Prim ajutor in caz de infarct: recunoasterea urgentei si pasi imediati

Monitorizarea constantă a semnelor vitale și menținerea calmului sunt esențiale până la sosirea echipajului medical. În cazul pierderii cunoștinței, resuscitarea cardio-pulmonară trebuie începută imediat pentru a menține circulația sanguină și oxigenarea creierului.

Recunoașterea urgenței în caz de infarct

Identificarea rapidă a semnelor și simptomelor unui infarct miocardic poate face diferența între viață și moarte. Timpul de reacție și intervenția promptă sunt factori decisivi pentru prognosticul pacientului.

Semne și simptome frecvente: Durerea toracică severă, descrisă adesea ca o presiune sau strângere în piept, reprezintă cel mai comun simptom al infarctului. Aceasta poate iradia către gât, maxilar, umeri, brațe sau spate. Pacienții pot prezenta dificultăți de respirație, transpirații reci și abundente, greață sau vărsături. Starea de anxietate și sentimentul de moarte iminentă sunt frecvent întâlnite.

Diferențe între simptomele la bărbați și femei: Femeile pot prezenta simptome mai subtile și mai puțin specifice decât bărbații. În timp ce bărbații manifestă frecvent durere toracică tipică, femeile pot acuza mai des greață, vărsături, dureri epigastrice, oboseală extremă sau dificultăți de respirație. Durerea poate fi mai difuză și mai puțin localizată la nivelul pieptului.

Cazuri când trebuie sunat la urgențe: Apelarea serviciului de urgență 112 trebuie făcută imediat ce apar simptomele sugestive pentru infarct. Nu trebuie așteptată ameliorarea spontană a simptomelor sau amânată solicitarea ajutorului medical. Orice întârziere poate duce la complicații severe sau deces.

Natura critică a timpului de răspuns: Primele ore de la debutul simptomelor sunt cruciale pentru supraviețuirea pacientului și limitarea sechelelor. Cu cât tratamentul specializat este inițiat mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari și riscul complicațiilor este mai redus.

Pașii imediați de prim ajutor

Intervenția promptă și corectă în cazul unui infarct miocardic poate salva viața pacientului și reduce semnificativ riscul complicațiilor severe.

Apelarea serviciului de urgență: Primul și cel mai important pas este contactarea serviciului de urgență 112. Apelantul trebuie să comunice clar adresa exactă, simptomele pacientului și să urmeze instrucțiunile primite de la operator până la sosirea echipajului medical.

Poziționarea pacientului: Pacientul trebuie așezat într-o poziție semi-șezândă, cu genunchii flexați și capul sprijinit. Această poziție reduce efortul cardiac și facilitează respirația. Se recomandă desfacerea hainelor strâmte de la gât și talie.

Menținerea calmului: Pacientul trebuie încurajat să rămână calm și să evite orice efort fizic. Agitația și anxietatea pot agrava situația prin creșterea necesarului de oxigen al inimii. Persoana care acordă primul ajutor trebuie să mențină o atitudine calmă și încrezătoare.

Desfacerea hainelor strâmte: Hainele strâmte, în special cele din jurul gâtului și toracelui, trebuie desfăcute pentru a facilita respirația și a reduce disconfortul pacientului. Această măsură poate ajuta la reducerea anxietății și îmbunătățirea confortului.

Monitorizarea semnelor vitale: Până la sosirea echipajului medical, este important să fie monitorizate respirația, starea de conștiență și pulsul pacientului. Orice modificare semnificativă trebuie comunicată serviciului de urgență pentru a primi instrucțiuni suplimentare.

Administrarea medicamentelor

Administrarea corectă și la timp a medicamentelor specifice poate reduce semnificativ riscul complicațiilor în cazul unui infarct. Medicamentele precum aspirina și nitroglicerina au roluri distincte în managementul urgent al infarctului miocardic, însă trebuie administrate doar în condiții specifice și cu respectarea contraindicațiilor.

