Meniu

Foramen ovale patent: caracteristici, afectiuni asociate si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Foramen ovale patent reprezintă o deschidere anormală între cele două atrii ale inimii care persistă după naștere. Această condiție apare atunci când orificiul natural prezent în perioada fetală nu se închide după naștere, așa cum ar trebui în mod normal. În majoritatea cazurilor, foramen ovale patent nu cauzează simptome și nu necesită tratament.

Cu toate acestea, în anumite situații poate duce la complicații precum accidente vasculare cerebrale sau embolii paradoxale. Diagnosticul se stabilește prin ecocardiografie, iar tratamentul, atunci când este necesar, poate include medicație anticoagulantă sau închiderea defectului prin proceduri minim invazive.

Înțelegerea structurii foramen ovale patent

Foramen ovale patent reprezintă o anomalie structurală cardiacă caracterizată printr-o deschidere anormală la nivelul septului interatrial. Această structură anatomică are un rol esențial în circulația fetală, dar persistența sa după naștere poate genera diverse complicații cardiovasculare.

Aspecte generale

Localizarea în inimă: Foramen ovale patent se află în septul interatrial, peretele care separă cele două atrii ale inimii. Această deschidere are forma unui tunel mic, cu o clapă care în mod normal ar trebui să se închidă după naștere. Poziționarea sa permite comunicarea directă între atriul drept și cel stâng, influențând astfel fluxul sanguin la acest nivel.

Funcția normală în dezvoltarea fetală: În perioada intrauterină, foramen ovale are un rol crucial în circulația fetală. Acesta permite sângelui oxigenat provenit de la placentă să treacă direct din atriul drept în cel stâng, ocolind plămânii care nu sunt încă funcționali. Această cale de circulație este vitală pentru dezvoltarea normală a fătului, asigurând distribuția eficientă a oxigenului către organele vitale.

Procesul natural de închidere după naștere: După primul țipăt al nou-născutului, când plămânii încep să funcționeze, presiunea din atriul stâng crește. Această modificare determină apropierea celor două straturi de țesut care formează foramen ovale, ducând la închiderea sa treptată. În mod normal, procesul de închidere se finalizează în primele luni de viață prin fuziunea completă a țesuturilor.

Caracteristici anatomice

Caracteristicile deschiderii în formă de clapă: Foramen ovale patent prezintă o structură distinctă, formată dintr-o deschidere cu aspect de tunel, acoperită de o clapă de țesut flexibil. Această clapă acționează ca o supapă unidirecțională în perioada fetală, permițând trecerea sângelui doar dinspre atriul drept spre cel stâng. Dimensiunea și forma acestei deschideri pot varia semnificativ între indivizi, influențând potențialul impact clinic al anomaliei.

Conexiunea dintre camerele inimii: Persistența foramen ovale patent creează o conexiune anormală între cele două atrii. Această comunicare permite amestecarea sângelui dintre circulația sistemică și cea pulmonară, putând duce la șunturi dreapta-stânga în anumite condiții. Conexiunea poate varia ca dimensiune și importanță funcțională, determinând severitatea potențialelor complicații.

Complicații și afecțiuni asociate

Foramen ovale patent poate genera diverse complicații cardiovasculare și sistemice, severitatea acestora variind în funcție de dimensiunea defectului și prezența factorilor de risc asociați. Înțelegerea acestor complicații este esențială pentru managementul adecvat al pacienților.

Factori de risc

Probleme ale fluxului sanguin: Prezența unui foramen ovale patent poate perturba fluxul normal al sângelui prin inimă. În condiții normale, sângele circulă unidirecțional prin camerele inimii. Când există această deschidere, se poate produce un amestec anormal al sângelui între cele două atrii, afectând eficiența pompării și oxigenarea țesuturilor.

Riscul de cheaguri de sânge: Foramen ovale patent crește riscul formării cheagurilor de sânge și al emboliei paradoxale. Cheagurile formate în sistemul venos pot traversa această deschidere și pot ajunge în circulația sistemică, blocând vasele de sânge din diverse organe. Acest fenomen poate avea consecințe grave, în special când embolii ajung la nivelul creierului.

