Meniu

Basici in gura: cauze si optiuni de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Bășicile în gură, cunoscute și sub denumirea de afte sau ulcerații aftoase, reprezintă leziuni dureroase ce apar pe mucoasa bucală. Acestea pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv traumatisme minore, stres, anumite alimente sau deficiențe nutriționale.

Deși adesea se vindecă de la sine, bășicile în gură pot cauza disconfort semnificativ, afectând capacitatea de a mânca, vorbi și menține o igienă orală adecvată. În funcție de dimensiune, durată și frecvență, aftele pot fi clasificate în minore, majore sau herpetiforme. Identificarea tipului de aftă și înțelegerea cauzelor potențiale sunt esențiale pentru alegerea tratamentului corespunzător și pentru a reduce riscul de recurență.

Cauze și factori de risc pentru bășici în gură

Identificarea cauzelor și factorilor de risc este esențială pentru prevenirea și tratamentul adecvat al bășicilor în gură, care pot varia de la leziuni minore la deficiențe nutriționale.

Aftele bucale

Leziuni minore ale gurii: Leziunile minore ale mucoasei bucale, cum ar fi cele provocate de mușcătura accidentală a obrazului, a limbii sau utilizarea necorespunzătoare a periuței de dinți, pot duce la apariția aftelor bucale. Aceste răni mici pot fi punctul de plecare pentru dezvoltarea ulterioară a aftelor, întrucât deteriorarea țesutului favorizează inflamația și formarea ulcerațiilor. Este importantă adoptarea unor măsuri de precauție, precum folosirea unei periuțe de dinți cu peri moi și evitarea obiceiurilor care pot răni mucoasa bucală, pentru a reduce riscul de apariție a aftelor.

Sensibilități alimentare: Anumite alimente pot declanșa apariția aftelor bucale la persoanele sensibile. Alimentele acide, picante sau cele la care individul are o intoleranță sau alergie alimentară pot irita mucoasa bucală și pot contribui la formarea aftelor. Identificarea și evitarea alimentelor declanșatoare, prin menținerea unui jurnal alimentar și efectuarea de teste de alergie, pot ajuta la prevenirea recurenței aftelor și la îmbunătățirea confortului oral.

Deficiențe de vitamine și minerale: Un aport insuficient de vitamine și minerale, în special vitamina B12, fier, zinc și acid folic, poate avea un rol important în apariția aftelor bucale. Aceste deficiențe pot afecta sănătatea mucoasei bucale și pot scade capacitatea de regenerare și de apărare împotriva leziunilor. Suplimentarea dietetică sau administrarea de suplimente cu vitamine și minerale, după consultarea unui medic, poate contribui la prevenirea și ameliorarea aftelor bucale.

Schimbări hormonale: Fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul ciclului menstrual, sarcinii sau menopauzei, pot influența apariția aftelor bucale. Deși mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, se crede că schimbările în nivelurile hormonale pot afecta reacția imună și sănătatea mucoasei bucale. Gestionarea acestor schimbări prin stil de viață echilibrat și consult medical poate ajuta la reducerea incidenței aftelor asociate cu variațiile hormonale.

Stresul: Stresul este recunoscut ca un factor care poate contribui la apariția sau înrăutățirea aftelor bucale. Mecanismele prin care stresul afectează sănătatea orală includ modificarea răspunsului imun și perturbarea echilibrului hormonal, ceea ce poate slăbi barierele de protecție ale mucoasei și facilita formarea leziunilor. De asemenea, stresul poate influența comportamentele nocive, cum ar fi bruxismul (scrâșnirea dinților) sau neglijarea igienei orale, care pot cauza sau agrava aftele. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, activitate fizică regulată și un somn adecvat poate reduce frecvența și severitatea aftelor induse de stres.

