Cardiomiopatie ischemica

Cardiomiopatie ischemică este un diagnostic care se pune atunci când mușchiul inimii suferă din cauza unei ischemii. Ischemia este atunci când celulele inimii suferă din cauza lipsei de oxigen și sânge. De cardiomiopatie ischemică suferă oamenii care au vasele de sânge de pe inima blocate, ajungând inclusiv la atac de cord (infarct miocardic acut). Tratamentul cel mai important este schimbarea stilului de viață, alături de medicamente specifice. De asemenea, se mai pot realiza și intervenții chirurgicale pentru tratament în caz de cardiomiopatie ischemică. 

Cardiomiopatie ischemică – ce este? Introducere.

Cardiomiopatia ischemică este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie dilatativă. În caz de cardiomiopatie ischemică, capacitatea inimii de a pompa sângele este diminuată deoarece principala cameră de pompare a inimii, ventriculul stâng, este mărită, dilatată și slabă. Acest lucru este cauzat de ischemie – o lipsă de alimentare cu sânge a mușchiului cardiac cauzată de boala coronariană și de atacurile de cord.

În cazul bolii coronariene, arterele care alimentează cu sânge mușchiul inimii se îngustează, de cele mai multe ori din cauza depunerilor de grăsimilor. Acest lucru inhibă capacitatea inimii dumneavoastră de a pompa corect sângele, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.

Planul de tratament prescris de medicul dumneavoastră va ține cont de cât de multe leziuni a suferit inima dumneavoastră, urmărind în același timp să trateze cauza care stă la baza cardiomiopatiei ischemice, să prevină evoluția ulterioară a bolii, să ajute la îmbunătățirea funcției dumneavoastră cardiovasculare și să trateze orice simptome asociate. Poate fi recomandată o combinație de modificări ale stilului de viață, medicamente, intervenții chirurgicale sau alte proceduri. Alegerile unui stil de viață sănătos pot contribui la scăderea riscului de complicații și la reducerea șanselor de a dezvolta cardiomiopatie ischemică, în primul rând.

Cauze cardiomiopatie ischemică

Boala numită cardiopatie ischemică este cauzată de obicei de un atac de cord care afectează brusc mușchiul inimii sau de o boală coronariană care îl afectează lent, încet și sigur.

 Factorii de risc pentru aceste afecțiuni includ:

• Colesterol ridicat – grăsimea în cantitate mare în sânge se depune cu ușurință pe vasele de sânge, mai ales la nivelul vaselor coronare de pe inimă (Dar și la nivelul vaselor picioarelor sau gâtului, spre exemplu). Există hipercolesterolemia familială, care nu necesită existența unor alte boli asociate sau a unui stil de viață nesănătos. În acest caz, puteți duce o viață sănătoasă și să aveți greutate în limite normale, că tot aveți risc de cardiomiopatie ischemică.
• Antecedente familiale de boli coronariene
• Tensiune arterială ridicată, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială.
• Obezitatea vine odată cu colesterolul ridicat din sânge, alimentația necorespunzătoare și lipsa de activitate fizică. 
• Stilul de viață sedentar – care de asemenea este mână în mână cum s-ar spune, cu obezitatea, alimentația necorespunzătoare și colesterolul ridicat.
• Diabetul zaharat poate conduce cu ușurință și el la cardiomiopatie ischemică, mai ales atunci când nu este tratat corespunzător, deoarece afectează și distruge vasele de sânge. Pe un vas de sânge cu o problemă, grăsimea și celulele se depun mult mai ușor. 
• Boală renală în stadiu terminal – din cauza multiplelor modificări care apar în organism odată cu lipsa funcționării rinichilor, cardiomiopatia ischemică poate apărea într-un timp destul de scurt.
• Amiloidoză, o afecțiune în care proteinele anormale se acumulează în țesuturile și organele dumneavoastră, inclusiv în vasele de sânge și duc la cardiomiopatie ischemică prin blocarea vasului de sânge. Astfel, inima nu mai primește cât sânge are nevoie. 
• Consumul de tutun – tutunul distruge vasele de sânge prin interior și astfel, ca în cazul diabetului, grăsimea și celulele se depun în acele zone cu ușurință.
• Abuz de alcool sau de droguri.
• Consumul de anticoncepționale în cazul femeilor.

