Cardiomiopatie dilatativa: Abordari terapeutice si durata de viata

Cardiomiopatia dilatativă este o boală în care mușchiul inimii se slăbește și celulele acestuia se subțiază și se întind precum un elastic suprasolicitat. Pe radiografie, inima va fi văzută ca fiind mărită. În caz de cardiomiopatie dilatativă, inima va pompa mai greu sângele către restul corpului. Diagnosticul de cardiomiopatie dilatativă este mai des pus la bărbați decât la femei. Este o cauză frecventă de insuficiență cardiacă. Este posibil ca o persoană cu cardiomiopatie dilatativă să nu observe niciun simptom la început. Tratamentul cardiomiopatiei dilatative poate include medicamente sau o intervenție chirurgicală pentru a implanta un dispozitiv medical care controlează bătăile inimii sau ajută inima să pompeze sângele. Uneori, este necesar un transplant de inimă.

Ce este cardiomiopatia dilatativă?

Cardiomiopatia dilatativă este atunci când camerele inimii se măresc și își pierd capacitatea de contracție. Aceasta începe adesea în ventriculul stâng (camera inferioară). Pe măsură ce boala se agravează, se poate extinde la ventriculul drept și la atrii (camerele superioare). Pe măsură ce camera inimii se lărgește, aceasta devine slabă și nu se contractă bine. În cele din urmă, inima nu mai poate pompa înainte atât de mult sânge pe cât ar face-o în mod normal. Acest lucru face ca lichidul să refuleze în plămâni și să se acumuleze în organism. Acest lucru se numește insuficiență cardiacă.

Ce se întâmplă atunci când aveți cardiomiopatie dilatativă?

Prin subțierea și întinderea celulelor mușchiului inimii, acestea își pierd din funcția pe care trebuie să o aibă în mod normal. Moment în care, funcția de contracție a acestuia nu mai este la fel de bună, iar sângele din ventriculul stâng nu mai ajunge în organism în cantitatea în care trebuie și cu puterea cu care trebuie. Astfel, celulele din organism nu mai primesc nici ele sângele necesar.

Cardiomiopatia dilatativă poate apărea din cauza unei alte probleme preexistente precum ar fi boala cardiacă ischemică, care distruge celulele, dar poate cauza la rândul ei probleme cardiace.

Cauze

În multe cazuri, cauza este necunoscută. Uneori, cardiomiopatia dilatativă se manifestă în familie (cardiomiopatie dilatativă familială).

Atunci când medicii pot identifica o cauză în caz de cardiomiopatie dilatativă, aceasta poate fi:

• Consum de alcool în exces – aceasta este cauza cel mai des întâlnită în cazul bărbaților.
• Anumite medicamente de chimioterapie care sunt toxice pentru inimă (cardiotoxice) – de aceea, în timpul administrării chimioterapicelor, trebuie ca inima să fie monitorizată prin ecografie și EKG constant. 
• Artimii – ritm neregulat și rapid al inimii, care suprasolicită mușchiul acesteia și poate duce la dilatarea celulelor.
• Infecție, cum ar fi miocardita ( mio= mușchi, cardita = inflamație), deoarece mușchiul este cel afectat direct și dacă boala nu este tratată la timp sau dacă nu este posibilitatea tratării ei, poate duce la cardiomiopatie dilatativă.
• Hipertensiune arterială netratată corespunzător, deoarece mușchiul inimii rămâne supus unui stres continuu și unei presiuni mari și astfel se poate slăbi.
• Boală tiroidiană – mai ales hipertiroidia, deoarece hormonii tiroidieni în exces transmit inimii să bată repede.
• Hepatită virală.
• HIV.
• Obezitatea.
• Excesul de fier în inimă și în alte organe (hemocromatoză).

Simptome

Cardiomiopatia dilatativă poate da următoarele simptome:

• Amețeli sau senzație de leșin, din cauza faptului că organismul nu se mai oxigenează corespunzător.
• Oboseală – care apare din același motiv menționat anterior. 
• Palpitații resimțite în piept – fie din cauza existenței unei aritmii cardiace de dinainte, fie din cauză că cardiomiopatia dilatativă a dus la distrugerea țesutului electric al inimii. 
• Dificultăți de respirație (dispnee).
• Umflături la nivelul picioarelor, care poate ajunge până la abdomen(edem).
• Creștere neașteptată în greutate din cauza retenției de lichide.
• Tuse din cauza faptului că și plămânii sunt supuși unui stres.
• Dificultăți de respirație atunci când stați întins – puteți observa că nu mai puteți dormi pe o pernă, ci aveți nevoie de mai multe.
• Capacitate redusă de a fi activ și de a face exerciții fizice, din cauză că inima nu mai poate face față stresului.

