Meniu

Abdomen acut: cauze, semne de alarma si strategii de management

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Andreea Nistor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Abdomenul acut reprezintă o urgență medicală caracterizată prin apariția bruscă a unei dureri abdominale severe, care poate semnala o varietate de afecțiuni, unele dintre ele cu potențial letal. De la infecții și inflamații, la obstrucții și perforații ale organelor interne, abdomenul acut necesită o evaluare rapidă și precisă.

Tratamentul poate varia de la intervenții chirurgicale de urgență la terapii medicamentoase, în funcție de cauza specifică. Identificarea promptă și gestionarea adecvată sunt esențiale pentru a reduce riscul de complicații grave și pentru a îmbunătăți prognosticul pacientului.

Diagnostice diferențiale și semne de alarmă

Identificarea corectă a cauzei abdomenului acut este esențială, iar recunoașterea semnelor de alarmă poate salva vieți.

Cauze gastrointestinale

Apendicita: Apendicita este una dintre cele mai comune cauze de abdomen acut și se manifestă prin durere inițială în regiunea periombilicală, care ulterior migrează în fosa iliacă dreaptă. Durerea este adesea însoțită de febră, greață și vărsături. Diagnosticul este confirmat prin examen clinic, analize de laborator și imagistică, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizată. Tratamentul apendicitei este chirurgical și constă în îndepărtarea apendicelui inflamat. Ignorarea simptomelor sau întârzierea tratamentului poate duce la complicații grave, inclusiv perforație și peritonită.

Ulcerația peptică perforată: Ulcerația peptică perforată este o complicație gravă a bolii ulcerative, care se prezintă cu durere abdominală bruscă și intensă, adesea descrisă ca o senzație de „junghi”. Durerea poate iradia în spate și este agravată de mișcare. Semnele de peritonită, cum ar fi sensibilitatea la descompresie și rigiditatea abdominală, sunt frecvent prezente. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical, examenul fizic și confirmarea radiologică a prezenței aerului liber sub diafragmă. Tratamentul este chirurgical și necesită intervenție de urgență pentru a preveni sepsisul și alte complicații.

Colecistita acută și colica biliară: Colecistita acută este inflamația vezicii biliare, adesea cauzată de calculi biliari, care blochează ductul cistic. Se manifestă prin durere în hipocondrul drept, care poate iradia spre umărul drept sau spate, și este însoțită de febră și sensibilitate la palparea regiunii. Colica biliară se caracterizează prin episoade de durere severă asociate cu calculii biliari. Diagnosticul se face prin examen clinic și ecografie abdominală. Tratamentul poate varia de la administrarea de analgezice și antiinflamatoare la colecistectomie.

Pancreatita acută: Pancreatita acută se prezintă cu durere epigastrică severă, care iradiază în spate și este adesea însoțită de greață și vărsături. Durerea poate fi atenuată prin înclinarea trunchiului înainte. Diagnosticul se bazează pe nivelurile crescute ale enzimelor pancreatice în sânge și pe imagistica abdominală. Tratamentul pancreatitei acute variază în funcție de severitate și poate include management conservator cu repaus alimentar și hidratare, până la intervenții chirurgicale în cazurile complicate.

Diverticulita: Diverticulita reprezintă inflamația diverticulilor, care sunt mici proeminențe ale mucoasei intestinale, cel mai adesea localizate în colonul sigmoid. Pacienții pot prezenta durere în partea stângă inferioară a abdomenului, febră și modificări ale tranzitului intestinal, cum ar fi constipația sau diareea. Diagnosticul se bazează pe istoricul medical, examenul fizic și confirmarea prin tomografie computerizată sau ecografie. Tratamentul poate varia de la administrarea de antibiotice și regim alimentar specific, până la intervenție chirurgicală în cazurile de complicații, cum ar fi perforația sau abcesul.

Obstrucția intestinală și volvulus: Obstrucția intestinală este blocarea parțială sau totală a intestinului, care poate fi cauzată de aderențe, tumori sau hernii. Volvulusul reprezintă torsiunea unei porțiuni de intestin, ceea ce duce la obstrucție și ischemie. Simptomele includ durere abdominală colicativă, distensie abdominală, vărsături și absența eliminării gazelor sau a scaunului. Diagnosticul se face prin examen fizic, radiografie abdominală și alte investigații imagistice. Tratamentul este de obicei chirurgical și trebuie efectuat de urgență pentru a preveni necroza intestinală.

