Meniu

Hematom: cauze, factori de risc si optiuni de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Andreea Nistor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Hematomul reprezintă o acumulare de sânge sub piele, rezultat al ruperii vaselor de sânge în urma unei leziuni. Deși adesea este inofensiv și se vindecă de la sine, hematomul poate semnala probleme medicale serioase, în special când este localizat intern sau în zona capului.

Simptomele variază de la decolorarea pielii, durere, umflare, până la semne mai grave cum ar fi cefaleea sau confuzia, în cazul hematoamelor intracraniene. Tratamentul depinde de severitate și locație, variind de la metode conservatoare până la intervenții chirurgicale. Este esențială monitorizarea evoluției hematomului și consultarea medicului pentru a preveni complicațiile.

Cauze și factori de risc

Identificarea cauzelor și factorilor de risc este crucială pentru prevenirea și tratamentul hematoamelor, care pot varia de la traumatisme la condiții medicale preexistente.

Traumatisme și leziuni

Traumatism prin forță contondentă: Traumatismele prin forță contondentă sunt cauzate de impactul cu un obiect mare și greu, cum ar fi în cazul accidentelor auto sau căderilor. Acestea pot duce la hematoame prin ruperea vaselor de sânge sub impactul puternic. Severitatea hematomului depinde de forța impactului și de zona corpului afectată. În cazuri grave, pot rezulta hematoame profunde sau chiar rupturi ale organelor interne, necesitând evaluare medicală imediată și, uneori, intervenții chirurgicale pentru a controla hemoragia internă și a preveni complicațiile.

Proceduri chirurgicale: Intervențiile chirurgicale pot fi, de asemenea, o sursă de hematoame, în special atunci când vasele de sânge sunt afectate în timpul operației. Deși tehnicile chirurgicale moderne sunt concepute pentru a minimiza riscul de sângerare, hematoamele pot apărea ca o complicație postoperatorie. Monitorizarea atentă și gestionarea adecvată a plăgilor chirurgicale sunt esențiale pentru a detecta și trata aceste hematoame într-un stadiu incipient.

Fracturi: Fracturile osoase pot duce la hematoame, deoarece osul rupt poate deteriora vasele de sânge înconjurătoare. Hematomul asociat unei fracturi poate contribui la umflarea și durerea din zona afectată. Tratamentul adecvat al fracturii, inclusiv imobilizarea și, dacă este necesar, intervenția chirurgicală, este esențial pentru a reduce riscul de hematoame suplimentare și pentru a facilita vindecarea corectă a osului.

Condiții medicale

Tulburări de coagulare a sângelui: Tulburările de coagulare, cum ar fi hemofilia sau boala von Willebrand, cresc riscul de hematoame, deoarece sângele nu se coagulează eficient după o leziune. Pacienții cu aceste condiții pot dezvolta hematoame chiar și în urma unor traumatisme minore sau fără un traumatism evident. Managementul acestor tulburări include terapii specifice pentru a îmbunătăți coagularea sângelui și pentru a preveni apariția hematoamelor. Este important ca pacienții să fie conștienți de riscurile lor și să evite activitățile care pot duce la leziuni.

Boala hepatică: Afecțiunile hepatice, inclusiv ciroza sau hepatita, pot contribui la formarea hematoamelor prin afectarea capacității ficatului de a produce factori de coagulare necesari pentru oprirea sângerărilor. Pacienții cu boli hepatice pot prezenta un risc crescut de hemoragii și hematoame, chiar și în urma unor leziuni minore. Monitorizarea funcției hepatice și menținerea unei stări de sănătate optime a ficatului sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații. În cazurile severe, tratamentul poate include transfuzii de sânge sau factori de coagulare pentru a reduce riscul de sângerare.

Leucemia: Leucemia, o formă de cancer care afectează celulele sanguine, poate duce la apariția hematoamelor prin scăderea numărului de trombocite sau prin afectarea funcției lor. Trombocitele joacă un rol crucial în coagularea sângelui, iar insuficiența lor poate cauza sângerări excesive și formarea de hematoame. Managementul leucemiei implică tratamente specifice, cum ar fi chimioterapia sau transplantul de măduvă osoasă, care pot ajuta la controlul bolii și la prevenirea complicațiilor asociate cu hematoamele.

Medicamente

Anticoagulante (Subțierea sângelui): Medicamentele anticoagulante sunt prescrise pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, dar pot crește riscul de hematoame. Pacienții care iau anticoagulante trebuie să fie conștienți de acest risc și să evite activitățile care pot duce la leziuni. Este importantă monitorizarea regulată a coagulării sângelui și ajustarea dozelor de medicamente pentru a menține un echilibru între prevenirea trombozei și riscul de sângerare.

Aspirina și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS): Aspirina și AINS-urile pot afecta funcția trombocitelor și pot crește riscul de sângerare și formare a hematoamelor. Pacienții care utilizează aceste medicamente trebuie să fie atenți la semnele de sângerare și să consulte un medic înainte de a începe sau de a opri utilizarea lor, mai ales dacă au o istorie de hematoame sau sângerări.

Anumite antibiotice și antidepresive: Anumite clase de antibiotice și antidepresive pot interacționa cu mecanismele de coagulare ale sângelui și pot crește riscul de hematoame. Este esențial ca pacienții să informeze medicii despre toate medicamentele pe care le iau și să fie monitorizați pentru orice semne de sângerare neobișnuită, în special dacă sunt pe cale să înceapă un nou tratament sau dacă au condiții medicale preexistente care ar putea contribui la riscul de hematoame.

Opțiuni de tratament

Tratamentul hematoamelor variază în funcție de tipul și severitatea acestora, de la metode conservatoare la intervenții chirurgicale pentru cazurile mai grave.