Aveți mai multe șanse să dezvoltați o boală coronariană dacă sunteți bărbat, dar după ce femeile ajung la menopauză, diferența dintre cele două sexe tinde să se reducă. Dacă sunteți o femeie cu vârsta de peste 35 de ani care ia contraceptive orale și fumează tutun, aveți, de asemenea, un risc mai mare.

Simptome cardiomiopatie ischemică

Este posibil să aveți cardiomiopatie ischemică în stadiu incipient fără simptome. În cazul în care fluxul sanguin devine afectat din cauza bolii coronariene, puteți prezenta:

• Durere și presiune în piept, cunoscută sub numele de angină pectorală. Poate apărea în timpul unui efort fizic, emoții intense, dar și când stați în pat și vă odihniți dacă aveți boala în stadiu avansat.
• Oboseală extremă (fatigabilitate) – din cauza lipsei de oxigenare corespunzătoare a sângelui care poate fi dată de dezvoltarea insuficienței cardiace (Adică inima nu mai funcționează cum trebuie).
• Dificultăți de respirație (dispnee) – care pot apărea din cauza acumulării de apă la plămâni.
• Amețeli sau leșin.
• Palpitații – care pot fi cauzate de bătăi anormale ale inimii, în urma afectării sistemului electric al inimii în cazul în care nu primește acea zonă înde-ajuns de mult sânge. 
• Umflarea picioarelor, gleznelor (edem).
• Tuse, cauzată de lichid în plămâni.
• Dificultăți de somn – din cauza senzației de lipsă de aer, a tusei.
• Creștere în greutate din cauza reținerii de apă. 
• Incapacitatea de a efectua efort fizic.

Dacă aveți aceste simptome, trebuie să vă prezentați imediat la spital sau la medic.

Diagnostic

Dacă medicul dumneavoastră suspectează că aveți cardiomiopatie ischemică, vă va recomanda efectuarea unor investigații necesare pentru diagnostic.

Anamneza și examenul obiectiv

 

Primul pas este efectuarea unui examen fizic obiectiv – adică vă va analiza din cap până în picioare, vă va asculta inima și plămânii. În cadrul aceluiași consult, vă va pune întrebări despre simptome, când apar, ce le ameliorează, ce boli mai aveți, ce medicamente luați și dacă cineva din familia dvs. mai suferă de această boală sau altă boală importantă.

Teste de sânge

Teste de sânge pentru a măsura nivelul colesterolului și al trigliceridelor din sângele dumneavoastră. Acestea pot ghida următoarele investigații. Dacă valorile sunt mari, indică că există șanse mari de cardiomiopatie ischemică. De asemenea, există analize precum troponina, CKMB sau CK care pot arăta diferite nivele de afectare a mușchiului cardiac, în diferite momente.

EKG sau Electrocardiograma

EKG-ul înregistrează cum funcționează sistemul electric al inimii și poate arăta dacă vreodată o parte din mușchiul inimii a suferit din cauza lipsei sângelui în cantitatea necesară. Astfel, diagnosticul de cardiomiopatie ischemică poate fi bănuit și pot urma alte investigații mai invazive și mai importante.

Ecocardiografia

Ecocardiografia poate vedea cât de bine funcționează inima dumneavoastră, dacă mușchiul inimii sau vreo valvă are probleme. Dacă la ecocardiografie, cardiologul vede că mușchiul inimii nu se strânge (contractă) cât trebuie, are și mai multe motive să recomande continuarea investigațiilor cu coronarografia. De obicei, dacă colesterolul este mare, EKGul arată semne că inima a suferit din cauza lipsei de oxigen sau suferă în momentul efectuării lui, iar ecocardiografia decelează mișcări prea încete ale inimii, coronarografia este obligatorie.

Coronarografia

Următoarea investigație, ghidată de simptome, EKG și ecocardiografie este coronarografia. Coronarografia este o investigație care vede vasele de sânge de pe inimă și astfel pune diagnosticul cert de cardiomiopatie ischemică. Cu ajutorul unui ghid, se intră printr-un vas din zona inghinală (la nivelul membrului inferior) sau la nivelul membrului superior la încheietură și se ajunge în dreptul inimii. Apoi, se injectează substanță de contrast și cu ajutorul unor raze X, se înregistrează cum curge substanța de contrast prin vasele de sânge. de pe inimă. Astfel, se poate vedea cum circulă sângele prin vasele de sânge de pe inimă, dacă sunt blocate și dacă există diagnosticul de cardiomiopatie ischemică. 