Cauze vasculare

Ischemia și infarctul mezenteric: Ischemia mezenterică apare atunci când fluxul sanguin către intestin este redus sau blocat, ducând la infarctul țesutului intestinal. Pacienții pot prezenta durere abdominală severă, disproporționată față de examenul fizic, greață, vărsături și scaune sanguinolente. Diagnosticul se face prin analize de laborator care arată leucocitoză și acid lactic crescut, precum și imagistică cu contrast pentru a evalua fluxul sanguin intestinal. Tratamentul necesită intervenție chirurgicală de urgență și poate include revascularizarea sau rezecția segmentelor intestinale afectate.

Ruptura anevrismului aortic abdominal: Ruptura anevrismului aortic abdominal este o urgență medicală cu risc vital ridicat, care se manifestă prin durere abdominală sau lombară bruscă și intensă, hipotensiune și șoc. Diagnosticul este adesea dificil deoarece simptomele pot fi nespecifice, dar ecografia și tomografia computerizată pot confirma prezența anevrismului și a sângerării. Tratamentul este chirurgical și trebuie efectuat de urgență pentru a preveni exsanguinarea și decesul.

Cauze ginecologice

Sarcina ectopică cu ruptură: Sarcina ectopică reprezintă implantarea ovulului fecundat în afara cavității uterine, cel mai frecvent în trompele uterine. Ruptura unei sarcini ectopice poate duce la durere abdominală acută și hemoragie internă, fiind o urgență medicală ce necesită intervenție chirurgicală imediată. Simptomele includ durere unilaterală în abdomenul inferior, sângerare vaginală și semne de șoc hipovolemic. Diagnosticul se bazează pe testul de sarcină pozitiv, ecografia transvaginală și nivelurile serice ale hormonului gonadotrop corionic uman (hCG). Tratamentul este adesea chirurgical și poate include salpingectomia sau salpingotomia.

Torsiunea ovariană: Torsiunea ovariană este o urgență ginecologică caracterizată prin rotirea ovarului pe axul său vascular, ceea ce duce la obstrucția fluxului sanguin și la ischemie. Simptomele includ durere abdominală inferioară bruscă, severă, adesea asociată cu greață și vărsături. Diagnosticul este dificil și se bazează pe istoricul medical, examenul fizic și imagistica prin ultrasunete sau rezonanță magnetică. Tratamentul este chirurgical și trebuie efectuat rapid pentru a salva ovarul afectat.

Cauze urologice

Colica renală și pielonefrita: Colica renală este o durere acută și intensă cauzată de obstrucția tractului urinar, de obicei de un calcul renal. Durerea este adesea colicativă și poate iradia spre zona inghinală sau genitală. Pielonefrita este o infecție a rinichilor care se manifestă prin durere în flanc, febră și simptome urinare. Diagnosticul se bazează pe analizele de urină, imagistica renală și, uneori, pe culturile de urină. Tratamentul colicii renale se concentrează pe ameliorarea durerii și facilitarea eliminării calculului, în timp ce pielonefrita necesită antibiotice și, în cazuri severe, spitalizare.

Torsiunea testiculară: Torsiunea testiculară este o urgență urologică ce apare când testiculul se rotește, tăindu-și propriul aport sanguin. Se manifestă prin durere scrotală acută și umflarea testiculului, adesea la bărbați tineri sau adolescenți. Diagnosticul rapid este esențial și se bazează pe examenul fizic și, uneori, pe ecografie Doppler. Tratamentul este chirurgical și trebuie efectuat cât mai curând posibil pentru a preveni pierderea testiculului.

Alte cauze și considerente

Durerea referită (Infarct miocardic, Pneumonie): Durerea abdominală poate fi uneori un simptom referit de la alte organe, cum ar fi inima sau plămânii. De exemplu, infarctul miocardic poate prezenta durere care iradiază în abdomenul superior sau în epigastru, iar pneumonia poate provoca durere în partea superioară a abdomenului datorită iritației diafragmei. Este esențial să se ia în considerare aceste afecţiuni în diagnosticul diferențial al durerii abdominale, mai ales când prezentarea tipică este absentă sau atipică, pentru a nu omite o afecțiune potențial letală.

