Meniu

Boala arteriala periferica stadii: clasificare si caracteristici

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Boala arterială periferică reprezintă o afecțiune vasculară progresivă caracterizată prin îngustarea și blocarea arterelor care transportă sângele către membre, în special către picioare. Această patologie evoluează prin mai multe stadii distincte, de la forme asimptomatice până la manifestări severe care pot pune în pericol viabilitatea membrelor.

Sistemele de clasificare Fontaine și Rutherford sunt utilizate pentru evaluarea severității bolii și ghidarea deciziilor terapeutice. Stadiile incipiente pot fi gestionate prin modificări ale stilului de viață și tratament medicamentos, în timp ce formele avansate necesită adesea intervenții de revascularizare pentru prevenirea complicațiilor severe.

Sisteme majore de clasificare pentru boala arterială periferică

Clasificarea stadiilor bolii arteriale periferice se realizează prin două sisteme principale de evaluare, Fontaine și Rutherford, care permit medicilor să determine severitatea afecțiunii și să aleagă strategia terapeutică optimă. Aceste sisteme oferă criterii standardizate pentru monitorizarea evoluției bolii și evaluarea eficacității tratamentului.

Clasificarea Fontaine: Sistemul de clasificare Fontaine împarte boala arterială periferică în patru stadii principale, bazate pe severitatea simptomelor clinice. Această clasificare este utilizată pe scară largă în practica medicală europeană și oferă o abordare simplificată pentru evaluarea progresiei bolii, pornind de la stadiul asimptomatic până la apariția ulcerațiilor și gangrenei.

Clasificarea Rutherford: Clasificarea Rutherford reprezintă un sistem mai complex și mai detaliat de evaluare a bolii arteriale periferice, care include șapte categorii distincte. Acest sistem incorporează atât manifestările clinice, cât și rezultatele testelor obiective, precum măsurătorile presiunii arteriale la nivelul gleznei și evaluarea perfuziei tisulare.

Alte sisteme notabile de clasificare: Pe lângă sistemele Fontaine și Rutherford, există și alte metode de clasificare specializate care se concentrează pe aspecte specifice ale bolii arteriale periferice. Acestea includ clasificări bazate pe caracteristicile anatomice ale leziunilor vasculare, prezența complicațiilor și răspunsul la diferite modalități de tratament.

Stadiile Fontaine ale bolii arteriale periferice

Sistemul de clasificare Fontaine oferă o structură organizată pentru înțelegerea progresiei bolii arteriale periferice, permițând medicilor să monitorizeze evoluția pacienților și să adapteze strategiile terapeutice în funcție de severitatea simptomelor.

Stadiul I: Asimptomatic

În această fază inițială, pacienții nu prezintă simptome evidente, deși există deja modificări patologice la nivelul arterelor periferice. Diagnosticul se stabilește adesea întâmplător, în timpul investigațiilor medicale de rutină sau al examinărilor efectuate pentru alte afecțiuni.

Stadiul II: Claudicație

Stadiul IIa (Claudicație ușoară): Pacienții experimentează durere sau disconfort la nivelul membrelor inferioare în timpul efortului fizic, care apare după parcurgerea unei distanțe mai mari de 200 metri. Simptomele se ameliorează rapid după oprirea activității fizice, iar pacientul poate relua mersul după o scurtă perioadă de repaus.

Stadiul IIb (Claudicație moderată până la severă): Durerea apare la efort după parcurgerea unei distanțe mai mici de 200 metri. Simptomele sunt mai intense și limitează semnificativ activitatea fizică zilnică. Pacienții trebuie să se oprească frecvent din mers pentru a permite ameliorarea durerii.

Stadiul III: Durere ischemică de repaus

Pacienții experimentează durere persistentă chiar și în absența activității fizice, în special noaptea. Durerea se intensifică când membrul afectat este poziționat orizontal și se ameliorează parțial când piciorul este lăsat în poziție decliv. Această fază indică o ischemie severă și necesită intervenție medicală promptă.

Stadiul IV: Ulcere sau gangrenă

Reprezintă stadiul cel mai avansat al bolii, caracterizat prin apariția leziunilor tisulare ireversibile. Pacienții dezvoltă ulcerații ischemice sau zone de gangrenă, cel mai frecvent la nivelul degetelor sau călcâiului. Necesită intervenție medicală urgentă pentru salvarea membrului afectat.

Stadiile Rutherford ale bolii arteriale periferice

Clasificarea Rutherford oferă o evaluare mai detaliată și mai precisă a severității bolii arteriale periferice, incorporând atât manifestările clinice, cât și parametrii obiectivi măsurabili.

Gradul 0 (Asimptomatic): Pacienții nu prezintă simptome clinice, dar testele vasculare indică prezența modificărilor patologice la nivelul arterelor periferice. Această categorie necesită monitorizare atentă și implementarea măsurilor preventive pentru încetinirea progresiei bolii.

