Există mai multe tipuri de infarct, iar în acest articol vor fi discutate fiecare în parte, pentru a le putea înțelege. Doar prin a înțelege câte tipuri de infarct există și ce impact are fiecare în parte puteți să gestionați boala corespunzător și să vă prelungiți supraviețuirea. Infarctul este afectarea celulelor până la distrugerea lor complete, atunci când fluxul de sânge este mai puțin sau oprit. Fiecare tip de infarct poate avea consecințe letale.
Unde se poate face un infarct?
Un infarct se poate face la orice organ din corp – inimă (miocardic), creier (cerebral), plămân (pulmonar), rinichi (renal), ficat (hepatic), intestin (mezenteric) sau splină (splenic).
Orice organ din corp poate fi afectat de lipsa sângelui și să ducă la distrugerea ireversibilă a celulelor și la insuficiența acelui organ.
Teoria de bază a unui infarct este aceeași : lipsa aportului corespunzător de sânge cu oxigen și substanțe nutritive, însă inima are 3 tipuri de infarct.
În acest articol, se va discuta mai ales de cele 3 tipuri de infarct miocardic.
Câte tipuri de infarct miocardic există?
Sindromul coronarian acut (SCA) apare atunci când arterele care transportă sânge, oxigen și substanțe nutritive se blochează. Infarctul miocardic este o formă de SCA. Acestea apar atunci când inima dumneavoastră nu primește suficient sânge.
Cele trei tipuri de infarct sunt:
- Infarctul miocardic cu supradenivelare a segmentului ST (STEMI)
- infarctul miocardic fără supradenivelare a segmentului ST (NSTEMI)
- Spasm coronarian sau angină instabilă
STEMI – Infarct miocardic cu supradenivelare de ST
În primul rând, se va discuta noțiunea de ST.
EKG-ul arată cum funcționează fiecare parte a inimii și circuitul electric al acesteia. EKG-ul este format din 10 derivații (părți). Fiecare parte arată o zonă a inimii.
Segmentul ST este o linie izoelectrică – adică o linie continuă, plată. În momentul în care se instituie un infarct de tip STEMI, această linie va crea o curbă – se va înălța în derivațiile corespunzătoare porțiunii de inimă afectată.
STEMI apare atunci când o arteră coronariană se blochează complet și o mare parte a mușchiului nu mai primește sânge. Este un infarct miocardic grav, care poate provoca complicații severe, până la deces.
Atunci când există o creștere a segmentului ST, aceasta înseamnă adesea că există un blocaj total al uneia dintre arterele principale de alimentare a inimii. Atunci când acest lucru se întâmplă în timpul unui infarct poate fi un semn că mușchiul ventriculelor moare. Asta înseamnă, de asemenea, că redeschiderea acelei artere și restabilirea fluxului sanguin cât mai curând posibil poate preveni leziuni permanente sau cel puțin poate limita gravitatea leziunilor. Dintre cele 3 tipuri de infarct, acesta este cel mai periculos.
Acest lucru este periculos deoarece ventriculele sunt camerele inimii care pompează sângele către plămâni și organism. Dacă mușchiul din ventricule este afectat prea mult, inima dumneavoastră nu poate pompa suficient sânge pentru a vă susține organismul. Acesta este motivul pentru care STEMI sunt atât de periculoase și pentru care restabilirea rapidă a fluxului sanguin este atât de importantă.
Totodată, un STEMI netratat la timp sau sever și în fața căruia nu se mai poate face nimic, poate duce la deces fie prin afectarea unei părți prea mari a inimii dintr-o dată, fie prin complicațiile care pot apărea. În funcție de artera afectată se pot întâmpla următoarele:
- Insuficiență mitrală severă – valva mitrală nu se mai închide cum trebuie și sângele nu mai circulă corespunzător prin inimă. Acesta se întoarce înapoi de unde vine în mare parte. Acest lucru se întâmplă din cauza afectării mușchilor care țin valva în poziție normală. Mușchii afectați erau alimentați cu sânge de vasul afectat, în acest caz.
- Ruptură de sept – Având în vedere cele 3 tipuri de infarct, în cazul acestei complicații a infarctului STEMI, zona din inimă care separe cei doi ventriculi drept și stâng, se rupe. Astfel, cele două camere comunică și sângele cu oxigen se amestecă cu cel neoxigenat.
- Bradicardie – bloc total – este afectat circuitul electric al inimii și aceasta bate foarte încet sau aproape deloc.
- Fibrilație ventriculară – camerele inferioare ale inimii încep să bată extrem de repede și necoordonat. Această stare este echivalentul unui stop cardiac, deoarece inima nu mai poate face față.
Simptomele și semnele unui STEMI
Un STEMI are simptomul clasic de durere în piept. Acest disconfort toracic poate fi descris ca o presiune sau o strângere mai degrabă decât o durere ascuțită. Unele persoane care suferă un STEMI descriu, de asemenea, că simt durere în unul sau ambele brațe sau în spate, gât sau maxilar.
Alte simptome care pot însoți durerea în piept:
- Dificultăți de respirație.