Niveluri scăzute de oxigen în sânge: Șuntul dreapta-stânga prin foramen ovale patent poate duce la scăderea saturației de oxigen în sânge. Această hipoxemie poate fi mai pronunțată în anumite poziții sau în timpul efortului fizic. Pacienții pot prezenta dispnee, oboseală sau alte simptome asociate cu oxigenarea inadecvată a țesuturilor.

Riscul de accident vascular cerebral: Prezența unui foramen ovale patent este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, în special la persoanele tinere fără alți factori de risc cardiovascular evidenți. Embolii paradoxali care traversează această deschidere pot bloca arterele cerebrale, ducând la ischemie și deficit neurologic.

Afecțiuni medicale asociate

Accident vascular cerebral criptogenic: Această formă de accident vascular cerebral apare fără o cauză identificabilă aparentă și este frecvent asociată cu prezența foramen ovale patent. În cazurile de embolie paradoxală, cheagurile de sânge pot traversa deschiderea dintre atrii și pot ajunge la nivelul creierului, blocând circulația sangvină cerebrală. Riscul este mai mare la persoanele tinere care nu prezintă alți factori de risc cardiovascular clasici.

Migrene cu aură: Pacienții cu foramen ovale patent prezintă o incidență crescută a migrenelor cu aură. Această asociere poate fi explicată prin trecerea micilor cheaguri sau a substanțelor vasoactive prin deschiderea dintre atrii, care apoi declanșează fenomenele neurologice specifice aurei migrenoase. Studiile arată că închiderea foramen ovale patent poate reduce frecvența și intensitatea episoadelor de migrenă la unii pacienți.

Boala de decompresie la scafandri: Scafandrii cu foramen ovale patent au un risc semnificativ crescut de a dezvolta boala de decompresie. În timpul ascensiunii rapide, bulele de azot din sânge pot traversa deschiderea dintre atrii și pot pătrunde direct în circulația sistemică, provocând simptome severe. Această condiție necesită evaluare atentă și poate impune restricții în practicarea scufundărilor.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a foramen ovale patent necesită o evaluare individualizată, luând în considerare factori precum vârsta pacientului, simptomatologia, riscul de complicații și prezența altor afecțiuni asociate. Strategiile de tratament variază de la managementul conservator până la intervenții chirurgicale complexe.

Opțiuni non-chirurgicale

Managementul medical: Tratamentul medicamentos reprezintă prima linie terapeutică pentru pacienții cu foramen ovale patent simptomatic. Acesta include administrarea de medicamente antiplachetare precum aspirina sau clopidogrelul, care reduc riscul formării cheagurilor de sânge. Monitorizarea regulată și ajustarea dozelor în funcție de răspunsul clinic sunt esențiale pentru succesul terapiei.

Terapia anticoagulantă: Anticoagularea este recomandată pacienților cu risc crescut de evenimente tromboembolice. Warfarina și anticoagulantele orale directe sunt utilizate pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge. Doza și durata tratamentului sunt stabilite în funcție de factorii de risc individuali și de prezența complicațiilor anterioare.

Închiderea prin cateterism: Procedura de închidere percutană a foramen ovale patent se realizează prin intermediul unui cateter introdus prin venele mari. Un dispozitiv special este plasat pentru a închide comunicarea dintre atrii, restabilind separarea normală a circulației. Această tehnică minim invazivă oferă rezultate excelente și timp de recuperare redus.

Proceduri chirurgicale

Chirurgia cardiacă deschisă tradițională: Această procedură implică deschiderea toracelui și expunerea directă a inimii pentru închiderea foramen ovale patent. Chirurgul suturează direct țesuturile, asigurând închiderea completă a defectului. Intervenția este rezervată cazurilor în care alte metode de tratament au eșuat sau când defectul este prea mare pentru închiderea percutană.

Tehnici minim invazive: Aceste proceduri utilizează incizii mici și instrumente speciale pentru a accesa inima. Chirurgul folosește sisteme video avansate pentru vizualizare și ghidare precisă. Beneficiile includ recuperare mai rapidă, cicatrici mai mici și risc redus de complicații postoperatorii comparativ cu chirurgia tradițională.

