Meniu

Dieta in infarct miocardic: alimente de inclus si de evitat

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Dieta în infarct miocardic reprezintă un element crucial pentru recuperarea și prevenirea unui nou eveniment cardiac. O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, ajută la menținerea sănătății cardiovasculare și reducerea factorilor de risc. Modificările alimentare trebuie să includă reducerea grăsimilor saturate, a sării și a zahărului, precum și creșterea consumului de fructe, legume și cereale integrale.

Adoptarea unui stil alimentar mediteraneean sau de tip DASH poate reduce semnificativ riscul complicațiilor cardiovasculare. Monitorizarea atentă a porțiilor și evitarea alimentelor procesate sunt esențiale pentru menținerea unei greutăți corporale optime și controlul tensiunii arteriale.

Modele alimentare recomandate

Adoptarea unui model alimentar sănătos pentru inimă reprezintă fundamentul recuperării după un infarct miocardic. Aceste tipare alimentare pun accent pe alimente integrale și limitează consumul produselor procesate industrial, oferind nutrienții necesari pentru susținerea funcției cardiace.

Componentele dietei mediteraneene: Dieta mediteraneană se bazează pe consumul abundent de legume, fructe, cereale integrale și ulei de măsline. Peștele și fructele de mare sunt consumate frecvent, în timp ce carnea roșie este limitată. Această dietă include cantități moderate de lactate cu conținut redus de grăsimi și pune accent pe consumul de leguminoase, nuci și semințe. Studiile arată că acest model alimentar reduce semnificativ riscul cardiovascular prin efectele sale antiinflamatorii și antioxidante.

Principiile dietei DASH: Dieta DASH a fost special concepută pentru reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Aceasta încurajează consumul de alimente bogate în potasiu, magneziu, calciu și fibre. Planul alimentar limitează aportul de sodiu la maximum 2300 mg pe zi și pune accent pe porții controlate din toate grupele alimentare. Consumul de carne roșie, dulciuri și băuturi îndulcite este redus semnificativ.

Opțiuni pentru dieta bazată pe plante: Alimentația bazată predominant pe plante oferă beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară. Acest tip de dietă include o varietate mare de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și nuci. Proteinele provin în principal din surse vegetale precum soia, quinoa și fasole. Studiile demonstrează că acest model alimentar reduce colesterolul, tensiunea arterială și inflamația sistemică.

Alimente esențiale de inclus

Selecția atentă a alimentelor joacă un rol crucial în recuperarea după un infarct miocardic și în prevenirea complicațiilor ulterioare. Includerea regulată a anumitor alimente poate îmbunătăți semnificativ sănătatea cardiovasculară.

Fructe și legume

Consumul abundent de fructe și legume proaspete asigură un aport optim de vitamine, minerale și antioxidanți. Acestea sunt bogate în potasiu, care ajută la reglarea tensiunii arteriale, și în fibre solubile care reduc colesterolul. Legumele cu frunze verzi, citricele, merele și fructele de pădure sunt deosebit de benefice pentru sănătatea cardiovasculară.

Cereale integrale

Cerealele integrale reprezintă o sursă excelentă de fibre și nutrienți esențiali. Ovăzul, quinoa, orezul brun și pâinea integrală conțin fibre solubile care ajută la reducerea colesterolului LDL. Acestea oferă energie susținută și ajută la menținerea glicemiei în limite normale.

Proteine slabe

Sursele de proteine slabe sunt esențiale pentru recuperarea tisulară și menținerea masei musculare. Peștele, carnea slabă de pui fără piele, albușurile de ou și leguminoasele sunt opțiuni excelente. Acestea furnizează proteine de calitate cu un conținut redus de grăsimi saturate.

Grăsimi benefice pentru inimă

Grăsimile sănătoase sunt vitale pentru funcționarea optimă a sistemului cardiovascular. Uleiul de măsline extravirgin, avocado, nucile și semințele furnizează acizi grași omega-3 și omega-9 benefici. Acestea ajută la reducerea inflamației și îmbunătățesc profilul lipidic.

Produse lactate cu conținut redus de grăsimi

Lactatele degresate oferă calciu și proteine esențiale, menținând în același timp un aport redus de grăsimi saturate. Iaurtul natural, brânza cottage și laptele degresat sunt alegeri nutritive care susțin sănătatea osoasă și cardiovasculară.