În caz de urgență, în timpul efectuării coronarografiei, se poate efectua și montarea unui stent sau angioplastie cu balon (lărgirea vasului), pentru tratament și evitarea decesului imediat.

Alte investigații posibile

Testul de efort – care presupune mersul pe o bicicletă statică sau pe o bandă de alergare în timp ce sunteți monitorizat EKG, CT-ul de torace sau angioCTul (care vede în mod particular și vasele de sânge de pe inimă sau IRMul cardiac, pot fi investigații care să ajute la diagnosticul de cardiomiopatie ischemică. 

Ocazional, se poate efectua o biopsie miocardică pentru a determina cauza cardiomiopatiei. În timpul unei biopsii miocardice, se prelevează mici mostre de țesut din inimă și se examinează la microscop pentru a determina cauza cardiomiopatiei.

Tratament 

În primul rând, orice tratament începe cu schimbarea stilului de viață. Ulterior, se trece la tratamentul medicamentos, iar dacă acesta nu este înde-ajuns, se va trece la proceduri precum montarea de stent sau angioplastie cu balon, sau intervenția chirurgicală pe cord atunci când acestea din urmă nu sunt posibile.

Schimbarea stilului de viață

Pentru a ajuta la tratarea bolii coronariene și pentru a reduce riscul de complicații, urmați o dietă sănătoasă, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, colesterol (grăsimi rele) și sodiu. 

Dacă fumați, va trebui să renunțați total la acest obicei pentru a preveni să ajungeți la o intervenție cardiacă sau la un infarct miocardic (Atac de cord) care se poate solda cu deces imediat uneori.

În funcție de gravitatea bolii dumneavoastră, vi se va recomanda să faceți un efort fizic de intensitate mică-moderată, cu regularitate – de minim 3 ori pe săptămână.

Evitarea drogurilor și consumul mai puțin de alcool este, de asemenea, necesar în caz de cardiomiopatie ischemică.

Medicamente în ajutorul cardiomiopatiei ischemice

Medicamentele sunt folosite din două motive:

• Pentru a îmbunătăți funcția cardiacă
• Pentru a trata simptomele și a preveni complicațiile
•  

Pentru a gestiona insuficiența cardiacă, majoritatea persoanelor ameliorează funcția cardiacă (adică se îmbunătățește) dacă ia un beta-blocant (spre exemplu Metoprolol) chiar și atunci când nu au simptome. 

În funcție de simptomele și bolile sau complicațiile asociate, în caz de cardiomiopatie ischemică, vă poate prescrie:

• Un medicament pentru tratarea colesterolului ridicat – în general nu există persoană cu colesterol mare care să nu ia tratament pentru scăderea acestuia.
• Un beta-blocant pentru a vă reduce tensiunea arterială și ritmul cardiac.
• Un blocant al canalelor de calciu pentru a vă relaxa și lărgi arterele și pentru a vă reduce tensiunea arterială.
• Un inhibitor de aldosteron pentru a vă reduce tensiunea arterială și pentru a vă elibera corpul de excesul de lichid, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi umflarea și dificultăți de respirație.
• Alte tipuri de diuretice pentru a vă elibera corpul de excesul de lichid, pentru a scădea tensiunea arterială și pentru a reduce volumul de muncă pe care trebuie să îl depună mușchiul inimii dvs.
• Medicamente antiaritmice în cazul în care inima dumneavoastră nu bate cum trebuie.
• Un anticoagulant în cazul în care s-a format un cheag în inima dvs. sau dacă există riscul formării unuia. 
• Dapagliflozin (Forxiga) un medicament folosit inițial pentru diabet, care s-a descoperit că îmbunătățește în multe cazuri funcția cardiacă.

Proceduri medicale minim invazive

Terapia de resincronizare cardiacă (CRT, cum ar fi stimularea biventriculară): La unii pacienți cu insuficiență cardiacă avansată, stimularea biventriculară (un stimulator cardiac care detectează și inițiază bătăile inimii în ventriculul drept și în cel stâng) îmbunătățește supraviețuirea, reduce simptomele și crește capacitatea sau toleranța la efort. Pentru persoanele cu bloc cardiac sau cu unele bradicardii (ritm cardiac lent), acest stimulator va servi, de asemenea, la menținerea unui ritm cardiac adecvat.

