Meniu

Tensiune mica in sarcina: modificari normale si factori de risc

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Tensiunea mică în sarcină reprezintă o condiție frecventă care apare în special în primele două trimestre de sarcină. Modificările hormonale și adaptarea organismului la sarcină determină dilatarea vaselor de sânge și scăderea tensiunii arteriale. În majoritatea cazurilor, această scădere a tensiunii nu reprezintă un motiv de îngrijorare și se normalizează în ultimul trimestru de sarcină.

Totuși, în unele situații, tensiunea foarte scăzută poate provoca simptome neplăcute precum amețeli, stări de leșin sau oboseală accentuată. Pentru siguranța mamei și a fătului, este important ca tensiunea arterială să fie monitorizată regulat pe parcursul sarcinii și orice simptome îngrijorătoare să fie comunicate medicului.

Modificări normale ale tensiunii arteriale în sarcină

Tensiunea arterială suferă modificări fiziologice pe parcursul sarcinii, ca urmare a adaptării organismului la noile cerințe. Vasele de sânge se dilată pentru a permite un flux sanguin crescut către făt, iar volumul sanguin crește treptat pentru a susține dezvoltarea sarcinii.

Modificări în primul trimestru: În primele săptămâni de sarcină, tensiunea arterială începe să scadă treptat ca urmare a efectului hormonilor asupra vaselor de sânge. Progesteronul determină relaxarea musculaturii vaselor sanguine, ducând la dilatarea acestora și scăderea tensiunii. Această modificare este normală și face parte din adaptarea organismului la sarcină.

Modificări în al doilea trimestru: Tensiunea arterială continuă să scadă ușor sau rămâne la valori mai mici decât cele obișnuite. Sistemul cardiovascular se adaptează la cerințele crescute ale sarcinii prin creșterea volumului sanguin și menținerea vaselor dilatate. În această perioadă, multe gravide pot resimți mai pregnant simptomele tensiunii scăzute.

Modificări în al treilea trimestru: Spre finalul sarcinii, tensiunea arterială începe să crească treptat către valorile normale de dinainte de sarcină. Această creștere este fiziologică și ajută la pregătirea organismului pentru naștere. Volumul sanguin atinge valoarea maximă, iar sistemul cardiovascular se adaptează pentru a face față solicitărilor travaliului.

Valori normale ale tensiunii în sarcină: Tensiunea arterială optimă în sarcină este considerată sub 140/90 mmHg. Valorile normale ale tensiunii sistolice se situează între 100 și 130 mmHg, iar cele ale tensiunii diastolice între 60 și 85 mmHg. Scăderea tensiunii sub 90/60 mmHg poate indica hipotensiune arterială, mai ales dacă este însoțită de simptome specifice.

Simptomele tensiunii mici în sarcină

Scăderea tensiunii arteriale în sarcină poate provoca diverse manifestări care afectează starea de bine a gravidei. Recunoașterea acestor simptome permite luarea măsurilor necesare pentru ameliorarea lor și prevenirea complicațiilor.

Amețeli și stare de confuzie: Amețelile reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome ale tensiunii mici în sarcină. Acestea apar mai ales la schimbarea bruscă a poziției corpului, cum ar fi ridicarea rapidă din poziția șezând sau culcat. Senzația de dezechilibru și confuzie poate dura câteva secunde până la minute.

Oboseală și slăbiciune: Tensiunea arterială scăzută poate determina o stare persistentă de oboseală și lipsă de energie. Gravida poate resimți o slăbiciune generalizată, care se accentuează pe parcursul zilei și limitează capacitatea de a desfășura activitățile obișnuite.

Leșin (sincopa): În cazurile mai severe, tensiunea foarte scăzută poate duce la pierderea temporară a cunoștinței. Leșinul apare de obicei când fluxul sanguin către creier este temporar redus și poate fi precedat de greață, transpirații reci sau vedere încețoșată.

Modificări ale vederii: Scăderea tensiunii arteriale poate afecta temporar vederea, provocând vedere încețoșată, senzație de puncte negre în câmpul vizual sau dificultăți de focalizare. Aceste simptome sunt cauzate de reducerea fluxului sanguin la nivelul retinei.

