Amigdala linguala

Toți oamenii au țesut amigdalian pe partea din spate a limbii (amigdalele linguale), care este diferit de ceea ce se consideră în mod normal a fi amigdale (amigdalele palatine), care sunt situate pe părțile laterale ale gâtului și care se văd atunci când deschidem gura. În unele cazuri, mărirea substanțială a amigdalelor linguale contribuie la blocarea căilor respiratorii și la apnee obstructivă în somn. Limba este compusă în principal din mușchi care se relaxează în timpul somnului.  Acest lucru poate duce la blocarea respirației în regiunea limbii, mai ales dacă există o mărire a amigdalei linguale.  Amigdalectomia linguală poate fi o procedură eficientă la pacienții cu amigdale linguale mărite și apnee obstructivă în somn.

Ce este amigdala linguală?

 Amigdala linguală este o mică movilă de țesut limfatic situată în partea din spate a bazei limbii. Există două amigdale linguale în gură, câte una de fiecare parte a limbii. Acestea sunt compuse din țesut limfatic care are rolul de a ajuta sistemul imunitar în producerea de anticorpi ca răspuns la bacteriile sau virușii invadatori. Dacă amigdalele sunt umflate sau infectate în mod repetat pe o perioadă îndelungată de timp, este posibil să fie necesară îndepărtarea lor. O infecție a amigdalelor linguale cauzează multe simptome inconfortabile, inclusiv durere în gât și înghițire foarte dureroasă. Amigdalele umflate sunt adesea ușor vizibile pe partea din spate a ambelor părți ale limbii, o afecțiune numită amigdalită. Dacă o persoană suferă de aceasta, poate dezvolta febră, deoarece sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva infecției.

Un medic poate examina în mod vizibil amigdalele pentru a vedea dacă trebuie făcută o cultură bacteriană din gât cu ajutorul unui tampon. Până când rezultatele culturii se întorc de la laborator, se pot prescrie antibiotice preliminare. Dacă nu se descoperă nicio bacterie în culturi, antibioticele vor fi întrerupte. În cazul în care infecția este cauzată de un virus, medicul poate prescrie medicamente pentru a ameliora durerea în gât și alte simptome incomode. De asemenea, se poate face gargară cu o soluție de sare și apă pentru a ameliora o parte din durerea de gât. Apa sărată acționează, de asemenea, ca o clătire antiseptică pentru amigdale.

Probleme potențiale cu amigdalele linguale

Hipertrofia amigdaliană linguală

Se consideră că hipertrofia țesutului amigdalian lingual la pacientul adult contribuie la fiziopatologia apneei obstructive de somn. Etiologia care stă la baza hipertrofiei amigdalelor linguale (LTH) la pacientul adult este neclară și probabil multifactorială. Studiile anterioare au sugerat că amigdalele linguale pot suferi hiperplazie compensatorie post-amigdalectomie la copii, deși nu se știe dacă acest lucru se produce sau persistă la vârsta adultă. 

Hipertrofia amigdalelor linguale, sau amigdalele linguale umflate, este adesea asimptomatică. Dar uneori poate deveni evidentă dacă o persoană are dificultăți la înghițire, o tuse persistentă, senzația unui nod în gât, observă o schimbare în voce, are dificultăți la intubare sau suferă de apnee obstructivă în somn.

Amigdalită linguală

Amigdalita este o inflamație a amigdalelor cauzată de obicei de un virus, dar poate fi și de natură bacteriană. Ea poate afecta copiii de la vârsta preșcolară până la jumătatea adolescenței. Tratamentul poate varia de la îngrijirea la domiciliu, cum ar fi gargară cu apă sărată, odihnă și hidratare, până la intervenția chirurgicală, cum ar fi amigdalectomia. Pentru a diagnostica amigdalita linguală este nevoie de o laringoscopie. 