Herpesul bucal

Virusul Herpes Simplex Tip 1 (HSV-1): Virusul Herpes Simplex Tip 1 este agentul patogen responsabil pentru herpesul bucal, o infecție virală recurentă care se manifestă prin apariția bășicilor dureroase pe buze sau în jurul gurii. Odată contractat, virusul rămâne în organism pe tot parcursul vieții, adesea în stare latentă, și se poate reactiva în momente de stres, imunitate scăzută sau alte condiții favorizante. Transmiterea virusului se face prin contact direct cu leziunile active sau prin secreții orale, chiar și în absența simptomelor vizibile. Prevenirea răspândirii HSV-1 implică evitarea contactului direct cu leziunile și utilizarea produselor de igienă personală separate.

Candidoza orală

Supraproducția de Candida Albicans: Candidoza orală este cauzată de creșterea excesivă a ciupercii Candida Albicans, care există în mod normal în cavitatea bucală fără a provoca probleme. Dezechilibrul microflorei orale, cauzat de factori precum dieta bogată în zahăr, utilizarea excesivă a antibioticelor sau igiena orală deficitară, poate permite ciupercii să se înmulțească necontrolat, ducând la apariția simptomelor de candidoză. Tratamentul constă în restabilirea echilibrului microbian și administrarea de antifungice, împreună cu îmbunătățirea igienei orale.

Sistem imunitar slăbit: Un sistem imunitar slăbit este un factor de risc major pentru dezvoltarea candidozei orale. Persoanele cu boli care afectează imunitatea, cum ar fi HIV/SIDA sau diabetul, precum și cele care urmează tratamente imunosupresoare sau chimioterapie, sunt mai susceptibile la infecții fungice, inclusiv candidoza orală. Menținerea sănătății sistemului imunitar prin nutriție adecvată, gestionarea stresului și tratamentul afecțiunilor subiacente este esențială pentru prevenirea candidozei orale.

Utilizarea antibioticelor: Antibioticele pot perturba echilibrul natural al microorganismelor din cavitatea bucală, eliminând bacteriile benefice care controlează creșterea ciupercilor, cum ar fi Candida. Această dezechilibrare poate duce la supraproducția de Candida, rezultând în candidoza orală. Este important ca antibioticele să fie utilizate conform prescripției medicale și numai când sunt necesare. Pentru a minimiza riscul de candidoză orală, pacienții sunt sfătuiți să mențină o igienă orală riguroasă și să consume alimente probiotice în timpul și după tratamentul cu antibiotice, pentru a susține reechilibrarea florei bucale.

Lichenul plan oral

Răspunsul autoimun: Lichenul plan oral poate fi rezultatul unui răspuns autoimun, în care sistemul imunitar al corpului atacă celulele sănătoase ale mucoasei bucale. Această reacție autoimună poate provoca apariția leziunilor caracteristice lichenului plan, inclusiv pete albicioase și eroziuni. Deși cauza exactă a răspunsului autoimun nu este întotdeauna clară, gestionarea stresului, evitarea alimentelor și substanțelor care pot irita mucoasa bucală și tratamentul cu medicamente care modulează răspunsul imun pot ajuta la controlul simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Leucoplazia și eritroplazia

Iritarea cronică (Fumatul, mestecatul tutunului): Fumatul și mestecatul tutunului sunt factori de risc semnificativi pentru dezvoltarea leucoplaziei și eritroplaziei, două tipuri de leziuni precanceroase care apar în cavitatea bucală. Aceste obiceiuri duc la iritarea cronică a mucoasei bucale, ceea ce poate determina celulele să devină anormale și să se transforme în leziuni albe sau roșii. Renunțarea la fumat și la utilizarea tutunului este esențială pentru prevenirea acestor afecțiuni și pentru reducerea riscului de cancer oral. Persoanele care prezintă astfel de leziuni trebuie să fie evaluate de un medic sau un dentist pentru diagnostic și tratament adecvat.

Opțiuni de tratament pentru bășicile în gură

Tratamentul bășicilor din gură variază în funcție de cauza și tipul acestora, scopul fiind ameliorarea simptomelor și accelerarea vindecării.