Defibrilatoare implantabile (ICD): Acestea sunt sugerate pentru persoanele cu risc de aritmii ventriculare care pun viața în pericol sau de moarte cardiacă subită. Defibrilatorul monitorizează în mod constant ritmul cardiac. Atunci când detectează un ritm cardiac anormal, foarte rapid, acesta livrează energie (șoc) mușchiului cardiac pentru a determina inima să bată din nou într-un ritm normal. După un atac de cord, aritmiile ventriculare care pun viața în pericol sunt mai frecvente. Acest lucru este din cauza mușchiului cardiac deteriorat. 

Montarea unui stent – În cazul în care vasele de sânge de pe inimă sunt blocate, iar viața vă este pusă în pericol imediat, se poate introduce un stent care să lărgească vasul de sânge în acel loc. Uneori, un stent nu se poate monta sau este recomandată mai degrabă intervenția chirurgicală pe cord deschis.

Angioplastie cu balon – Uneori, locul care este blocat de colesterol (grăsime) poate fi lărgit cu ajutorul unui balon care se umflă în acel loc. Din nou, în caz de cardiomiopatie ischemică, acest lucru se face fie pentru salvarea vieții pe loc, fie pentru tratament. De asemenea, dacă nu se poate sau este recomandată intervenția chirurgicală, această procedură nu va avea loc.

Intervenția chirurgicală

În caz de cardiomiopatie ischemică, cel mai sigur și bun tratament este chirurgia cardiacă. În acest caz, vasele de sânge de pe inimă blocate, vor fi reparate cu ajutorul altor vase bune.

Vase de sânge de pe spatele sternului (osul din piept) sau vene de la picior (vena safenă) sunt puse imediat după locul unde este blocat vasul de sânge și sunt conectate la aortă (cel mai mare vas de sânge din corp). Astfel, zona care nu mai primea sânge din cauza blocajului, va fi acum irigată cu sânge. Desigur, intervenția chirurgicală vine cu riscuri asociate destul de mari, dar durata vieții este cu mult prelungită spre deosebire de alte proceduri.

Ce se poate întâmpla în caz de cardiomiopatie ischemică?

Perspectivele dumneavoastră pe termen lung vor depinde de mai mulți factori, printre care:

• Cât de multe leziuni a suferit inima dvs.
• Eficacitatea tratamentului dumneavoastră.
• Alegerile dumneavoastră privind stilul de viață.

Dacă nu aveți grijă de dumneavoastră, simptomele vă pot scădea masiv calitatea vieții, boala poate duce la complicații severe amenințătoare de viață și chiar deces imediat în cazul în care faceți un infarct miocardic masiv (pe o suprafață mare a inimii).

Urgență medicală

La primele simptome de tip durere în piept, chiar dacă apare la efort și senzație de lipsă de aer, trebuie să vă prezentați la un medic cardiolog.

Dacă simptomele sunt severe (cele menționate mai sus), există riscul unui infarct miocardic și trebuie să sunați la ambulanță imediat.

ATENȚIE! Există cazuri de infarct miocardic FĂRĂ SIMPTOME (în caz că aveți diabet zaharat) sau cu SIMPTOME MINORE!

Nu vă neglijați sănătatea sau un simptom oricât de mic!

De reținut

În caz de cardiomiopatie ischemică, puteți să nu aveți simptome, puteți avea simptome banale de tip oboseală și să le confundați efectiv cu o simplă lipsă de somn sau puteți avea simptome severe – precum dureri în piept când vă odihniți sau senzație de lipsă de aer. Pentru a preveni aceste probleme trebuie să duceți un stil de viață sănătos și să vă controlați bolile asociate. De asemenea, trebuie să vă prezentați la medicul cardiolog pentru consulturile și investigațiile necesare. Cauzele sunt multiple, fiind mai mult reprezentate de factorii de risc cauzați de antecedentele familiale (pe care nu le puteți schimba), de stilul de viață nesănătos (pe care îl puteți controla) sau de cât de bine vă controlați bolile asociate. Cardiomiopatia ischemică poate fi tratată prin schimbarea stilului de viață sau diverse proceduri sau intervenții chirurgicale. Medicamentele pot îmbunătăți modul cum bate inima și ameliora simptomele. Dacă aveți simptome grave precum dureri în piept când stați degeaba, eructații (râgâieli) asociate cu senzație de arsură, senzație de lipsă de aer sau palpitații, sunați imediat la 112.