Semnele amigdalitei linguale includ următoarele:

• Dificultate la înghițire
• O durere severă în gât
• Sensibilitate în jurul osului hioid

Amigdalita linguală poate fi cauzată de următoarele:

• Infecții. Bacteriile și virușii sunt principala cauză a inflamației amigdalelor linguale. De obicei, microorganismele intră în organism prin nas și gură. Acestea pot găsi un teren de reproducere în jurul amigdalelor linguale și se reproduc pentru a-și mări populația. Apoi încep să atace amigdalele linguale, provocând umflarea și inflamarea acestora. Amigdalita linguală poate apărea și din cauza infecțiilor din sistemul respirator. Virușii sunt principala cauză a infecțiilor din tractul respirator, deși bacteriile o pot provoca și ele. Aceste infecții pot afecta tractul respirator superior și inferior. Cel respirator superior este format din gât, nas și sinusuri, în timp ce cel inferior conține plămânii și căile respiratorii. Infecțiile respiratorii superioare afectează mai mult copiii decât adulții. Acest lucru se datorează faptului că sistemul imunitar al copiilor este slab pentru a-i apăra împotriva infecțiilor.
• Transmiterea infecțiilor respiratorii. Infecția respiratorie poate fi transmisă în mai multe moduri. Aceatsa se poate răspândi prin strănut sau tuse. Atunci când o persoană este răcită, mici picături de lichid pot conține un virus care este eliberat în aer de fiecare dată când strănută, iar dacă alte persoane inhalează acest aer, se pot infecta. Infecțiile pot fi transmise și indirect. De exemplu, o persoană răcită își poate atinge nasul sau ochii înainte de a atinge un obiect sau o suprafață. Atunci când alte persoane ating același obiect sau suprafață, virusul le este transmis și se infectează.
• Îngrijire dentară deficitară. Nerespectarea unei igiene orale și dentare adecvate poate provoca infecții care se răspândesc la amigdalele linguale. Persoanele care nu se spală pe dinți în mod regulat atrag bacterii în dinți care provoacă infecții ale gingiilor. Aceste bacterii pot ajunge la baza limbii și pot provoca inflamații. Îngrijirea dentară deficitară implică, de asemenea, faptul de a nu merge la un control stomatologic. Ședințele de control stomatologic sunt vitale, deoarece medicul dentist poate identifica problemele dentare și poate ajuta la gestionarea acestora în stadii incipiente. Dacă o persoană nu merge la un dentist în mod regulat, are mai multe șanse să dezvolte probleme dentare grave care pot afecta și limba. 
• Alte cauze. Persoanele care locuiesc într-un loc aglomerat, sunt mai predispuse la infecții respiratorii care pot provoca amigdalită linguală.

O amigdală linguală inflamată este dureroasă și face dificilă înghițirea alimentelor. Zona afectată este sensibilă și umflată. Amigdalele linguale pot deveni mari și pot bloca căile respiratorii, împiedicând suficient aer să ajungă la plămâni și în corp.

Amigdale linguale – amigdalectomie

Amigdalectomia linguală presupune îndepărtarea celei mai mari părți a amigdalei linguale pentru a lărgi căile respiratorii din spatele limbii. Această procedură se efectuează în sala de operație sub anestezie generală și se realizează lucrând prin gura deschisă, fără nicio incizie externă. De obicei, este necesară în cazurile de apnee obstructivă în somn sau atunci când amigdalele linguale sunt o cauză a blocării căilor respiratorii.

Cu toate acestea, această intervenție chirurgicală vine cu unele riscuri:

• Sângerare
  Ca în cazul oricărei proceduri, există riscul de sângerare. Sângerarea în această zonă poate fi gravă și poate pune viața în pericol. Din fericire, acest lucru este mai puțin frecvent și, de obicei, există doar o supurație minoră sau mucus cu tentă de sânge. Un factor important în prevenirea sângerărilor grave este evitarea utilizării de aspirină, suplimente vitaminice sau medicamente pe bază de plante timp de trei săptămâni înainte și după operație.