Cardiomiopatie dilatativă – Durata de viață

Durata de viață în cardiomiopatia dilatativă este extrem de variabilă și nimeni nu vă poate oferi o informație 100% sigură. 

Durata de viață depinde de:

• Momentul în care vă prezentați la medic.
• Cauza care a dus la cardiomiopatie dilatativă.
• Dacă vă respectați tratamentul.
• Ce opțiuni de tratament aveți și dacă se mai poate face ceva pentru dumneavoastră.
• Ce alte boli mai aveți.
• Gravitatea simptomelor.

Care sunt complicațiile cardiomiopatiei dilatative?

Complicațiile care pot apărea includ:

• Retenție de lichide în organism.
• Accident vascular cerebral (de la un cheag de sânge din inimă care ajunge la creier).
• Ritmuri cardiace anormale.
• Risc crescut de complicații în timpul sarcinii sau după aceasta.
• Probleme cu valvele inimii.
• Moarte cardiacă subită din cauza unui ritm cardiac periculos sau a unui infarct.

Tratament

Medicamente

Medicamentele care sunt utilizate pentru tratarea insuficienței cardiace și a cardiomiopatiei dilatate includ:

Medicamente pentru tensiunea arterială – Diferite tipuri de medicamente pot fi utilizate pentru a reduce tensiunea arterială, pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și pentru a reduce presiunea asupra inimii. Astfel de medicamente includ beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocante ale receptorilor de angiotensină II (BRA).

Diuretice –  Un diuretic elimină excesul de lichid și sare din organism. Prea mult lichid în organism solicită inima și poate face dificilă respirația.

Anticoagulante –  Aceste medicamente ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Operații chirurgicale sau alte proceduri

Dispozitive de asistență ventriculară stângă (LVAD) – Acest dispozitiv mecanic ajută o inimă slăbită să pompeze mai bine. Un LVAD este de obicei luat în considerare după ce abordările mai puțin invazive nu au avut succes. Acesta poate fi utilizat ca tratament pe termen lung sau ca tratament pe termen scurt în așteptarea unui transplant de inimă în caz de cardiomiopatie dilatativă fără alte tratamente posibile.

Stimulator cardiac – Acest dispozitiv este destinat persoanelor care au insuficiență cardiacă și bătăi neregulate ale inimii. Un stimulator cardiac biventricular stimulează ambele camere inferioare ale inimii (ventriculul drept și ventriculul stâng) pentru a face ca inima să bată mai bine.

Defibrilatoare implantabile (ICD) – Un ICD nu tratează cardiomiopatia în sine. Acesta monitorizează ritmul cardiac și administrează șocuri electrice dacă este detectată o bătaie neregulată a inimii (aritmie). Cardiomiopatia dilatativă poate provoca aritmii periculoase, inclusiv cele care determină oprirea inimii.

Chirurgia valvelor cardiace – Dacă ceea ce a dus la cardiomiopatie dilatativă este o boală a unei valve a inimii, se poate face o operație de reparare sau înlocuire atunci când este necesară.

Bypass aortocoronarian – dacă pacientul suferă de vase de pe inimă înfundate (coronare) sau deja a suferit un infarct, se poate face o intervenție chirurgicală de rezolvare a bolii, atunci când un stent nu se poate pune din diferite motive. 

De reținut

Cardiomiopatia dilatativă poate fi o boală inclusiv mortală atunci când este ignorată, motiv pentru care cel mai bine este ca la primele simptome sau suspiciuni să vă prezentați la medicul cardiolog. Trebuie să vă mențineți bolile sub control și să vă luați medicamentele conform recomandărilor pentru a evita complicațiile amenințătoare de viață. Cardiomiopatia dilatativă de cele mai multe ori nu poate fi prevenită și nu se poate vindeca complet, dar puteți să o țineți sub control dacă vă prezentați la timp la medic.