Meniu

Bruxism

Actualizat pe:
Scris de Dr. Crina Pop

Credeți că s-ar putea să scrâșniți din dinți și căutați părerea unui dentist? V-ați trezit vreodată cu maxilarul înțepenit sau inflamat? Aveți o durere de cap surdă și pulsatilă la trezirea de dimineață? Dacă da, s-ar putea să fie momentul să vă vizitați medicul dentist. Ambele scenarii sunt semne revelatoare ale faptului că scrâșniți din dinți în timp ce dormiți. Denumit medical bruxism, scrâșnitul dinților poate duce la probleme grave de sănătate orală dacă nu este abordat de către medicul dentist.

Ce este bruxismul?

Bruxismul este o afecțiune în care scrâșniți sau strângeți dinții. Dacă suferiți de bruxism, este posibil să strângeți inconștient dinții atunci când sunteți treaz (bruxism treaz) sau să îi strângeți sau să îi scrâșniți în timpul somnului (bruxism în somn).

Bruxismul în somn este considerat o tulburare de mișcare legată de somn. Persoanele care strâng sau scrâșnesc dinții în timpul somnului sunt mai predispuse să aibă și alte tulburări de somn, cum ar fi sforăitul și pauzele de respirație (apnee în somn).

Tipuri de bruxism

Gama largă de clasificări și definiții îi poate pune pe medicii stomatologi în căutarea unor răspunsuri. Diagnosticul bruxismului este locul unde stomatologii ar trebui să se concentreze. Pacienții ar trebui să fie diagnosticați în trei stadii diferite de bruxism: ușor, moderat și sever. Odată ce tipul de bruxism este determinat, poate fi prescris tratamentul adecvat. 

  • Bruxismul ușor poate să nu necesite tratament. Semnele și simptomele clinice ale bruxismului ușor ar include un pacient care declară că știe sau i s-a spus că scrâșnește sau strânge dinții. Zgârieturile de scrâșnire sau strângere, de obicei noaptea, verifică acest lucru. La examinarea clinică a pacientului, acesta ar prezenta semne sau simptome de una sau mai multe constatări clinice: hipertrofie maseterică, trismus, mușcături ale obrajilor și buzelor, senzație de arsură a limbii, dureri de cap, migrene, crestături pe limbă de-a lungul planului ocluzal, dinți hipersensibili, durere la nivelul mușchilor de masticație, sensibilitate a articulației temporo-mandibulare la palpare și pocnituri sau blocaje ale articulațiilor temporo-mandibulare. În plus față de oricare dintre semnele și simptomele enumerate mai sus, ar exista o uzură minoră a smalțului de mai puțin de 1 mm pe vârfurile cuspidelor sau pe marginile incisive ale dinților, care nu se datorează uzurii normale a dinților.
  • Bruxism moderat. Persoanele cu bruxism moderat se confruntă cu dureri musculare, alterări ale somnului, ale calității și sănătății orale, anxietate și disforie. Aceste simptome sunt similare și pentru bruxismul sever, dar sunt mai intense. 
  • Bruxismul sever. În plus față de oricare dintre semnele și simptomele enumerate mai sus, ar exista o uzură severă a dinților, cu o pierdere de smalț mai mare de 2 mm, cu dentină expusă pe vârfurile cuspidelor sau pe marginile incisive, care nu se datorează uzurii normale a dinților. În cazurile de diagnostic de abraziune severă, se recomandă un aparat de abraziune mai ușor, dur și moale, cu o grosime între 3-5 mm.

Care sunt cauzele bruxismului?

La unele persoane, bruxismul poate fi suficient de frecvent și de grav pentru a duce la tulburări ale maxilarului, dureri de cap, deteriorarea dinților și alte probleme. Deoarece este posibil să suferiți de bruxism în somn și să nu vă dați seama de acest lucru până când apar complicații, este important să cunoașteți semnele și simptomele bruxismului și să solicitați asistență stomatologică periodică.

Dacă dentistul suspectează că un pacient bruxism, acesta încearcă să determine cauza prin întrebări generale despre sănătatea dentară, medicamente, rutina zilnică și obiceiurile de somn. Pentru a evalua amploarea bruxismului, dentistul poate verifica:

  • Sensibilitate în mușchii maxilarului 
  • Anomalii dentare evidente, cum ar fi dinți sparți sau lipsă
  • Alte leziuni ale dinților, ale osului subiacent și ale părții interioare a obrajilor, de obicei cu ajutorul razelor X

Un examen stomatologic poate detecta alte afecțiuni care pot provoca dureri similare la nivelul maxilarului sau urechii, cum ar fi afecțiuni ale articulației temporomandibulare (ATM), alte probleme dentare sau afecțiuni de sănătate.