• Infecție
  Pentru a reduce riscul de infecție, se folosește o clătire antiseptică orală și se administrează anitibiotice înainte de procedură. Cu aceste precauții, riscul de infecție este scăzut, dar infecțiile limbii pot fi, de asemenea, grave și pot pune în pericol viața.

• Amorțeală sau furnicături ale limbii
  Există un nerv (nervul lingual) care este responsabil pentru simțurile tactil și gustativ ale limbii. Amigdalectomia linguală implică utilizarea unui tip unic de energie de radiofrecvență (căldură) pe limbă, iar acest lucru poate produce leziuni ale nervului. Acest nerv este localizat în grosimea limbii de-a lungul laturilor și, prin urmare, amigdalectomia linguală se efectuează mai temeinic în partea centrală a limbii. În cazul în care apar leziuni nervoase sau aceste simptome, ele sunt temporare, cu recuperare în decurs de câteva zile sau săptămâni, dar leziunile pot dura luni de zile până la recuperare sau pot fi permanente.

• Slăbiciune a limbii sau probleme de înghițire
  Un al doilea nerv (nervul hipoglosal) de pe fiecare parte a limbii este responsabil pentru mișcarea limbii. Acesta poate fi, de asemenea, lezat în timpul amigdalectomiei linguale, dar aceleași precauții reduc riscul de lezare ca și în cazul nervului lingual (descris direct mai sus). Limba este importantă pentru înghițire și fie leziunea nervului, fie umflarea care apare după o intervenție asupra limbii, poate prezenta unele dificultăți la înghițire. Dacă apare o leziune, aceasta ar trebui să se recupereze în decurs de câteva zile sau săptămâni, dar poate dura și luni de zile pentru a se recupera sau poate fi permanentă.

• Leziuni ale dinților
  Operarea în partea din spate a gâtului este imposibilă dacă nu se plasează un instrument care să mențină gura deschisă. Rareori, un dinte poate fi rănit de acest instrument, iar riscul este mult mai mare dacă un dinte este slăbit sau cariabil înainte de operație.

• Necesitatea unor proceduri suplimentare
  Este posibil ca amigdalectomia linguală să nu fie eficientă în realizarea obiectivelor intervenției chirurgicale. O altă procedură – fie efectuată în regiunea limbii, fie într-o altă zonă – poate fi necesară.

Pentru a depăși aceste riscuri, există câteva instrucțiuni postoperatorii:

• Șederea în spital și externarea
  Majoritatea pacienților rămân în spital 1-2 zile. Preocupările majore în timpul spitalizării sunt: asigurarea că pacientul respiră liber, că nu are sângerări, că își controlează durerea cu medicamente pe cale orală și că bea suficiente lichide pentru a nu avea risc de deshidratare. Mulți oameni întreabă dacă au nevoie de cineva care să stea cu ei acasă. Acest lucru este recomandat în prima noapte acasă după externare, pentru siguranță. Dincolo de aceasta, este util să existe cineva disponibil care ar putea oferi asistență atunci când este nevoie, deși nu trebuie să stea cu pacientul 24 de ore pe zi, în fiecare zi. Planificarea înainte de operație (de exemplu, cumpărarea laptelui sau a suplimentelor nutritive) va diminua cantitatea de ajutor de care este nevoie la domiciliu după operație.