Tratament conservator pentru hematoame superficiale

Metoda RICE (Repaus, Gheață, Compresie, Elevare): Pentru hematoamele superficiale, metoda RICE este adesea prima linie de tratament. Repausul zonei afectate previne agravarea leziunii, în timp ce aplicarea de gheață reduce inflamația și durerea. Compresia ușoară, folosind un bandaj elastic, poate ajuta la limitarea umflăturii, iar elevarea zonei lezate deasupra nivelului inimii favorizează scăderea edemului. Aceste măsuri simple pot fi aplicate acasă și sunt eficiente în majoritatea cazurilor de hematoame superficiale.

Managementul durerii: Controlul durerii este esențial în tratamentul hematoamelor. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot fi utilizate pentru a reduce durerea și inflamația, dar trebuie luate cu precauție, având în vedere potențialul lor de a agrava sângerarea. În cazuri în care durerea este severă sau persistentă, este recomandată consultarea medicului pentru a evalua necesitatea altor forme de tratament sau a unor analgezice mai puternice.

Intervenție chirurgicală pentru hematoame profunde sau intracraniene

Proceduri de drenaj: În cazul hematoamelor profunde, cum ar fi cele retroperitoneale sau intramusculare, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a drena sângele acumulat. Drenajul chirurgical este efectuat sub anestezie și implică inserarea unui tub sau a unui ac pentru a evacua sângele, reducând astfel presiunea și riscul de complicații.

Craniotomie pentru hematoame intracraniene: Hematoamele intracraniene, cum ar fi cele epidurale sau subdurale, pot necesita o craniotomie, o procedură chirurgicală în care se îndepărtează o porțiune din craniu pentru a accesa și a elimina sângele acumulat. Această intervenție este complexă și se efectuează într-un mediu controlat, de către o echipă de neurochirurgi. Scopul este de a reduce presiunea intracraniană și de a preveni deteriorarea permanentă a țesutului cerebral. Recuperarea după o craniotomie poate fi lungă și necesită monitorizare atentă și reabilitare.

Abordarea cauzelor subiacente

Ajustarea medicamentelor: În cazul în care hematoamele sunt asociate cu utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele sau antiinflamatoarele, poate fi necesară ajustarea dozelor sau schimbarea medicației. Această măsură trebuie luată sub îndrumarea unui medic, care va evalua riscul de sângerare în raport cu beneficiile tratamentului actual. În unele situații, poate fi necesară oprirea temporară a medicamentelor care subțiază sângele înainte de proceduri chirurgicale sau în cazul unor leziuni pentru a reduce riscul de hematoame.

Tratarea tulburărilor de coagulare a sângelui: Tulburările de coagulare, cum ar fi hemofilia sau boala von Willebrand, necesită un tratament specializat pentru a preveni formarea hematoamelor. Acesta poate include administrarea de factori de coagulare sau alte medicamente care ajută la îmbunătățirea coagulării sângelui. Managementul atent al acestor condiții este esențial pentru a reduce riscul de sângerare și pentru a menține o calitate bună a vieții.

Întrebări frecvente

Cât timp este necesar pentru vindecarea unui hematom?

Vindecarea unui hematom poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de mărimea și profunzimea acestuia.

Poate un hematom să cauzeze daune permanente?

Da, hematoamele pot cauza daune permanente, în special dacă afectează nervii sau țesuturile și nu sunt tratate corespunzător.

Când ar trebui să solicit atenție medicală pentru un hematom?

Este recomandat să căutați atenție medicală dacă hematomul este foarte dureros, se mărește rapid sau este însoțit de simptome precum febră sau confuzie.

Există remedii casnice pentru tratarea hematoamelor?

Aplicarea de gheață și repausul zonei afectate sunt remedii casnice comune, dar este important să consultați un medic pentru sfaturi specifice.

Pot hematoamele să recidiveze după tratament?

Da, hematoamele pot recidiva, în special dacă cauza subiacentă, cum ar fi un medicament sau o afecțiune medicală, nu este gestionată corespunzător.

Cum pot face diferența între un hematom și o vânătaie?

Hematoamele sunt de obicei mai mari, mai dureroase și mai proeminente decât vânătăile, care sunt plate și schimbă culoarea pe măsură ce se vindecă.

Sunt anumite persoane mai predispuse la dezvoltarea hematoamelor?

Da, persoanele cu tulburări de coagulare, cele care iau anticoagulante sau care au un istoric de traumatisme sunt mai predispuse la hematoame.

Pot fi prevenite hematoamele?

Prevenirea hematoamelor include evitarea leziunilor și gestionarea corespunzătoare a oricăror afecțiuni medicale care pot crește riscul de sângerare.

Ce ar trebui să fac dacă suspectez un hematom intracranian?

Dacă suspectați un hematom intracranian, căutați imediat atenție medicală, deoarece poate fi o urgență medicală.

Există consecințe pe termen lung ale unui hematom?

Da, hematoamele pot avea consecințe pe termen lung, cum ar fi durerea cronică sau disfuncția țesuturilor afectate, în funcție de localizarea și severitatea lor.

Concluzie

Hematoamele sunt acumulări de sânge care pot varia în severitate și pot avea multiple cauze și factori de risc. În timp ce multe hematoame se rezolvă fără tratament, altele pot necesita intervenție medicală și pot avea consecințe pe termen lung. Prevenirea, diagnosticul corect și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a minimiza riscul de complicații și pentru a asigura o recuperare optimă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Yadav, Y., Parihar, V., Namdev, H., & Bajaj, J. (2016). Chronic subdural hematoma. Asian journal of neurosurgery, 11(04), 330-342.

https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/abstract/10.4103/1793-5482.145102

Dr. Andreea Nistor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.