Medicii nu înțeleg pe deplin ce cauzează bruxismul, dar acesta se poate datora unei combinații de factori fizici, psihologici și genetici.

  • Bruxismul treaz se poate datora emoțiilor, cum ar fi anxietatea, stresul, furia, frustrarea sau tensiunea. Sau poate fi o strategie de adaptare sau un obicei în timpul concentrării profunde.
  • Bruxismul în somn poate fi o activitate de mestecat legată de somn, asociată cu treziri în timpul somnului.

Acești factori cresc riscul de bruxism:

  • Stresul. Anxietatea sau stresul crescut pot duce la scrâșnirea dinților. La fel și furia și frustrarea.
  • Vârsta. Bruxismul este comun la copiii mici, dar de obicei dispare până la vârsta adultă.
  • Tipul de personalitate. A avea un tip de personalitate agresivă, competitivă sau hiperactivă poate crește riscul de bruxism.
  • Medicamente și alte substanțe. Bruxismul poate fi un efect secundar neobișnuit al unor medicamente psihiatrice, cum ar fi anumite antidepresive. Fumatul tutunului, consumul de băuturi cu cofeină sau alcool sau folosirea de droguri recreaționale poate crește riscul de bruxism.
  • Membrii familiei cu bruxism. Bruxismul de somn tinde să apară în familii. Dacă o persoană are bruxism, este posibil ca și alți membri ai familiei să să sufere de aceasta sau să aibă antecedente de bruxism.
  • Alte tulburări. Bruxismul poate fi asociat cu unele tulburări medicale și de sănătate mintală, cum ar fi boala Parkinson, demența, tulburarea de reflux gastroesofagian, epilepsia, coșmarurile nocturne, tulburările legate de somn, cum ar fi apneea de somn, și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).

Simptome ale bruxismului

Semnele și simptomele bruxismului pot include:

  • Scrâșnirea sau strângerea dinților, care poate fi suficient de puternică încât să trezească pe cineva din somn.
  • Dinți aplatizați, fracturați, ciobiți, abraziți sau slăbiți.
  • Uzura smalțului dentar, expunând dentina dedesubt (interiorul dintelui).
  • Fațete de uzură – zone netede și plate create pe suprafețele de mușcătură ale dinților atunci când aceștia sunt frecați împreună în mod repetat.
  • Durere sau sensibilitate dentară crescută.
  • Mușchii maxilarului obosiți sau încordați, sau un maxilar blocat care nu se deschide sau nu se închide complet.
  • Dislocarea maxilarului.
  • Dureri sau dureri de maxilar, gât sau față.
  • Durere care se simte ca o durere de ureche, deși, de fapt, nu este o problemă cu urechea.
  • Durere de cap surdă care începe în tâmple.
  • Leziuni cauzate de mestecarea părții interioare a obrazului.
  • Tulburarea somnului.
  • O pocnitură sau un pocnet în articulația temporo-mandibulară (ATM).
  • Crestături ale limbii.

Tratamente pentru bruxism

Medicul va stabili cel mai bun tratament în funcție de:

  • Vârsta pe care o are pacientul
  • Starea generală de sănătate și istoricul medical
  • Cât de bine se poate face față unor medicamente, proceduri sau terapii specifice
  • Opinia sau preferințele pacientului

În majoritatea cazurilor, bruxismul poate fi tratat cu succes. Tratamentul poate implica:

  • Schimbări de comportament. Puteți fi învățat cum să vă odihniți corect limba, dinții și buzele. De asemenea, puteți învăța cum să sprijiniți limba în sus pentru a ușura disconfortul de pe maxilar, menținând în același timp dinții despărțiți și buzele închise.
  • Protecție bucală. Este posibil să vi se monteze o apărătoare de gură din plastic pe care o puteți purta noaptea pentru a absorbi forța mușcăturii. De asemenea, acestea pot fi construite din materiale acrilice dure sau moi și se potrivesc peste dinții superiori sau inferiori. Poate fi purtat și în timpul zilei dacă scrâșniți dinții în timp ce sunteți treaz. Această apărătoare de gură poate ajuta la prevenirea deteriorării viitoare a dinților și poate ajuta la schimbarea comportamentului.
  • Biofeedback. Implică un instrument electronic care măsoară cantitatea de activitate musculară a gurii și a maxilarului. Acesta vă semnalează apoi când există o activitate musculară prea mare, astfel încât să puteți lua măsuri pentru a schimba acest comportament. Acest lucru este deosebit de util pentru bruxismul diurn. Este nevoie de mai multe cercetări pentru a dezvolta un program de tratament pentru cei care strâng din dinți în timpul nopții.
  • Medicină. Unele medicamente pot fi utile în reglarea neurotransmițătorilor. Ar putea fi necesară schimbarea medicamentelor dacă se constată că medicamentele antidepresive sunt cauza bruxismului.
  • Corecție dentară. În cazurile severe, când uzura dentară a dus la sensibilitate sau la incapacitatea de a mesteca corect – este posibil ca dentistul să fie nevoit să remodeleze suprafețele de mestecat ale dinților sau să folosească coroane pentru a repara daunele.

