Un chist dentar este o cavitate închisă, umplută cu material semisolid sau lichid. Chisturile se instalează de obicei în țesuturile moi ale gurii și feței, cum ar fi gingiile și buzele, și chiar în spațiul din jurul unui dinte care încă nu a ieșit din osul maxilarului. Aceste excrescențe sunt de obicei necanceroase (benigne), dar pot fi agresive și pot cauza probleme pentru osul și țesuturile limitrofe.
Ce este un chist dentar?
Chisturile dentare sunt un tip comun de chisturi odontogene. Acestea au forma unui sac umplut cu lichid care se dezvoltă în osul maxilarului peste un dinte, care nu a erupt încă. Chisturile, în cele mai multe cazuri, afectează molarii sau caninii și sunt pe locul al doilea ca prevalență după chisturile periapicale. Acestea sunt leziuni chistice care rezultă în urma unei infecții la nivelul unui dinte. De obicei, ele se prezintă în a doua și a patra decadă a vieții, dar sunt rare în copilărie, deoarece apar exclusiv în dentiția secundară. Acestea sunt cunoscute și sub numele de chisturi foliculare și au un caracter evolutiv.
Principalele tipuri de chisturi dentare
Ceea ce este important de știut despre această patologie este că există diferite tipuri de chisturi dentare, în funcție de localizarea bolii.
- Un chist radicular se dezvoltă atunci când infecția pătrunde prin canale până la apex. Din granulomul ca urmare a pulpitei și a unui abces, se dezvoltă un neoplasm cu puroi. Granițele chistului sunt clar vizibile pe radiografii. Dacă nu există o inflamație secundară, patologia se poate dezvolta pentru o perioadă lungă de timp fără simptome.
- Un chist rezidual apare ca urmare a îndepărtării necorespunzătoare a rădăcinii dintelui sau dacă a fost introdusă o infecție în timpul tratamentului. În încercarea de a localiza zona, organismul limitează focarul inflamației. La locul dintelui extras se formează un granulom cu puroi.
- Un chist folicular apare adesea în copilărie, când există o schimbare activă a dinților. Această patologie apare din cauza unei încălcări a formării dinților neerupți în stadiul inițial. Un astfel de chist are un conținut lichid în interior și un dinte neformat.
- Chistul retromoral este o patologie a măselei de minte, care se formează atunci când erupția este dificilă din cauza inflamației cronice.
Simptomele chisturilor dentare
Chisturile dentare mai mici pot să nu provoace niciun simptom, însă dacă acesta crește mai mult de 2 centimetri în diametru, o persoană poate observa:
- Sensibilitate dentară
- Deplasarea dinților
- Spații între dinții deplasați
- Umflarea și înroșirea gingiilor
- Un miros neplăcut din cavitatea bucală
- Apariția unui sigiliu la nivelul mucoasei
- Dureri de cap frecvente
- Țesutul osos iese în evidență în zona patologiei
Cauzele chisturilor dentare
Chisturile dentare apar atunci când se acumulează lichid deasupra unui dinte care nu a erupt încă. Afecțiunea poate afecta pe oricine, dar unele persoane prezintă un risc mai mare dacă au între 20 și 30 de ani. În general, tumorile și chisturile odontogene apar din celulele și țesuturile implicate în dezvoltarea normală a dintelui. Cele mai multe sunt strâns legate de sindroame genetice. Dacă o persoană are sindromul carcinomului bazocelular nevoid, organismului îi lipsește o genă responsabilă de suprimarea tumorilor. Ca atare, sindromul pune o persoană la un risc mai mare de a dezvolta chisturi odontogene multiple în interiorul maxilarului.
Diagnostic și tratament pentru chisturile dentare
Diagnosticul chisturilor dentare
Deoarece chisturile mici trec de obicei neobservate, este posibil ca diagnosticarea lor să nu fie posibilă până când o persoană nu face o radiografie dentară. Un chist poate apărea pe radiografie ca o mică pată. Pentru o confirmare suplimentară a unui chist, o persoană poate fi nevoită să facă o tomografie computerizată sau o scanare RMN. Aceste teste vor ajuta, de asemenea, la excluderea altor tipuri de chisturi, cum ar fi chisturile osoase anevrismale sau chisturile periapicale.
Tratamentul pentru chisturile dentare
Tehnica presupune tăierea chirurgicală a chistului pentru a forma o fantă și coaserea marginilor fantei. Astfel, se netezește suprafața de la exterior spre interiorul chistului. Acesta va rămâne deschis și va putea să dreneze liber lichidul pe care îl poartă. Această metodă este cea mai eficientă atunci când o singură procedură de drenaj nu este suficientă, fiind mai benefică decât îndepărtarea completă a țesutului din jur.
Alte opțiuni de tratament pentru chisturile dentare includ:
- Intervenție chirurgicală de reconstrucție pentru refacerea osului maxilar și a structurilor înconjurătoare.
- Terapia medicală
- Îngrijire de susținere pentru a menține o bună calitate a vieții, cum ar fi asistența în ceea ce privește vorbirea, nutriția și înghițirea.
- Urmăririle pe tot parcursul vieții după orice tratament sunt cruciale pentru a aborda orice preocupări apărute. Monitorizarea reduce, de asemenea, șansele ca un chist să reapară.
Complicații posibile ale chisturilor dentare
- Infecții. Un chist dentar infectat poate duce la infecții parodontale și periapicale.
- Pierderea dinților. Un chist dentar netratat cauzează suferință țesutului gingival, slăbindu-l și determinându-l să își piardă capacitatea de a menține un dinte la locul lui. Unele chisturi sunt asociate cu dinți morți sau muribunzi.
- Fractura maxilarului. Atunci când osul maxilarului devine slăbit din cauza unei infecții chistice, acesta poate dezvolta o fractură. Riscul este ridicat atunci când chistul se află în regiunea premolarilor.
- Ameloblastomul sau tumora maxilarului. Acestea sunt tumori rare care afectează în principal maxilarul din apropierea molarilor sau a măselelor de minte. Ele apar din celulele care formează smalțul. Dacă este lăsată netratată, umflătura devine canceroasă și se poate răspândi la plămâni sau la ganglionii limfatici.
Concluzie
Deși chisturile dentare sunt de obicei inofensive, acestea pot duce la mai multe probleme dacă sunt lăsate netratate. Discutați cu un dentist despre orice inflamație, durere sau umflături neobișnuite în gură, în special în jurul molarilor și caninilor. În majoritatea cazurilor, chisturile dentare sunt ușor de tratat, fie prin excizie, fie prin marsupializare.