Aftele bucale

Geluri și creme analgezice fără prescripție medicală: Pentru ameliorarea durerii cauzate de aftele bucale, se pot utiliza geluri și creme analgezice disponibile fără prescripție medicală. Aceste produse conțin substanțe care pot reduce temporar durerea și disconfortul, facilitând astfel alimentația și vorbirea. Este important ca pacienții să urmeze instrucțiunile de utilizare și să evite aplicarea produselor pe leziuni deschise sau infectate. În cazul în care simptomele persistă sau se agravează, este recomandată consultarea unui medic pentru opțiuni de tratament suplimentare sau alternative.

Clătiri cu apă sărată: Clătirile cu apă sărată sunt o metodă simplă și eficientă pentru ameliorarea disconfortului cauzat de aftele bucale. Soluția sărată poate ajuta la curățarea zonei afectate și la reducerea inflamației. Pentru a prepara o soluție de clătire, se dizolvă o linguriță de sare într-un pahar cu apă caldă. Clătirea gurii cu această soluție de câteva ori pe zi poate accelera procesul de vindecare și poate preveni infecțiile secundare. Este important să nu se înghită soluția și să se continue clătirile până când simptomele se ameliorează.

Gargară sau unguente pe bază de prescripție medicală: Pentru cazurile mai severe de afte bucale, medicul poate prescrie gargară sau unguente speciale. Aceste produse pot conține ingrediente cu proprietăți antiinflamatorii, analgezice sau antiseptice care pot reduce durerea și pot promova vindecarea. Unguentele pot fi aplicate direct pe aftă pentru a crea o barieră protectoare și pentru a facilita vindecarea, în timp ce gargara poate ajuta la curățarea întregii cavități bucale. Este esențial să se urmeze instrucțiunile medicului cu privire la modul de utilizare și durata tratamentului.

Herpesul bucal

Creme antivirale fără prescripție medicală: Cremele antivirale disponibile fără prescripție medicală pot fi utilizate pentru a trata simptomele herpesului bucal. Aceste creme pot ajuta la reducerea duratei episoadelor și la ameliorarea durerii și disconfortului. Pentru rezultate optime, tratamentul trebuie inițiat la primele semne de reactivare a virusului, cum ar fi senzația de arsură sau furnicătură în zona afectată. Utilizarea regulată conform instrucțiunilor poate limita răspândirea virusului și poate scurta durata episoadelor.

Medicamente antivirale pe bază de prescripție (orale sau topice): În cazurile recurente sau severe de herpes bucal, medicul poate prescrie medicamente antivirale sub formă de pastile sau creme. Aceste medicamente pot reduce capacitatea virusului de a se înmulți și pot scurta durata episoadelor. Tratamentul antiviral este deosebit de important pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit, deoarece herpesul bucal poate avea la acestea un curs mai sever și poate duce la complicații. Respectarea schemei de tratament prescrise de medic este crucială pentru controlul eficient al herpesului bucal.

Candidoza orală

Medicamente antifungice (orale sau topice): Tratamentul principal pentru candidoza orală constă în utilizarea de medicamente antifungice, care pot fi administrate fie oral sub formă de pastile sau tablete, fie ca unguente sau geluri aplicate direct pe leziunile din gură. Aceste medicamente ajută la eliminarea ciupercii Candida albicans și la restabilirea echilibrului natural al microflorei bucale. Este important ca pacienții să urmeze întregul curs de tratament, chiar dacă simptomele încep să se amelioreze, pentru a preveni recidiva infecției.

Lichenul plan oral

Medicamente corticosteroide (orale sau topice): Pentru tratamentul lichenului plan oral, medicamentele corticosteroide pot fi prescrise pentru a reduce inflamația și simptomele asociate, cum ar fi durerea și disconfortul. Acestea pot fi aplicate local sub formă de unguente sau geluri, sau pot fi administrate oral în cazuri mai severe. Utilizarea corticosteroizilor trebuie monitorizată de către un medic, deoarece utilizarea pe termen lung poate avea efecte secundare.