Îngrijirea post-tratament și recuperarea

Perioada de recuperare după tratamentul foramen ovale patent necesită monitorizare atentă și respectarea unui protocol specific de îngrijire. Succesul pe termen lung depinde de aderența la recomandările medicale și de modificarea factorilor de risc cardiovascular.

Cerințe medicamentoase: După închiderea foramen ovale patent, pacienții trebuie să urmeze un regim strict de medicație antiplachetară sau anticoagulantă pentru minimum șase luni. Acest tratament previne formarea cheagurilor de sânge în jurul dispozitivului de închidere și permite endotelizarea completă. Medicația profilactică pentru endocardită este necesară înaintea procedurilor stomatologice sau chirurgicale în primele șase luni.

Restricții de activitate: În perioada post-procedurală, activitatea fizică trebuie limitată gradual. În prima săptămână sunt permise doar activități ușoare, cum ar fi mersul pe jos. Efortul fizic intens, ridicarea greutăților și activitățile care cresc presiunea intratoracică trebuie evitate pentru minimum o lună. Reluarea activităților normale se face progresiv, sub supravegherea medicului.

Programul vizitelor de control: Monitorizarea post-procedurală include consultații regulate pentru evaluarea vindecării și funcționării dispozitivului. Prima vizită are loc la o săptămână după procedură, urmată de controale la o lună, trei luni și șase luni. Ecocardiografia este efectuată la fiecare vizită pentru verificarea poziției dispozitivului și detectarea eventualelor șunturi reziduale. După primul an, controalele continuă anual dacă evoluția este favorabilă.

Monitorizarea complicațiilor: Pacienții trebuie să fie atenți la semnele care pot indica probleme precum dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație sau simptome neurologice. Medicul evaluează periodic funcția cardiacă, formarea de trombi și integritatea dispozitivului prin teste imagistice specifice. Monitorizarea include și verificarea eficienței medicației anticoagulante când aceasta este prescrisă.

Rezultatele tratamentului

Închiderea foramen ovale patent oferă rezultate excelente în majoritatea cazurilor, cu ameliorarea semnificativă a simptomelor și reducerea riscului de complicații. Succesul terapeutic depinde de selecția atentă a pacienților și de experiența echipei medicale.

Prognostic

Rate de succes: Procedurile de închidere a foramen ovale patent au o rată de reușită de peste 95% când sunt efectuate de echipe experimentate. Închiderea completă este confirmată prin studii imagistice la majoritatea pacienților în primele șase luni. Rata de recurență a accidentelor vasculare cerebrale scade semnificativ după închiderea cu succes a defectului.

Perioada de recuperare: Recuperarea după procedura de închidere percutană durează în general două până la trei săptămâni. În primele zile, pacienții pot resimți un disconfort ușor în zona procedurii și oboseală. Activitățile normale pot fi reluate treptat, începând cu cele ușoare în prima săptămână și progresând către efort moderat după două săptămâni, sub supravegherea medicului.

Prognosticul pe termen lung: Pacienții care beneficiază de închiderea foramen ovale patent au un prognostic excelent, cu o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită. Riscul de evenimente tromboembolice scade substanțial după procedură. Majoritatea pacienților nu necesită medicație anticoagulantă pe termen lung după endotelizarea completă a dispozitivului.

Complicații potențiale

Probleme legate de dispozitiv: Dispozitivul de închidere poate prezenta complicații precum deplasarea din poziția inițială, formarea de trombi pe suprafața sa sau eroziunea țesuturilor adiacente. Endotelizarea incompletă poate duce la șunturi reziduale. În cazuri rare, poate apărea necesitatea îndepărtării chirurgicale a dispozitivului din cauza complicațiilor severe.

Riscuri procedurale: Procedura de închidere poate fi asociată cu complicații precum aritmii cardiace, tamponadă cardiacă sau embolie aeriană. Sângerările la locul de acces vascular și infecțiile sunt rare dar posibile. Medicii monitorizează atent pacienții în timpul și imediat după procedură pentru detectarea și tratamentul prompt al acestor complicații.