Remedii la domiciliu

  • Faceți exerciții de întindere a mușchilor. Anumite exerciții de întindere a mușchilor ajută la reducerea disconfortului legat de scrâșnitul dinților și previn reapariția acestuia. Exercițiile includ:
    • Plasarea conștientă a dinților: Mențineți un spațiu între dinții de sus și cei de jos pentru a evita scrâșnirea sau strângerea. Încercați să faceți acest exercițiu tot timpul, mai puțin atunci când mestecați.
    • Exercițiul maxilarului: Deschideți gura cât de larg puteți și încercați să vă atingeți limba de dinții din față. Acest exercițiu vă va ajuta să vă relaxați mușchii maxilarului.
  • Comprese calde. Dacă strângeți inconștient din dinți, o compresă caldă poate relaxa mușchii și crește circulația sângelui în zonă. Întindeți-vă și sprijiniți-vă o parte a feței pe o compresă de încălzire. Aplicați o compresă caldă timp de 15 minute și apoi repetați pe cealaltă parte.
  • Meditați și practicați yoga. Problemele de sănătate mintală, cum ar fi stresul, anxietatea și depresia, sunt toate cauze care stau la baza bruxismului. Tehnicile de reducere a stresului pot ajuta la îmbunătățirea sănătății generale. Pentru a medita, așezați-vă confortabil și concentrați-vă mintea pentru o perioadă de timp în liniște. Nu vă lăsați gândurile să rătăcească și încercați să vă goliți mintea. De asemenea, puteți practica yoga, înclinarea pelvisului, fandările joase și poziția de munte fiind unele dintre cele mai bune poziții pentru a gestiona stresul.
  • Consumați alimente bogate în magneziu. Magneziul ajută la relaxare și reglează starea de spirit. Includeți în dietă alimente bogate în magneziu, cum ar fi migdalele prăjite uscate, spanacul fiert, bananele, peștele, mazărea, untul de arahide și semințele de in. Acestea vor ajuta la relaxarea țesuturilor musculare și a vaselor de sânge și vor preveni măcinarea cauzată de mușchii maxilarului încordați sau cu spasme. De asemenea, puteți lua suplimente de magneziu, dar este indicat să consultați mai întâi un medic sau un nutriționist.
  • Beți lapte cu turmeric. Turmericul are proprietăți antiinflamatorii care ajută la ameliorarea mușchilor dureroși ai maxilarului. Iar aminoacidul triptofan din lapte vă ajută sistemul nervos să se relaxeze și favorizează un somn profund. Dacă nu vă place gustul laptelui cu turmeric, adăugați miere pentru îndulcire și beți un pahar zilnic înainte de culcare pentru a obține rezultatele dorite.
  • Bea ceai din plante.  În loc de băuturi cu cofeină, cum ar fi cafeaua, este mai bine să consumați alternative fără cofeină. Optarea pentru ceaiul din plante sau de mușețel este o modalitate excelentă de a reduce în mod natural stresul și de a atenua simptomele de măcinare a somnului, deoarece acesta este agravat de tensiunea nervoasă. Ceaiul din plante vă relaxează corpul și mintea și vă menține calmul. Încercați o ceașcă de ceai verde cald înainte de culcare pentru a reduce probabilitatea de a scrâșni sau de a strânge dinții în timpul somnului.

Pentru a trata și a preveni scrâșnirea dinților, trebuie să eradicați cauza de bază. Dacă aceasta este anxietatea, stresul sau depresia, exercițiile de gestionare a stresului, o dietă echilibrată și terapia cu atele pot fi de ajutor. Dacă se datorează unei afecțiuni medicale de bază, cum ar fi apneea de somn, boala Parkinson, epilepsia sau tulburarea de reflux gastroesofagian, trebuie să consultați un medic. Nu uitați, practicarea tehnicilor de relaxare și punerea în aplicare a remediilor de casă menționate mai sus nu pot decât să amelioreze simptomele. 