Imunosupresoare (în cazuri severe): În cazurile severe de lichen plan oral, unde tratamentul standard nu oferă ameliorare, pot fi necesare medicamente imunosupresoare. Acestea ajută la controlul răspunsului imun hiperactiv al organismului și pot reduce simptomele. Datorită riscului de efecte secundare semnificative, utilizarea imunosupresoarelor este strict monitorizată de către un specialist.

Leucoplazia și eritroplazia

Îndepărtarea iritantului (renunțarea la fumat sau la utilizarea tutunului): Unul dintre cele mai importante aspecte în tratamentul leucoplaziei și eritroplaziei este eliminarea factorilor iritanți, cum ar fi fumatul și mestecatul tutunului. Aceste obiceiuri sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a acestor leziuni precanceroase. Renunțarea la fumat și la utilizarea tutunului poate reduce semnificativ riscul de progresie a leziunilor și este un pas esențial în prevenirea cancerului oral. Suportul pentru renunțarea la fumat poate include consiliere, terapie de substituție a nicotinei și medicamente care ajută la reducerea dependenței.

Chirurgie sau tratament cu laser (Pentru leziuni persistente sau precanceroase): În cazul leziunilor bucale persistente sau suspectate de a fi precanceroase, cum sunt leucoplazia și eritroplazia, tratamentul chirurgical sau cu laser poate fi necesar. Aceste proceduri vizează îndepărtarea țesutului afectat pentru a preveni progresia către cancer. Chirurgia implică excizia leziunilor, în timp ce tratamentul cu laser folosește lumină de înaltă intensitate pentru a distruge celulele anormale. Ambele metode necesită o evaluare atentă și monitorizare post-procedurală pentru a se asigura vindecarea corespunzătoare și pentru a fi detectate orice semne de recidivă.

Întrebări frecvente

Sunt bășicile în gură contagioase?

Nu toate bășicile din gură sunt contagioase. Aftele bucale nu se transmit de la o persoană la alta, în timp ce herpesul bucal este contagios.

Cât timp durează de obicei bășicile din gură?

Bășicile din gură durează de obicei între o săptămână și două. Aftele se vindecă fără tratament, în timp ce herpesul bucal poate necesita medicamente antivirale.

Pot fi bășicile din gură un semn al unei probleme de sănătate mai grave?

Da, în unele cazuri, bășicile din gură pot indica o problemă de sănătate mai gravă, cum ar fi o deficiență nutrițională sau o boală autoimună.

Există remedii casnice pentru tratarea bășicilor din gură?

Da, există remedii casnice, cum ar fi clătirile cu apă sărată sau aplicarea de miere, care pot ajuta la ameliorarea simptomelor bășicilor din gură.

Poate stresul să cauzeze bășici în gură?

Da, stresul poate fi un factor declanșator pentru apariția bășicilor în gură, în special a aftelor bucale.

Cum pot preveni recurența bășicilor în gură?

Pentru a preveni recurența, mențineți o igienă orală bună, evitați alimentele declanșatoare și gestionați stresul eficient.

Sunt bășicile în gură comune la copii?

Da, bășicile în gură sunt destul de comune la copii, în special herpesul bucal și aftele.

Pot anumite alimente să declanșeze bășici în gură?

Da, alimente picante, acide sau fierbinți pot irita mucoasa bucală și pot declanșa apariția bășicilor.

Concluzie

Bășicile din gură sunt o problemă comună de sănătate orală care pot varia de la afecțiuni minore la probleme mai serioase. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și opțiunilor de tratament este esențială pentru gestionarea eficientă și prevenirea recurenței. Menținerea unei igiene orale bune și consultarea regulată a medicului sunt pași importanți în menținerea sănătății bucale.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Madan, V., & August, P. J. (2009). Exophytic Plaques, Blisters, and Mouth Ulcers—Quiz Case.

https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/article-abstract/712067

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.