Utilizarea aspirinei: Aspirina trebuie administrată cât mai rapid după debutul simptomelor de infarct, deoarece aceasta previne formarea cheagurilor de sânge și reduce riscul complicațiilor. Doza recomandată este de 300 miligrame, care trebuie mestecată pentru o absorbție mai rapidă. Efectul antiagregant plachetar al aspirinei poate limita extinderea infarctului și îmbunătăți prognosticul pacientului.

Administrarea nitroglicerinei: Nitroglicerina sublinguală trebuie administrată doar dacă pacientul are o prescripție anterioară pentru acest medicament. Doza recomandată este de o tabletă sublinguală la fiecare 5 minute, maximum 3 doze consecutive. Acest medicament dilată vasele de sânge, reducând efortul cardiac și ameliorând durerea. Efectul medicamentului trebuie monitorizat atent, iar tensiunea arterială verificată după fiecare administrare.

Cazuri când nu trebuie administrate medicamente: Medicamentele nu trebuie administrate pacienților inconștienți sau celor care nu pot înghiți în siguranță. Aspirina este contraindicată persoanelor cu alergie cunoscută la aceasta sau celor care prezintă sângerări active. Nitroglicerina nu trebuie administrată pacienților care au consumat recent medicamente pentru disfuncție erectilă sau celor cu tensiune arterială foarte scăzută.

Resuscitarea cardio-pulmonară și proceduri de urgență

Resuscitarea cardio-pulmonară reprezintă o intervenție critică în cazul stopului cardiac, care poate surveni în timpul unui infarct miocardic. Tehnicile corecte de resuscitare și utilizarea defibrilatorului automat extern pot salva viața pacientului până la sosirea echipajului medical.

Cazuri când se începe resuscitarea

Resuscitarea cardio-pulmonară trebuie inițiată imediat când pacientul devine inconștient și nu mai respiră normal sau nu are puls detectabil. Verificarea rapidă a stării de conștiență, respirației și pulsului este esențială pentru luarea deciziei de începere a manevrelor de resuscitare. Timpul de reacție este crucial, fiecare minut de întârziere reducând șansele de supraviețuire.

Pașii de bază ai resuscitării

Resuscitarea cardio-pulmonară începe cu poziționarea pacientului pe o suprafață tare și plată. Compresiile toracice trebuie efectuate în centrul pieptului, cu o frecvență de 100-120 pe minut și o adâncime de aproximativ 5 centimetri. Brațele salvatorului trebuie să rămână întinse, iar umerii poziționați direct deasupra mâinilor pentru eficiență maximă.

Tehnica resuscitării doar cu mâinile

Resuscitarea doar cu compresii toracice este recomandată pentru salvatorii neantrenați sau pentru situațiile în care există reticență în efectuarea ventilațiilor gură la gură. Această tehnică implică efectuarea continuă a compresiilor toracice, fără întrerupere pentru respirații artificiale. Calitatea și ritmul compresiilor sunt esențiale pentru menținerea circulației sanguine.

Utilizarea defibrilatorului automat extern

Cazuri când se utilizează: Defibrilatorul automat extern trebuie aplicat imediat ce devine disponibil la un pacient inconștient și fără semne de circulație. Acest dispozitiv poate identifica ritmurile cardiace care necesită șoc electric și poate restabili activitatea cardiacă normală. Utilizarea precoce a defibrilatorului crește semnificativ șansele de supraviețuire.

Aplicarea pas cu pas: Defibrilatorul trebuie pornit și electrozii aplicați pe pieptul gol al pacientului conform instrucțiunilor vizuale de pe aceștia. Partea superioară dreaptă a toracelui și partea laterală stângă sub axilă sunt zonele standard de aplicare. După aplicarea electrozilor, trebuie urmărite instrucțiunile vocale ale dispozitivului, asigurând că nimeni nu atinge pacientul în timpul analizei ritmului și administrării șocului.