Complicații pe termen lung: Unii pacienți pot dezvolta aritmii cardiace persistente sau reacții alergice la materialul dispozitivului. Endocardita infecțioasă reprezintă o complicație rară dar serioasă. Monitorizarea regulată permite identificarea și tratamentul prompt al acestor complicații, care pot necesita intervenții suplimentare sau ajustarea tratamentului medicamentos.

Întrebări frecvente

Cât de comun este foramen ovale patent?

Foramen ovale patent este prezent la aproximativ 25% din populație. De obicei, nu provoacă simptome și este descoperit accidental în timpul investigațiilor pentru alte afecțiuni.

Are nevoie de tratament orice persoană cu foramen ovale patent?

Nu toate persoanele cu foramen ovale patent necesită tratament. Majoritatea trăiesc fără probleme, iar tratamentul este indicat doar în prezența simptomelor sau a complicațiilor precum accidentele vasculare cerebrale inexplicabile.

Care sunt ratele de succes ale închiderii foramen ovale patent?

Procedurile de închidere a foramen ovale patent au rate de succes de peste 95%, asigurând o reducere semnificativă a riscului de complicații. Succesul depinde de tehnica utilizată și de experiența echipei medicale.

Cât durează perioada de recuperare după închidere?

Perioada de recuperare variază între două și trei săptămâni. Activitățile normale pot fi reluate treptat, cu eforturi ușoare permise în prima săptămână și activități moderate după două săptămâni, sub supravegherea medicului.

Poate reapărea foramen ovale patent după tratament?

Recurența foramen ovale patent după închidere este extrem de rară. Procedurile moderne asigură o închidere eficientă și durabilă a defectului, reducând semnificativ riscul de reapariție.

Ce activități ar trebui evitate după închidere?

După procedură, ar trebui evitate activitățile fizice intense și ridicarea greutăților mari timp de cel puțin o lună. Activitățile normale pot fi reluate treptat, conform recomandărilor medicului.

Cât timp va trebui să iau anticoagulante?

Anticoagulantele sunt necesare de obicei pentru șase luni după procedura de închidere. Durata exactă depinde de riscul individual și de evoluția post-procedurală, fiind stabilită de medicul curant.

Care sunt semnele complicațiilor?

Semnele complicațiilor includ dureri toracice, palpitații, dificultăți respiratorii și simptome neurologice. Este important să contactați medicul dacă apar astfel de simptome pentru evaluare și tratament adecvat.

Este afectată sarcina dacă există foramen ovale patent?

În general, foramen ovale patent nu afectează sarcina. Totuși, femeile însărcinate cu această condiție ar trebui să discute cu medicul despre riscurile potențiale și să urmeze recomandările pentru monitorizare.

Când pot relua activitățile normale după tratament?

Activitățile normale pot fi reluate treptat, începând cu cele ușoare în prima săptămână. Activitățile fizice mai intense pot fi reluate după aproximativ o lună, conform indicațiilor medicului curant.

Concluzie

Foramen ovale patent este o condiție frecvent întâlnită, care rareori necesită intervenție medicală. Cu toate acestea, în cazurile simptomatice sau complicate, tratamentele moderne oferă soluții eficiente și sigure. Închiderea defectului prin proceduri minim invazive are un succes ridicat, asigurând pacienților o recuperare rapidă și un prognostic favorabil pe termen lung. Este esențial ca fiecare caz să fie evaluat individual pentru a decide cea mai bună abordare terapeutică.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Homma, S., Messé, S. R., Rundek, T., Sun, Y. P., Franke, J., Davidson, K., ... & Di Tullio, M. R. (2016). Patent foramen ovale. Nature reviews Disease primers, 2(1), 1-16.

https://www.nature.com/articles/nrdp201586

Kerut, E. K., Norfleet, W. T., Plotnick, G. D., & Giles, T. D. (2001). Patent foramen ovale: a review of associated conditions and the impact of physiological size. Journal of the American College of Cardiology, 38(3), 613-623.

https://www.jacc.org/doi/abs/10.1016/S0735-1097(01)01427-9

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.