- Anxietate.
- Amețeală.
- Transpirație rece.
- Greață.
- Vărsături
Simptomele variază puțin în funcție de cele 3 tipuri de infarct, dar de obicei în cazul STEMI sunt mai agresive și mai semnificative față de celelalte două.
Simptomele din STEMI pot să nu fie prezente deloc sau pot fi atât de banale încât nici măcar să nu vă facă să vă gândiți că trebuie să vă prezentați la doctor.
Coronarografia este investigația care pune diagnosticul de certitudine și care, în caz de urgență, uneori, se poate transforma și în tratament, cel puțin temporar pentru salvarea vieții în urgență.
De aceea, indiferent de intensitatea simptomelor, este important să vă prezentați la spital la urgențe sau mai bine să sunați la 112.
Pentru a vă salva viața, trebuie să nu așteptați să treacă simptomele, ci să mergeți la spital imediat.
NSTEMI
Spre deosebire de un STEMI, artera coronariană afectată este doar parțial blocată într-un NSTEMI. Un NSTEMI nu va prezenta nicio modificare a segmentului ST pe EKG. Prin urmare, linia va rămâne în continuare plată.
Persoanele cu simptome de infarct care nu au supradenivelare ST ar putea avea un NSTEMI, care apare de obicei din cauza unui blocaj parțial al arterei coronare sau a unui blocaj într-o ramură a arterei coronare principale. Unele modificări ale tiparului electric sunt adesea vizibile în cazul NSTEMI, dar adesea nu sunt atât de distinctive, ceea ce face ca alte teste să fie mult mai importante în diagnosticarea NSTEMI.
O angiografie coronariană va arăta gradul în care artera este blocată. Un test de sânge va arăta, de asemenea, niveluri ridicate ale proteinei troponină (se eliberează din mușchiul cardiac atunci când acesta suferă). Deși pot exista mai puține leziuni cardiace, un NSTEMI este totuși o afecțiune gravă, care în cazuri severe poate duce și el la deces, chiar dacă este un tip mai puțin grav din cele 3 tipuri de infarct.
Spasm coronarian sau angină instabilă
Spasmul coronarian este cunoscut și sub numele de angină instabilă sau preinfarct.
Simptomele, care pot fi aceleași cu cele ale unui atac de cord STEMI, pot fi confundate cu dureri musculare, indigestie și multe altele. Acesta apare atunci când una dintre arterele inimii se strânge atât de mult încât fluxul sanguin se oprește sau se reduce drastic. Numai rezultatele testelor imagistice și ale analizelor de sânge pot spune medicului dumneavoastră dacă ați suferit un preinfarct.
Nu există daune permanente în timpul unui spasm coronarian. Deși preinfarcturile nu sunt la fel de grave, ele cresc riscul de a suferi un alt preinfarct sau unul din celelalte tipuri de infarct rămase: STEMI sau NSTEMI care sunt mai grave.
Dacă un spasm durează suficient de mult timp, puteți avea dureri în piept (angină pectorală) și chiar se poate transforma într-un infarct. Spre deosebire de angina pectorală tipică, care apare de obicei în timpul activității fizice, spasmele coronariene apar adesea în repaus, de obicei între miezul nopții și dimineața devreme, când în organism apar anumite modificări hormonale și ale sistemului nervos.
Alte denumiri pentru spasmele arterelor coronare sunt angina lui Prinzmetal, angina vasospastică sau angina variantă.
Multe persoane care au spasme coronariene nu au factori de risc obișnuiți pentru boli de inimă, cum ar fi colesterolul ridicat și tensiunea arterială ridicată. Dar sunt adesea fumători. Vă puteți reduce riscul de spasme coronariene renunțând la fumat.
Prevenție pentru cele 3 tipuri de infarct
- Petreceți cel puțin 150 de minute (2,5 ore) pe săptămână făcând exerciții fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos în ritm alert sau înotul.
- Urmați o dietă sănătoasă pentru inimă care se concentrează pe fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe (cum ar fi peștele), fasole, linte, nuci și ulei de măsline.
- Evitați carnea roșie, alimentele procesate și băuturile cu adaos de zaharuri.
- Renunțați la fumat.
- Luați-vă medicamentele în mod constant.
- Dormiți între 7 și 9 ore în fiecare noapte.
- Reduceți stresul.
- Faceți controale regulate și analize de sânge.
Orice tip de infarct miocardic este periculos și trebuie să vă prezentați imediat la medic pentru diagnostic și tratament! Nu amânați să sunați la ambulanță atunci când nu vă simțiți bine!
De reținut
Răspunsul la întrebarea: Câte tipuri de infarct există? Este de 3 tipuri de infarct: STEMI, NSTEMI și spasm al arterelor coronare. Cel mai periculos este STEMI, dar toate pot duce la complicații amenințătoare de viață, reversibile sau nu sau la deces. Când știți că sunteți predispus la un infarct sau preinfarct sau dacă aveți simptome de infarct, sunați imediat la 112. Orice amânare poate duce din păcate la complicații severe sau deces.