Considerații de siguranță: Înainte de utilizarea defibrilatorului, zona din jurul pacientului trebuie să fie uscată și sigură. Bijuteriile metalice trebuie îndepărtate pentru a evita arsurile. După administrarea șocului, resuscitarea cardio-pulmonară trebuie reluată imediat și continuată până la sosirea echipajului medical sau până la revenirea semnelor de circulație.

Prim ajutor când persoana este singură

Recunoașterea precoce a simptomelor și acțiunile prompte sunt cruciale când o persoană suferă un infarct în timp ce este singură. Capacitatea de autoajutorare și contactarea rapidă a serviciilor de urgență pot face diferența între viață și moarte.

Pași de autoajutorare: Persoana trebuie să se oprească din orice activitate și să se așeze sau să se întindă într-o poziție confortabilă, evitând orice efort fizic suplimentar. Apelarea imediată a numărului de urgență 112 este prioritară, iar ușa de la

Apelarea serviciilor de urgență: În situația în care o persoană se află singură în momentul unui infarct, apelarea imediată a numărului de urgență 112 este prioritară. Este important să fie comunicate clar adresa exactă și simptomele resimțite. Telefonul trebuie pus pe difuzor pentru a permite comunicarea continuă cu operatorul în cazul agravării stării. Ușa de acces trebuie deblocată pentru a facilita intrarea echipajului medical.

Poziționarea corectă: Poziția optimă pentru o persoană care suferă un infarct este semi-șezândă, cu spatele sprijinit și genunchii ușor flexați pentru a reduce efortul cardiac. În cazul în care această poziție nu poate fi menținută, persoana trebuie să se întindă pe spate pe o suprafață tare. Această poziționare facilitează respirația și reduce stresul asupra inimii.

Administrarea medicamentelor prescrise: Persoanele cu antecedente cardiace trebuie să își administreze medicamentele prescrise conform recomandărilor medicului. Nitroglicerina sublinguală, dacă a fost prescrisă anterior, poate fi luată la intervale de 5 minute, maximum trei doze. Este esențială respectarea strictă a dozelor și intervalelor de administrare recomandate.

Pregătirea pentru sosirea echipajului medical: Documentele medicale relevante și lista medicamentelor curente trebuie pregătite pentru echipajul de urgență. Spațiul de acces către pacient trebuie eliberat, iar iluminatul adecvat asigurat. Animalele de companie trebuie izolate pentru a nu interfera cu intervențiile medicale de urgență.

Ce nu trebuie făcut

Erorile în acordarea primului ajutor în caz de infarct pot avea consecințe fatale. Cunoașterea acțiunilor contraindicate este la fel de importantă ca știința despre ce trebuie făcut în astfel de situații.

Părăsirea persoanei: Pacientul care suferă un infarct nu trebuie lăsat singur sub nicio formă, deoarece starea sa se poate deteriora rapid și poate necesita intervenție imediată. Prezența continuă a unei persoane care poate acorda primul ajutor și poate comunica cu serviciile de urgență este vitală pentru supraviețuire.

Așteptarea ameliorării simptomelor: Temporizarea solicitării ajutorului medical în speranța că simptomele se vor ameliora spontan reprezintă o greșeală gravă. Fiecare minut de întârziere reduce șansele de supraviețuire și crește riscul complicațiilor severe. Intervenția medicală promptă este esențială pentru limitarea leziunilor cardiace.

Permiterea deplasării cu mijloace proprii: Conducerea autovehiculului sau deplasarea cu alte mijloace de transport personale către spital este strict contraindicată. Starea pacientului se poate agrava brusc în timpul deplasării, punând în pericol atât viața sa, cât și a altor participanți la trafic. Transportul trebuie efectuat exclusiv cu ambulanța.

Oferirea de alimente sau lichide: Administrarea de alimente sau băuturi este contraindicată în timpul unui infarct. Pacientul poate dezvolta complicații care necesită intervenție chirurgicală de urgență, iar prezența alimentelor în stomac crește riscurile anesteziei. În plus, există riscul de aspirație în caz de vărsături sau pierdere a cunoștinței.