Gradele 1-3 (Claudicație ușoară, moderată și severă): Aceste grade descriu diferite niveluri de severitate a claudicației intermitente. Gradul 1 reprezintă claudicația ușoară, cu simptome minime, gradul 2 corespunde claudicației moderate, iar gradul 3 indică claudicația severă, cu limitare semnificativă a activității fizice.

Gradul 4 (Durere ischemică de repaus): Pacienții experimentează durere persistentă, care se agravează noaptea și necesită poziționarea membrului afectat în poziție decliv pentru ameliorarea simptomelor. Acest grad indică o ischemie critică și necesită evaluare și tratament urgent.

Gradul 5 (Pierdere tisulară minoră): Se caracterizează prin prezența ulcerațiilor ischemice limitate sau a gangrenei focale. Leziunile sunt de obicei localizate la nivelul degetelor sau zonelor distale ale piciorului și necesită intervenție promptă pentru prevenirea progresiei și salvarea membrului afectat.

Gradul 6 (Pierdere tisulară majoră): Acest stadiu reprezintă forma cea mai severă a bolii arteriale periferice, caracterizată prin necroză extinsă și gangrenă care afectează zone mari ale piciorului. Leziunile depășesc nivelul degetelor și pot cuprinde întregul antepicior sau călcâi. Pacienții prezintă durere severă, iar riscul de amputație majoră este foarte ridicat, necesitând intervenție chirurgicală de urgență pentru salvarea membrului afectat.

Caracteristici clinice și progresie în stadiile bolii arteriale periferice

Boala arterială periferică prezintă o evoluție progresivă, cu manifestări clinice distincte în fiecare stadiu. Severitatea simptomelor crește gradual, de la forme asimptomatice până la complicații care pot pune în pericol viabilitatea membrului afectat.

Prezentare asimptomatică: În această fază inițială, pacienții nu manifestă simptome specifice, deși există deja modificări patologice la nivelul arterelor periferice. Diagnosticul se stabilește frecvent întâmplător, în timpul examinărilor medicale de rutină sau al investigațiilor efectuate pentru alte afecțiuni. Identificarea precoce a bolii în acest stadiu permite implementarea măsurilor preventive și încetinirea progresiei.

Simptome de claudicație: Claudicația intermitentă se manifestă prin durere musculară care apare în timpul mersului și se ameliorează în repaus. Durerea este localizată tipic în gambe, dar poate afecta și coapsele sau fesele. Distanța parcursă până la apariția durerii variază în funcție de severitatea stenozei arteriale și reprezintă un indicator important al progresiei bolii.

Ischemie critică a membrelor: Această fază avansată se caracterizează prin durere persistentă chiar și în repaus, care se agravează în poziție orizontală și noaptea. Pacienții dezvoltă frecvent ulcerații ischemice sau zone de gangrenă la nivelul degetelor și piciorului. Perfuzia tisulară este sever compromisă, iar fără intervenție promptă, riscul de pierdere a membrului este semnificativ.

Ischemie acută a membrelor: Reprezintă o urgență medicală caracterizată prin scăderea bruscă și severă a perfuziei membrului afectat. Pacienții prezintă durere intensă, paloare, răcire a extremității, diminuarea sau absența pulsului și tulburări de sensibilitate. Fără revascularizare urgentă, poate duce la necroză tisulară ireversibilă și pierderea membrului.

Complicații asociate stadiilor avansate: Stadiile avansate ale bolii arteriale periferice pot determina multiple complicații severe, precum infecții persistente, osteomielită, sepsis și disfuncție cardiovasculară sistemică. Riscul de amputație crește semnificativ, iar calitatea vieții pacienților este serios afectată. Complicațiile sistemice pot include evenimente cardiovasculare majore și mortalitate crescută.

Diagnosticul stadiilor bolii arteriale periferice

Stabilirea corectă a stadiului bolii arteriale periferice necesită o evaluare complexă, care combină examenul clinic detaliat cu investigații paraclinice specifice. Acuratețea diagnosticului influențează direct strategia terapeutică și prognosticul pacientului.

Evaluare clinică: Procesul de diagnostic începe cu o anamneză detaliată și un examen fizic complet. Medicul evaluează prezența factorilor de risc cardiovascular, istoricul medical și caracteristicile simptomelor. Examinarea include palparea pulsurilor periferice, evaluarea temperaturii și culorii tegumentelor, precum și prezența eventualelor ulcerații sau modificări trofice.

Indicele gleznă-braț: Această metodă neinvazivă măsoară raportul dintre presiunea sistolică la nivelul gleznei și cea brahială. Procedura utilizează un dispozitiv Doppler portabil și o manșetă de tensiune arterială. Valorile sub 0,9 indică prezența bolii arteriale periferice, iar cele sub 0,5 sugerează ischemie critică. Testul poate fi repetat după efort fizic pentru evidențierea modificărilor hemodinamice.