Tulburări metabolice și endocrine (Cetoacidoza diabetică, Criza Addisoniană): Tulburările metabolice și endocrine pot provoca simptome abdominale acute. Cetoacidoza diabetică se manifestă prin durere abdominală, greață și vărsături, în contextul unui dezechilibru metabolic sever. Criza Addisoniană, o deficiență acută de corticosteroizi, poate prezenta simptome similare, inclusiv durere abdominală, însoțită de hipotensiune și alterarea stării de conștiență. Recunoașterea acestor afecțiuni este crucială, deoarece necesită tratament medical specific și urgent.

Condiții hematologice (Criza de drepanocitoză, Leucemia acută): Afecțiunile hematologice pot fi responsabile de simptome abdominale. Criza de drepanocitoză, o complicație a anemiei falciforme, poate cauza durere abdominală acută datorită vasoocluziei și ischemiei. Leucemia acută poate prezenta durere abdominală prin infiltrarea organelor abdominale sau prin efectele secundare ale tratamentului. Diagnosticul acestor condiții necesită analize de sânge specifice și, adesea, consult hematologic.

Strategii de management

Strategiile de management pentru abdomenul acut includ resuscitarea, îngrijirea suportivă și tratamentul specific al cauzei subiacente.

Resuscitare și îngrijire suportivă

Fluide intravenoase și corecția dezechilibrului electroliților: Administrarea de fluide intravenoase este esențială în managementul pacienților cu abdomen acut, în special pentru cei în stare de șoc sau cu deshidratare severă. Corecția dezechilibrelor electrolitice și a acidozei este, de asemenea, crucială pentru stabilizarea pacientului. Fluidoterapia trebuie ajustată în funcție de nevoile individuale, monitorizându-se atent volumul circulant, funcția renală și nivelurile electrolitice.

Managementul durerii și antiemetice: Controlul durerii este o prioritate în îngrijirea pacienților cu abdomen acut. Analgezicele, de la cele non-opioide la opioide, pot fi utilizate pentru a reduce disconfortul și a permite evaluări clinice mai precise. Antiemeticele sunt adesea necesare pentru a controla greața și vărsăturile asociate cu multe dintre cauzele abdomenului acut. Managementul adecvat al durerii și al simptomelor asociate este vital pentru confortul pacientului și pentru facilitarea recuperării.

Antibiotice pentru suspiciunea de infecție: În cazul abdomenului acut unde se suspectează o infecție, administrarea de antibiotice este o componentă cheie a tratamentului. Alegerea antibioticului adecvat depinde de patogenul suspectat și de spectrul său de sensibilitate, precum și de prezența sau absența unor factori de risc pentru infecții cu germeni rezistenți. În situații de urgență, se pot administra antibiotice cu spectru larg până la obținerea rezultatelor culturilor și ajustarea terapiei în funcție de acestea.

Intervenție chirurgicală

Indicații pentru chirurgia de urgență: Indicațiile pentru chirurgia de urgență în cazul abdomenului acut includ perforația unui organ, obstrucția intestinală care nu răspunde la tratament conservator, hemoragia internă necontrolată și suspiciunea de ischemie intestinală. Decizia de a opera este luată pe baza evaluării clinice, a rezultatelor investigațiilor și a stării generale a pacientului. Intervenția chirurgicală rapidă poate fi salvatoare de vieți și poate preveni complicațiile grave.

Abord laparoscopic versus deschis: Abordul laparoscopic, comparativ cu cel deschis, oferă avantajul unei recuperări mai rapide, a unei durate mai scurte de spitalizare și a unei morbidități reduse. Totuși, nu toate cazurile de abdomen acut sunt pretabile la abord laparoscopic, iar decizia între cele două metode depinde de diagnosticul specific, de experiența chirurgului și de echipamentul disponibil. În situații de urgență, abordul deschis poate fi preferat pentru a permite o evaluare mai bună a cavității abdominale și pentru a trata rapid condițiile care pun viața în pericol.

Proceduri specifice organelor (Apendicectomie, Colecistectomie, etc.): Procedurile chirurgicale specifice organelor, cum ar fi apendicectomia pentru apendicita acută și colecistectomia pentru colecistita acută, sunt tratamente standardizate pentru anumite cauze de abdomen acut. Aceste intervenții sunt efectuate pentru a îndepărta sursa de infecție sau inflamație și pentru a preveni complicațiile. Alegerea tehnicilor chirurgicale și a momentului intervenției depinde de diagnosticul specific, de severitatea prezentării clinice și de starea pacientului.