Întrebări frecvente

  1. Poate bruxismul să provoace complicații?
    În majoritatea cazurilor, bruxismul nu provoacă complicații grave. Dar bruxismul sever poate duce la:
    – Deteriorarea dinților, a restaurărilor, a coroanelor sau a maxilarului
    – Dureri de cap de tip tensiune
    – Dureri severe la nivelul feței sau al maxilarului
    – Tulburări care apar la nivelul articulațiilor temporomandibulare (ATM), situate chiar în fața urechilor, care pot suna ca un pocnet atunci când deschideți și închideți gura
  2. Cum să reduceți scrâșnirea dinților?
    Există o serie de lucruri pe care le puteți încerca și care vă pot ajuta dacă scrâșniți din dinți.
    – Găsiți modalități de a vă relaxa, de exemplu, făcând exerciții de respirație, ascultând muzică și făcând exerciții fizice regulate.
    – Încercați să vă îmbunătățiți somnul mergând la culcare la aceeași oră în fiecare seară, relaxându-vă înainte de culcare și asigurându-vă că dormitorul este întunecat și liniștit.
    – Luați analgezice precum paracetamol sau ibuprofen dacă aveți dureri sau umflături la nivelul maxilarului.
    – Folosiți o pungă de gheață învelită într-un tifon timp de 20-30 de minute pentru a ajuta la reducerea durerii sau umflăturii maxilarului.
    – Faceți controale dentare regulate.
    – Nu consumați tutun sau alcool.
    – Nu consumați droguri precum ecstasy sau cocaină.
    – Nu mestecați gumă de mestecat sau nu mâncați alimente tari dacă aveți dureri de dinți sau de maxilar.
  3. Pot fi inversate daunele provocate de bruxism?
    Nu puteți inversa daunele cauzate de măcinare, însă dentiștii pot repara dintele sau dinții folosind servicii dentare restaurative. De asemenea, pacienții pot purta o apărătoare de gură pe timp de noapte pentru a-și proteja dinții de daune suplimentare.
  4. Bruxismul vă schimbă fața?
    În timp, strângerea cronică a maxilarului duce la hipertrofia musculaturii maseterilor și a mușchilor temporali, ceea ce face ca fața să capete un aspect masculin și pătrat. Pacienții se prezintă frecvent la cabinetele de dermatologie cosmetică dorind să aibă o față mai subțire, cu un aspect mai moale.
  5. Bruxismul vă dă o linie a maxilarului?
    Bruxismul poate face ca maxilarul să fie pătrat, deoarece mărește încet mușchiul maseter. Acest mușchi, situat lângă obrazul exterior și linia maxilarului, devine vizibil voluminos atunci când este suprasolicitat. La fel cum vă puteți dezvolta masa musculară la nivelul brațelor și picioarelor prin exerciții fizice repetitive, maseterul poate crește și el.
  6. Bruxismul se întâmplă în fiecare noapte?
    Persoanele cu bruxism în somn nu scrâșnesc din dinți pe tot parcursul nopții. În schimb, acestea au episoade de strângere și scrâșnire, care durează, de obicei, până la o secundă. Oamenii pot avea foarte puține episoade pe noapte sau până la 100. Frecvența episoadelor este adesea inconsecventă, iar scrâșnirea dinților poate să nu apară în fiecare noapte.
  7. La ce vârstă dispare bruxismul?
    Se estimează că 3 din 10 copii scrâșnesc din dinți înainte de a ajunge la vârsta de 5 ani. De obicei, nu este un motiv de îngrijorare, iar majoritatea copiilor îl depășesc până la vârsta de 6 ani.
  8. Ce se întâmplă dacă bruxismul este lăsat netratat?
    Dacă bruxismul rămâne netratat, poate duce la probleme ale mușchilor și articulațiilor maxilarului. Acestea sunt cunoscute sub numele de probleme TMJ sau TMD (tulburare temporomandibulară). Ați putea chiar să vă pierdeți dinții.
  9. Care este diferența dintre bruxism și strângeri?
    Strângerea sau bruxismul implică mișcarea maxilarului cu dinții ținuți împreună. Acest lucru duce la o uzură vizibilă substanțială și la aplatizarea dinților, care este de obicei evidentă atât pentru dentist, cât și pentru pacient. Strângerea înseamnă pur și simplu ținerea dinților împreună și strângerea mușchilor maxilarului.

Concluzie

Vestea bună este că bruxismul, sau scrâșnitul dinților, este o afecțiune foarte ușor de tratat. Dacă suspectați că scrâșniți din dinți, vizitați medicul dentist cât mai curând posibil pentru a discuta opțiunile de reducere sau eliminare a bruxismului. Cu cât depistați și tratați mai repede această afecțiune, cu atât mai puțină durere și daune veți suporta.