și coordonarea musculară necesară activităților zilnice.

Exerciții funcționale și de mobilitate

Redobândirea mobilității și funcționalității genunchiului necesită exerciții specifice care simulează activitățile cotidiene, executate progresiv și adaptat capacității individuale de efort a pacientului.

Mersul cu dispozitive de sprijin: Recuperarea mersului începe cu utilizarea unui cadru de mers sau a cârjelor, progresând treptat către folosirea unui baston. Pașii trebuie să fie egali și ritmici, cu transferul corect al greutății pe piciorul operat. Distanța de mers trebuie crescută gradual, începând cu intervale scurte de 5-10 minute.

Urcarea și coborârea scărilor: Tehnica corectă pentru scări implică utilizarea balustradei pentru suport și urmarea principiului „piciorul sănătos sus, piciorul operat jos” la urcare, și invers la coborâre. Mișcarea trebuie executată lent, cu pauze între etaje pentru evitarea suprasolicitării.

Exerciții pe bicicleta medicinală: Pedalarea pe bicicleta medicinală reprezintă un exercițiu excelent pentru mobilizarea genunchiului operat. Începerea se face cu rezistență minimă și durată de 5-10 minute, crescând progresiv până la 20-30 minute pe sesiune. Înălțimea șeii trebuie ajustată pentru a permite o mișcare completă și confortabilă.

Gestionarea provocărilor frecvente

Procesul de recuperare după operația la genunchi poate întâmpina diverse obstacole care necesită o abordare adaptată și răbdare din partea pacientului.

Controlul inflamației și rigidității: Inflamația și rigiditatea articulară pot fi gestionate prin aplicarea locală a gheții după exerciții, menținerea piciorului în poziție elevată și executarea regulată a exercițiilor de mobilizare. Compresia elastică poate fi utilă pentru reducerea edemului, iar mișcările ușoare și frecvente previn instalarea rigidității.

Depășirea slăbiciunii musculare: Slăbiciunea musculară post-operatorie poate fi combătută prin exerciții progresive de tonifiere, începând cu contracții izometrice și avansând către exerciții cu rezistență. Odihna adecvată între sesiunile de exerciții și alimentația bogată în proteine susțin procesul de recuperare musculară.

Adaptarea activităților în funcție de simptome: Programul de exerciții trebuie adaptat constant în funcție de răspunsul organismului. Durerea excesivă sau persistentă, umflarea accentuată sau instabilitatea articulară sunt semnale care necesită modificarea intensității sau tipului de exerciții. Monitorizarea atentă a simptomelor permite ajustarea optimă a programului de recuperare.