• Controlul durerii
  La fel ca majoritatea intervențiilor chirurgicale, există durere în perioada de recuperare. Unii oameni încearcă să “reziste” sau să sufere fără să ia medicamente pentru durere. Controlul durerii este important pentru respirație, vindecare și pentru a putea înghiți suficient pentru a menține nutriția. De obicei medicul fie va prescrie o rețetă cu medicamente pentru durere, sau le va oferi pe cele care au fost utilizate și au mers bine pentru pacient cât a fost internat. În timpul spitalizării, medicul va controla durerea cu medicamente pe cale orală, începând cu ziua operației. De asemenea, pot fi ținute în gură bucăți de gheață pentru a diminua umflarea și a reduce durerea. Deși pot fi folosite și medicamente intravenoase pentru durere dacă este necesar, obiectivul va fi să se utilizeze doar medicamente orale, deoarece acestea sunt cele pe care pacientul le va putea folosi când va pleca acasă după operație.
  Pentru îngrijirea la domiciliu, se recomandă folosirea medicamentelor pentru durere în funcție de necesități. De asemenea, se poate continua utilizarea gheții pentru a diminua durerea și umflarea. De asemea, este mai bine de luat medicamente atunci când durerea devine intolerabilă. Dacă o persoană preferă să evite medicamentele puternice, poate folosi paracetamol, însă trebui evitate aspirina, AINS (cum ar fi ibuprofenul), suplimentele vitaminice sau medicamentele pe bază de plante timp de cel puțin două săptămâni, deoarece acestea pot crește riscul de sângerare după operație. Durerea va fi semnificativă cel puțin în primele 7-10 zile după operație, dar ar trebui să se amelioreze semnificativ până la 14 zile după.

• Gheață în gură
  Ținerea gheții în gură în timp ce se topește și răcește zona chirurgicală poate ajuta la controlul durerii. A face acest lucru în primele 2-3 zile după operație este oarecum similar cu aplicarea gheții pe o gleznă luxată. Aceasta este una dintre cele mai sigure modalități de a reduce durerea și poate face procesul de vindecare mai ușor.

• Alimentația și lichidele
  Este foarte important ca pacientul să aibă o nutriție bună și să evite deshidratarea după operație. Din cauza durerii și a umflăturii care este de așteptat după operație, cel mai probabil va putea tolera doar o dietă lichidă în primele 4-5 zile după operație. De asemenea, pacientul trebuie să depună un efort să bea lichide, chiar dacă acest lucru îi provoacă durere. În plus față de apă, este util să se consume și alte lichide, cum ar fi sucurile. De asemenea, este esențial ca organismul să primească proteine și grăsimi în alimentație pentru a ajuta la vindecare și pentru a menține nivelul de energie. În fiecare zi, ar trebui consumate 3 pahare de ceva cu grăsimi și proteine, cum ar fi lapte sau lapte cu ciocolată, suplimente nutritive, sau shake-uri proteice. Pe măsură ce recuperarea continuă, se poate trece la alimente solide moi, cum ar fi ouă, iaurt sau piure de cartofi. Ar trebui să fie posibilă tolerarea unei diete destul de normală până la 2 săptămâni după operație. În timpul perioadei de recuperare, ar trebui să evite alimentele cu margini ascuțite, cum ar fi chipsurile, deoarece acestea pot provoca sângerări. În rest, se poate avansa dieta în funcție de propriul program, având grijă să nu să se provoace prea multă durere.

• Antibiotice
  Majoritatea pacienților primesc un antibiotic în timpul spitalizării și este posibil să fie prescris și pentru perioada de recuperare la domiciliu. Acesta poate fi util pentru a preveni infecția și pentru a diminua umflarea. Antibioticele trebuie luate conform indicațiilor medicului. Dacă se dezvoltă o erupție cutanată sau diaree (riscuri posibile ale antibioticelor și ale altor medicamente), antibioticele trebuie întrerupte și contactat imediat medicul.

• Activitate
  Mersul pe jos după operație este important. Pacienții ar trebui să meargă cel puțin de 3 ori pe zi începând cu ziua următoare operației. Mersul pe jos ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge în picioare. Petrecerea mai mult timp în afara patului este utilă deoarece plămânii se umplu de aer, scăzând riscul de febră și pneumonie. Faptul că un pacient nu merge suficient este o cauză majoră a febrei după operație. Totuși, pacienții ar trebui să evite activitățile intense timp de 4 săptămâni după operație, deoarece acestea cresc de obicei ritmul cardiac și tensiunea arterială. Din acest motiv, poate crește umflarea sau poate provoca începerea sângerărilor.