Ultrasonografie duplex: Această tehnică imagistică combină ultrasonografia convențională cu evaluarea Doppler a fluxului sangvin, oferind informații despre anatomia vaselor și caracteristicile hemodinamice ale circulației. Metoda permite vizualizarea directă a stenozelor arteriale, evaluarea severității acestora și identificarea zonelor de ocluzie completă.

Tomografie computerizată și angiografie prin rezonanță magnetică: Aceste tehnici avansate de imagistică oferă o vizualizare detaliată a întregului arbore arterial. Tomografia computerizată cu substanță de contrast permite reconstrucția tridimensională a vaselor, iar rezonanța magnetică oferă informații suplimentare despre compoziția plăcilor de aterom și perfuzia tisulară.

Rolul imagisticii în stadializare: Metodele imagistice moderne sunt esențiale pentru caracterizarea exactă a extensiei și severității bolii arteriale periferice. Acestea ghidează decizia terapeutică, permit planificarea intervențiilor de revascularizare și facilitează monitorizarea răspunsului la tratament. Combinația diferitelor tehnici imagistice oferă o evaluare comprehensivă a statusului vascular și a prognosticului pacientului.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre clasificările Fontaine și Rutherford?

Clasificarea Fontaine împarte boala în patru stadii principale bazate pe simptome clinice, în timp ce sistemul Rutherford este mai complex și include șapte categorii. Clasificarea Rutherford incorporează atât manifestările clinice, cât și rezultatele testelor obiective, precum măsurătorile presiunii arteriale și evaluările perfuziei tisulare.

Care sunt primele simptome ale bolii arteriale periferice?

În stadiul inițial, boala este adesea asimptomatică și poate fi descoperită întâmplător în timpul controalelor medicale. Primul simptom notabil este de obicei claudicația intermitentă, care se manifestă prin durere musculară în timpul mersului, ce dispare în repaus.

Cât de rapid poate progresa boala arterială periferică?

Progresia bolii arteriale periferice variază semnificativ de la persoană la persoană și depinde de prezența factorilor de risc precum diabetul, fumatul și hipertensiunea arterială. În absența tratamentului și cu factori de risc necontrolați, boala poate progresa rapid spre stadii avansate în decurs de luni sau ani.

Cum pot să știu cât de severă este claudicația mea?

Severitatea claudicației este evaluată prin măsurarea distanței parcurse până la apariția durerii (distanța de claudicație) și prin teste specifice pe covor rulant. Medicul va evalua și timpul necesar pentru ameliorarea durerii în repaus, precum și impactul asupra activităților zilnice.

Ce înseamnă ischemia critică a membrelor?

Ischemia critică a membrelor reprezintă un stadiu avansat al bolii, caracterizat prin durere persistentă în repaus, în special noaptea, și apariția ulcerațiilor sau gangrenei la nivelul picioarelor. Această condiție necesită intervenție medicală urgentă pentru salvarea membrului afectat.

Este posibilă reversibilitatea stadiilor bolii arteriale periferice prin tratament?

Stadiile incipiente ale bolii pot fi ameliorate prin tratament și modificări ale stilului de viață. Totuși, odată ce boala a progresat spre stadii avansate cu modificări structurale ale vaselor, reversibilitatea completă este mai puțin probabilă, iar tratamentul se concentrează pe prevenirea progresiei și gestionarea simptomelor.

Cum stabilesc medicii stadiul bolii arteriale periferice?

Medicii utilizează o combinație de evaluări clinice, inclusiv examinarea fizică, istoricul medical și teste specifice precum indicele gleznă-braț și investigații imagistice. Severitatea simptomelor, prezența ulcerațiilor și rezultatele testelor de perfuzie tisulară contribuie la determinarea precisă a stadiului bolii.

Concluzie

Boala arterială periferică reprezintă o afecțiune progresivă care necesită diagnostic precoce și management adecvat pentru prevenirea complicațiilor severe. Sistemele de clasificare Fontaine și Rutherford oferă cadre standardizate pentru evaluarea severității bolii și ghidarea deciziilor terapeutice. Succesul tratamentului depinde de identificarea promptă a stadiului bolii și implementarea unei strategii terapeutice personalizate. Monitorizarea atentă și adaptarea continuă a tratamentului sunt esențiale pentru îmbunătățirea prognosticului și prevenirea complicațiilor care pot pune în pericol viabilitatea membrelor afectate.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Novo, S. (2002). Classification, epidemiology, risk factors, and natural history of peripheral arterial disease. Diabetes, Obesity and Metabolism, 4, S1-S6.

https://dom-pubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1046/j.1463-1326.2002.0040s20s1.x

Ouriel, K. (2001). Peripheral arterial disease. The lancet, 358(9289), 1257-1264.

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(01)06351-6/abstract

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.