Pește și fructe de mare

Somon: Somonul este o sursă excepțională de acizi grași omega-3, în special EPA și DHA, care reduc inflamația și îmbunătățesc funcția cardiacă. Acest pește conține și proteine de înaltă calitate, vitamina D și seleniu. Consumul regulat de somon poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de aritmii cardiace. Porțiile recomandate sunt de 150-200 grame, de două până la trei ori pe săptămână.

Sardine: Sardinele reprezintă o sursă excelentă de acizi grași omega-3 și calciu, datorită consumului întregului pește, inclusiv oasele moi. Acestea conțin și vitamina D, vitamina B12 și proteine de înaltă calitate. Sardinele proaspete sau conservate în ulei de măsline pot fi consumate de două până la trei ori pe săptămână, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea cardiovasculară.

Macrou: Macroul este bogat în acizi grași omega-3 și proteine de calitate superioară, având un conținut ridicat de coenzima Q10, care susține funcția cardiacă. Acest pește conține și vitaminele B12, D și seleniu, nutrienți esențiali pentru sănătatea cardiovasculară. Se recomandă consumul de macrou proaspăt de două ori pe săptămână, în porții de 150 grame.

Păstrăv: Păstrăvul oferă o combinație valoroasă de proteine slabe și acizi grași omega-3, fiind o alegere excelentă pentru dieta post-infarct. Conține cantități semnificative de potasiu și seleniu, minerale importante pentru funcția cardiacă normală. Păstrăvul poate fi consumat de două până la trei ori pe săptămână, preferabil preparat la grătar sau la cuptor.

Ton: Tonul este o sursă bogată de proteine slabe și seleniu, conținând și acizi grași omega-3 benefici. Pentru siguranță, se recomandă alegerea tonului în apă în locul celui în ulei. Consumul trebuie limitat la două porții pe săptămână din cauza conținutului potențial de mercur, acordând atenție specială alegerii speciilor cu conținut redus de mercur.

Alimente de limitat sau evitat

După un infarct miocardic, anumite alimente pot crește riscul complicațiilor cardiovasculare și trebuie limitate sau eliminate din alimentație. Controlul strict al acestor alimente este esențial pentru prevenirea unui nou eveniment cardiac și menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.

Alimente bogate în sodiu: Consumul excesiv de sodiu crește tensiunea arterială și supraîncarcă sistemul cardiovascular. Alimentele conservate, mezelurile, sosurile gata preparate și condimentele sărate conțin cantități mari de sodiu și trebuie evitate. Se recomandă limitarea aportului zilnic de sodiu la maximum 2000 miligrame, folosind în schimb ierburi aromatice și condimente naturale pentru gust.

Grăsimi saturate: Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului rău în sânge și contribuie la formarea plăcilor de aterom. Acestea se găsesc în principal în produsele de origine animală precum carnea grasă, untul, smântâna și brânzeturile grase. Aportul zilnic de grăsimi satur

Mezeluri procesate: Aceste produse conțin cantități mari de sodiu, nitrați și grăsimi saturate, care pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară. Salamul, șunca, cârnații și alte mezeluri procesate cresc riscul de hipertensiune arterială și formarea plăcilor de aterom. Consumul acestor alimente trebuie eliminat complet din dieta post-infarct pentru a reduce riscul complicațiilor cardiovasculare.

Băuturi îndulcite: Băuturile carbogazoase, sucurile cu adaos de zahăr și alte băuturi îndulcite artificial contribuie la creșterea în greutate și dezvoltarea diabetului zaharat. Acestea conțin cantități mari de zahăr și calorii goale, fără valoare nutrițională. În locul acestora, se recomandă consumul de apă plată, ceaiuri neîndulcite sau apă cu felii de lămâie și mentă.

Întrebări frecvente

Cât de curând după un infarct miocardic ar trebui să îmi modific dieta?

Este recomandat să începeți modificarea dietei cât mai curând posibil după un infarct miocardic, preferabil sub îndrumarea unui medic sau dietetician. O ajustare rapidă a alimentației poate contribui la reducerea riscurilor viitoare și la îmbunătățirea recuperării.

Care sunt cele mai bune surse de proteine după un infarct miocardic?