• Evitarea ape de gură, pastiluțelor sau spray-urilor pentru gât.
  Pacienții nu ar trebui să folosească ape de gură, pastiluțe sau spray-uri pentru gât după o intervenție chirurgicală, deoarece multe dintre acestea conțin alcool sau alte substanțe chimice care pot irita mucoasa gurii sau medicamente de amorțire care pot expune pacientul la o complicație gravă atunci când sunt folosite de mai mult de câteva ori.

• Probleme la ureche sau disconfort la nivelul maxilarului
  Umflarea gâtului care apare după operație poate provoca dureri la nivelul maxilarului sau simptome la nivelul urechii, cum ar fi durere, presiune sau plenitudine. Acest lucru este obișnuit și ar trebui să se amelioreze în 1-2 săptămâni după operație. Aceasta apare deoarece palatul moale și amigdalele se află lângă maxilar și mica trompă Eustachio care leagă spațiul din spatele timpanului de partea superioară a gâtului. Umflarea gâtului poate interfera cu capacitatea de a curăța urechile și poate fi, de asemenea, percepută de corp ca o durere care vine din urechi, chiar dacă urechile nu sunt afectate (un fenomen numit durere referită).

• Dormitul cu capul ridicat (la 45 de grade) timp de cel puțin trei zile
  Ridicarea capului în timpul somnului diminuează fluxul sanguin către regiunile capului și gâtului, prin urmare, scade umflarea și durerea asociată. De asemenea, ridicarea capului în timpul somnului poate îmbunătăți modelele de respirație în alte moduri. 

• Gestionarea stării de greață și constipație
  Greața și constipația sunt foarte frecvente după orice intervenție chirurgicală. Medicamentele anestezice primite în timpul operației și medicamentele narcotice pentru durere primite după operație le pot provoca. Medicul poate prescrie medicamente după intervenția chirurgicală pentru a diminua greața și constipația. În caz contrar, trebuie anunțat medicul dacă pacientul se simte constipat și nu a primit pastile sau acestea nu au funcționat.

Când trebuie îndepărtate amigdalele linguale?

Cu toate că amigdalele linguale ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor, atunci când amigdalele devin frecvent infectate, ar putea fi timpul pentru îndepărtarea lor. Persoanelor de orice vârstă li se pot îndepărta amigdalele. Medicul sau medicul stomatolog ar putea recomanda procedura dacă se dezvoltă infecții recurente sau dacă amigdalele linguale umflate cauzează alte probleme, cum ar fi sforăitul sau apneea de somn. La fel ca și celelalte grupări de ganglioni limfatici care alcătuiesc sistemul limfatic, amigdalele linguale joacă un rol esențial în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Dar episoadele repetate de amigdalită sau simptomele care apar din cauza hipertrofiei amigdalelor linguale pot afecta calitatea vieții și pot determina o persoană să ia în considerare posibilitatea de a le îndepărta. Cel mai important este să se programeze o vizită la medicul de familie, care poate face trimitere la un specialist în otorinolaringologie (ORL). Aceștia pot ajuta la diagnosticarea sursei disconfortului și la luarea unei decizii corecte pentru gestionarea amigdalelor linguale.

Concluzie

Partea din spate a limbii conține țesut limfoid (amigdale) care, dacă este mărit, poate reduce fluxul de aer. Îndepărtarea mecanică a țesutului de la baza limbii creează o creștere a capacității căilor respiratorii în zona din spatele limbii. Amigdalita linguală poate provoca diverse semne și simptome, inclusiv tuse nocturnă sau supinată, disconfort constant în gât, durere glosală și otalgie. Majoritatea pacienților cu amigdalită linguală au suferit deja amigdalectomia palatină. O amigdală linguală poate fi vizibilă doar prin utilizarea unei oglinzi laringiene.