Greață și sete: Tensiunea scăzută poate fi însoțită de senzație de greață și sete excesivă. Aceste simptome apar din cauza perfuziei reduse a organelor și pot fi agravate de deshidratare sau de perioadele lungi fără alimentație.

Factori de risc

Tensiunea mică în sarcină poate fi influențată de diverși factori fiziologici și anatomici care afectează sistemul cardiovascular. Identificarea acestor factori permite o mai bună monitorizare și gestionare a stării de sănătate a gravidei.

Greutate corporală scăzută: Femeile cu greutate corporală redusă sunt mai predispuse la episoade de tensiune arterială scăzută în timpul sarcinii. Masa corporală insuficientă poate afecta capacitatea organismului de a menține o circulație sanguină optimă și de a se adapta la modificările fiziologice ale sarcinii. Lipsa rezervelor energetice și nutriționale adecvate poate compromite funcționarea sistemului cardiovascular și poate accentua simptomele hipotensiunii.

Masă musculară redusă: Masa musculară scăzută poate contribui la apariția episoadelor de tensiune arterială mică în sarcină. Mușchii joacă un rol important în menținerea tonusului vascular și în susținerea circulației sanguine eficiente. O masă musculară redusă poate limita capacitatea organismului de a compensa modificările hemodinamice din timpul sarcinii, crescând riscul de hipotensiune.

Prima sarcină: În cazul primei sarcini, organismul se confruntă pentru prima dată cu adaptările cardiovasculare necesare, ceea ce poate duce la episoade mai frecvente de tensiune arterială scăzută. Sistemul circulator necesită timp pentru a se adapta la noile cerințe fiziologice, iar lipsa experienței anterioare poate face acest proces mai dificil pentru organism.

Sarcini multiple: Sarcinile multiple exercită o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular. Prezența mai multor feți determină o dilatare mai accentuată a vaselor de sânge și necesită un volum sanguin mai mare pentru a asigura nutriția corespunzătoare. Aceste modificări pot accentua tendința de scădere a tensiunii arteriale și pot intensifica simptomele asociate.

Afecțiuni medicale preexistente: Diverse afecțiuni medicale pot crește riscul de tensiune arterială scăzută în timpul sarcinii. Bolile cardiace, afecțiunile endocrine, problemele tiroidiene sau diabetul pot influența negativ capacitatea sistemului cardiovascular de a se adapta la modificările fiziologice ale sarcinii. Aceste condiții necesită o monitorizare atentă și o abordare personalizată a tratamentului.

Gestionarea tensiunii mici în sarcină

Managementul tensiunii arteriale scăzute în timpul sarcinii implică adoptarea unor măsuri specifice și modificări ale stilului de viață pentru a reduce simptomele și a preveni complicațiile. O abordare holistică și consecventă este esențială pentru menținerea stării de sănătate a mamei și a fătului.

Hidratare corespunzătoare: Menținerea unui nivel optim de hidratare este fundamentală pentru gestionarea tensiunii arteriale scăzute în sarcină. Consumul regulat de lichide, în special apă și băuturi izotonice naturale, ajută la menținerea volumului sanguin și previne deshidratarea. Este recomandată consumarea a minimum 2-2,5 litri de lichide pe zi, cu accent pe hidratarea constantă pe parcursul întregii zile.

Mese regulate și echilibrate: Alimentația în timpul sarcinii trebuie organizată sub forma mai multor mese mici, consumate la intervale regulate. Această abordare ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și previne fluctuațiile bruște ale tensiunii arteriale. Mesele trebuie să fie bogate în proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase, pentru a asigura un aport energetic constant și nutrienții necesari dezvoltării fătului.

Mișcări și schimbări de poziție în siguranță: Schimbările de poziție trebuie efectuate lent și gradual pentru a permite organismului să se adapteze și să prevină episoadele de amețeală. Este important să se evite ridicarea bruscă din poziția șezând sau culcat, iar trecerea la poziția verticală trebuie făcută treptat, cu pauze intermediare. La apariția semnelor de amețeală, este recomandată așezarea sau culcarea pe partea stângă.

Necesarul de odihnă: Odihna adecvată este esențială pentru gestionarea tensiunii arteriale scăzute în sarcină. Perioadele regulate de repaus, alternarea activităților cu momente de relaxare și un program de somn constant contribuie la stabilizarea tensiunii arteriale. Este recomandată odihna în poziție culcată pe partea stângă, care optimizează fluxul sanguin către făt și îmbunătățește circulația generală.