Management non-operator

Observație și examinări abdominale seriate: În cazurile de abdomen acut unde managementul chirurgical nu este imediat necesar, observația atentă și examinările abdominale repetate sunt esențiale. Această abordare permite monitorizarea evoluției simptomelor și identificarea timpurie a oricăror semne de agravare, care ar putea indica necesitatea unei intervenții chirurgicale. Examinările seriate includ evaluarea durerii, a distensiei abdominale și a funcțiilor vitale, fiind cruciale în managementul conservator al pacienților.

Terapie medicală țintită (Antibiotice, Analgezice): Terapia medicală țintită este adaptată în funcție de diagnosticul presupus sau confirmat. Antibioticele sunt utilizate pentru a trata infecțiile suspectate sau confirmate, în timp ce analgezicele sunt administrate pentru a controla durerea. Acest tip de terapie necesită o evaluare atentă a răspunsului pacientului și ajustări periodice ale tratamentului pentru a asigura eficacitatea și pentru a minimiza efectele secundare.

Proceduri de radiologie intervențională (Drenajul abceselor): Procedurile de radiologie intervențională, cum ar fi drenajul abceselor, reprezintă o alternativă la chirurgie pentru anumite complicații ale abdomenului acut. Aceste tehnici minim invazive sunt efectuate sub ghidaj imagistic și pot reduce morbiditatea asociată cu intervențiile chirurgicale deschise. Drenajul abceselor poate fi efectuat percutan și este adesea o măsură temporară sau definitivă în managementul infecțiilor intra-abdominale.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai comune cauze ale abdomenului acut?

Cauzele frecvente includ apendicita, colecistita, obstrucția intestinală, ulcerul perforat și pancreatita acută.

Cum pot face diferența între abdomenul acut și durerea abdominală mai puțin gravă?

Abdomenul acut se manifestă prin durere severă, bruscă și poate fi însoțit de simptome precum febră, greață și vărsături, spre deosebire de durerea abdominală mai puțin gravă care este adesea mai blândă și temporară.

Când ar trebui să caut atenție medicală imediată pentru durerea abdominală?

Căutați atenție medicală imediată dacă durerea este severă, bruscă, însoțită de febră, vărsături persistente, scaune cu sânge sau dacă starea generală se deteriorează rapid.

Ce teste sunt de obicei efectuate pentru a diagnostica cauza abdomenului acut?

Testele includ analize de sânge, radiografii abdominale, ecografie, CT sau RMN, în funcție de simptomele prezentate.

Cum se ia decizia între managementul chirurgical și cel non-chirurgical?

Decizia se bazează pe diagnosticul clinic și imagistic, severitatea simptomelor și răspunsul la tratamentul inițial non-chirurgical.

La ce să mă aștept în timpul procesului de recuperare după tratamentul pentru abdomenul acut?

Recuperarea poate varia de la odihnă și medicație la reabilitare post-chirurgicală, în funcție de cauza și tratamentul abdomenului acut.

Există consecințe pe termen lung sau riscuri crescute după un episod de abdomen acut?

Da, pot exista riscuri de complicații pe termen lung, cum ar fi aderențele intestinale sau problemele digestive, în funcție de cauza și severitatea episodului inițial.

Poate fi abdomenul acut prevenit și cum îmi pot reduce riscul?

Prevenția include menținerea unei diete echilibrate, evitarea medicamentelor care pot irita stomacul și tratamentul prompt al oricăror afecțiuni abdominale.

Ce schimbări de stil de viață pot fi recomandate după tratamentul pentru abdomenul acut?

Schimbările pot include ajustări ale dietei, evitarea activităților fizice intense și urmărirea unui plan de recuperare personalizat.

Cât de frecvent ar trebui să mă întorc la medic după un episod de abdomen acut?

Urmărirea medicală depinde de cauza specifică și tratamentul abdomenului acut, dar este important să respectați recomandările medicului privind vizitele de control.

Concluzie

Abdomenul acut este o urgență medicală care necesită evaluare rapidă și tratament adecvat. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și opțiunilor de management este esențială pentru a asigura o recuperare eficientă și pentru a minimiza riscul de complicații. Colaborarea strânsă între pacient și echipa medicală este crucială pentru un rezultat pozitiv.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Flasar, M. H., Cross, R., & Goldberg, E. (2006). Acute abdominal pain. Primary Care: Clinics in Office Practice, 33(3), 659-684.

https://www.primarycare.theclinics.com/article/S0095-4543(06)00061-3/abstract

Dr. Andreea Nistor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.