Sursele de proteine recomandate includ peștele, în special somonul și macroul, carnea slabă de pui fără piele, leguminoasele precum fasolea și lintea, și produsele lactate cu conținut redus de grăsimi. Aceste alimente oferă proteine de calitate fără a adăuga grăsimi saturate excesive.

Cât de multă sare pot consuma zilnic?

Se recomandă limitarea consumului de sare la mai puțin de 2000 miligrame pe zi pentru a menține tensiunea arterială sub control. Utilizarea condimentelor naturale și a ierburilor aromatice poate ajuta la reducerea aportului de sodiu fără a compromite gustul alimentelor.

Ar trebui să elimin complet zahărul din dieta mea?

Eliminarea completă a zahărului nu este necesară, dar este important să reduceți consumul de zaharuri adăugate. Optați pentru fructe proaspete în locul deserturilor procesate și evitați băuturile îndulcite pentru a menține nivelurile de glucoză sub control.

Câte porții de pește ar trebui să consum săptămânal?

Se recomandă consumul a două până la trei porții de pește bogat în acizi grași omega-3 săptămânal, cum ar fi somonul, macroul sau sardinele. Acest obicei alimentar poate contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.

Pot să beau cafea sau ceai după un infarct miocardic?

Consumul moderat de cafea sau ceai este permis, însă este indicat să evitați adaosurile de zahăr și frișcă. Cafeaua decofeinizată și ceaiurile din plante sunt opțiuni sigure care pot fi incluse în dietă fără riscuri semnificative.

Cum pot menține o dietă sănătoasă pentru inimă atunci când mănânc în oraș?

Alegeți preparate la grătar, fierte sau la cuptor în locul celor prăjite și solicitați sosuri sau dressinguri separate. Optați pentru salate sau garnituri de legume și evitați alimentele bogate în sare sau grăsimi saturate.

Sunt toate uleiurile vegetale la fel de benefice pentru sănătatea inimii?

Nu toate uleiurile vegetale sunt la fel de benefice. Uleiul de măsline extravirgin, uleiul de rapiță și uleiul de avocado sunt opțiuni sănătoase datorită conținutului ridicat de grăsimi mononesaturate. Evitați uleiurile tropicale precum cel de cocos sau palmier, care au un conținut ridicat de grăsimi saturate.

Ce ar trebui să mănânc la micul dejun după un infarct miocardic?

Un mic dejun sănătos poate include ovăz cu fructe proaspete și nuci, iaurt degresat cu semințe sau o omletă cu legume. Aceste opțiuni oferă nutrienți esențiali fără a adăuga grăsimi sau zaharuri inutile.

Cum pot face rețetele mele preferate mai sănătoase pentru inimă?

Puteți înlocui ingredientele bogate în grăsimi saturate cu alternative mai sănătoase, cum ar fi utilizarea uleiului de măsline în locul untului și alegerea cărnii slabe în locul celei grase. Adăugarea de legume proaspete și reducerea cantității de sare pot transforma rețetele într-o variantă mai prietenoasă pentru inimă.

Concluzie

Adoptarea unei diete sănătoase după un infarct miocardic este esențială pentru prevenirea recurenței și îmbunătățirea calității vieții. Prin încorporarea alimentelor bogate în nutrienți esențiali și limitarea celor dăunătoare, se poate susține funcția cardiacă optimă. Este important ca fiecare pacient să își personalizeze planul alimentar în funcție de nevoile specifice și să colaboreze cu profesioniști din domeniul sănătății pentru a asigura o recuperare eficientă. Ajustările dietetice, alături de un stil de viață activ și monitorizarea regulată a stării de sănătate, sunt pași fundamentali pentru menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

De Lorgeril, M., Salen, P., Martin, J. L., Monjaud, I., Delaye, J., & Mamelle, N. (1999). Mediterranean diet, traditional risk factors, and the rate of cardiovascular complications after myocardial infarction: final report of the Lyon Diet Heart Study. Circulation, 99(6), 779-785.

https://www.ahajournals.org/doi/abs/10.1161/01.CIR.99.6.779

Li, S., Chiuve, S. E., Flint, A., Pai, J. K., Forman, J. P., Hu, F. B., ... & Rimm, E. B. (2013). Better diet quality and decreased mortality among myocardial infarction survivors. JAMA internal medicine, 173(19), 1808-1819.

https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/1733453

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.