Recomandări pentru activitate fizică: Exercițiile fizice moderate și adaptate sarcinii pot ajuta la îmbunătățirea circulației sanguine și la menținerea unei tensiuni arteriale stabile. Activitățile precum plimbările ușoare, înotul sau exercițiile prenatale specifice sunt benefice când sunt practicate regulat și cu intensitate moderată. Este important ca efortul fizic să fie adaptat individual și să fie întrerupt la apariția oricărui disconfort.

Utilizarea ciorapilor compresivi: Ciorapii compresivi reprezintă un ajutor important în managementul tensiunii arteriale scăzute în timpul sarcinii. Aceștia exercită o presiune graduală asupra membrelor inferioare, îmbunătățind întoarcerea venoasă și prevenind acumularea sângelui în picioare. Ciorapii compresivi trebuie purtați în special în timpul activităților care presupun statul în picioare prelungit și pot reduce semnificativ riscul de amețeli și disconfort.

Monitorizarea tensiunii arteriale

Supravegherea atentă a tensiunii arteriale pe parcursul sarcinii este esențială pentru sănătatea mamei și a fătului. Măsurătorile regulate și precise permit identificarea precoce a modificărilor semnificative și adaptarea promptă a măsurilor terapeutice.

Frecvența verificărilor: Tensiunea arterială trebuie măsurată la fiecare vizită prenatală, cu o frecvență care crește odată cu avansarea sarcinii. În primul trimestru, măsurătorile se efectuează lunar, în al doilea trimestru la două până la trei săptămâni, iar în ultimul trimestru săptămânal sau chiar mai des, în funcție de valorile înregistrate și starea generală a gravidei.

Tehnici corecte de măsurare: Măsurarea corectă a tensiunii arteriale necesită respectarea unor principii fundamentale pentru obținerea unor rezultate precise. Gravida trebuie să stea relaxată, cu spatele sprijinit și brațul poziționat la nivelul inimii. Este important ca măsurătoarea să fie efectuată după cel puțin 5 minute de repaus, folosind un tensiometru calibrat corect și o manșetă de dimensiune adecvată pentru circumferința brațului.

Înregistrarea și urmărirea rezultatelor: Documentarea sistematică a valorilor tensiunii arteriale permite observarea tendințelor și identificarea modificărilor semnificative. Fiecare măsurătoare trebuie notată într-un jurnal special, împreună cu data, ora și eventualele simptome asociate. Aceste informații ajută medicul să evalueze eficiența măsurilor terapeutice și să ajusteze planul de îngrijire când este necesar.

Cazuri când trebuie contactat medicul: Contactarea medicului este necesară atunci când apar modificări semnificative ale valorilor tensiunii arteriale sau simptome noi. Valorile tensiunii sistolice sub 90 milimetri coloană de mercur sau diastolice sub 60 milimetri coloană de mercur, însoțite de simptome precum amețeli severe, leșin sau slăbiciune accentuată, necesită evaluare medicală promptă.

Situații care necesită îngrijiri de urgență

Anumite simptome și manifestări asociate tensiunii arteriale scăzute în sarcină pot indica complicații severe care necesită intervenție medicală imediată. Recunoașterea acestor situații și acțiunea promptă sunt cruciale pentru siguranța mamei și a fătului.

Amețeli severe: Amețelile intense care persistă sau se agravează, însoțite de dezorientare și incapacitatea de a menține echilibrul, reprezintă un semn de alarmă. Această stare poate indica o reducere semnificativă a fluxului sanguin cerebral și necesită evaluare medicală de urgență pentru prevenirea complicațiilor severe și a potențialelor căderi care pot pune în pericol sarcina.

Leșin frecvent: Episoadele repetate de leșin sau pierdere a cunoștinței sunt situații grave care necesită îngrijiri medicale imediate. Leșinul frecvent poate indica probleme severe de circulație sau alte complicații medicale care pot afecta atât mama cât și fătul, necesitând investigații amănunțite și intervenție terapeutică promptă.

Dureri severe de cap: Durerile intense de cap, mai ales când sunt însoțite de tulburări de vedere sau alte simptome neurologice, pot semnala complicații severe ale sarcinii. Aceste dureri, în special când sunt diferite de cele experimentate anterior, necesită evaluare medicală urgentă pentru excluderea unor condiții precum preeclampsia sau alte afecțiuni grave.

Dureri abdominale: Durerile abdominale severe sau persistente, în special când sunt însoțite de tensiune arterială scăzută, pot indica complicații precum dezlipirea de placentă sau sarcină ectopică. Aceste situații reprezintă urgențe medicale care necesită intervenție imediată pentru protejarea sănătății mamei și a fătului.

Sângerări: Prezența sângerărilor vaginale în sarcină, în special când sunt însoțite de dureri abdominale și tensiune arterială scăzută, reprezintă o urgență medicală. Această combinație de simptome poate indica complicații severe precum placenta praevia sau dezlipirea de placentă, care necesită îngrijiri medicale imediate și monitorizare intensivă.

Întrebări frecvente

Când revine tensiunea arterială la normal după sarcină?

Tensiunea arterială revine de obicei la valorile normale în câteva săptămâni după naștere. În majoritatea cazurilor, acest proces se finalizează în primele șase săptămâni postpartum, pe măsură ce organismul elimină excesul de lichide și hormonii se stabilizează.

Când tensiunea arterială este considerată prea mică în timpul sarcinii?

Tensiunea arterială este considerată periculos de scăzută când valorile sistolice sunt sub 90 milimetri coloană de mercur și cele diastolice sub 60 milimetri coloană de mercur. Este important să discutați cu un medic dacă observați simptome precum amețeli, slăbiciune sau leșin.

Poate tensiunea arterială mică să afecteze copilul meu?

În general, tensiunea arterială scăzută nu prezintă riscuri majore pentru făt. Totuși, dacă este însoțită de simptome severe sau persistente, poate afecta circulația sanguină către placentă, necesitând monitorizare atentă și intervenție medicală.

Este tensiunea arterială mică mai frecventă în anumite trimestre?

Tensiunea arterială scade cel mai frecvent în primul și al doilea trimestru de sarcină, datorită dilatării vaselor de sânge și creșterii volumului sanguin. În al treilea trimestru, tensiunea tinde să revină la valorile normale de dinainte de sarcină.

Ce alimente ajută la creșterea tensiunii arteriale în timpul sarcinii?

Consumul de alimente bogate în sodiu, cum ar fi măslinele și brânzeturile, poate ajuta la creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, alimentele bogate în potasiu și magneziu, precum bananele și nucile, pot contribui la menținerea unui echilibru electrolitic sănătos.

Cum pot preveni episoadele de leșin?

Pentru a preveni leșinul, este important să vă ridicați încet din poziția culcat sau șezând și să evitați statul în picioare pentru perioade lungi. Asigurați-vă că consumați suficiente lichide și alimente pentru a menține un nivel stabil al glicemiei.

Ar trebui să îmi monitorizez tensiunea arterială acasă?

Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu poate fi utilă pentru a observa fluctuațiile și a detecta eventualele probleme. Utilizarea unui tensiometru automat poate oferi informații valoroase pe care le puteți discuta cu medicul dumneavoastră la vizitele prenatale.

Poate exercițiul fizic să ajute la reglarea tensiunii arteriale în timpul sarcinii?

Exercițiile fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos sau yoga prenatală, pot ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale stabile. Activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația sanguină și poate reduce simptomele hipotensiunii.

Concluzie

Tensiunea mică în sarcină este o condiție frecvent întâlnită care, deși rar cauzează probleme majore, necesită atenție și monitorizare regulată. Înțelegerea factorilor de risc și adoptarea unor măsuri preventive adecvate pot contribui la gestionarea eficientă a simptomelor. Comunicarea deschisă cu personalul medical și adaptarea stilului de viață sunt esențiale pentru a asigura sănătatea mamei și a fătului pe parcursul întregii sarcini.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Zhang, J., & Klebanoff, M. A. (2001). Low blood pressure during pregnancy and poor perinatal outcomes: an obstetric paradox. American journal of epidemiology, 153(7), 642-646.

https://academic.oup.com/aje/article-abstract/153/7/642/146458

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.