Meniu

Dinte ciobit: cauze si solutii pentru repararea danturii

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Un dinte ciobit reprezintă o problemă dentară frecventă care poate apărea în urma unui traumatism, a consumului de alimente tari sau a unor obiceiuri nocive precum bruxismul. Deși uneori poate părea doar o problemă estetică minoră, un dinte ciobit necesită atenție medicală promptă pentru a preveni complicațiile ulterioare.

Tratamentul depinde de severitatea ciobirii și poate varia de la o simplă șlefuire până la proceduri mai complexe precum fațetarea sau coroana dentară. Prevenirea acestei probleme implică purtarea protezelor dentare în timpul activităților sportive, evitarea obiceiurilor dăunătoare și menținerea unei igiene orale riguroase. Diagnosticarea și tratarea promptă a unui dinte ciobit sunt esențiale pentru păstrarea sănătății orale și a unui zâmbet frumos.

Cauzele comune ale dinților ciobiți

Mușcarea unor obiecte sau alimente tari: Consumul frecvent de alimente dure precum bomboanele, gheața sau nucile poate duce la ciobirea dinților. Obiceiurile precum mestecatul creioanelor sau deschiderea ambalajelor cu dinții cresc, de asemenea, riscul de ciobire. Structura dintelui se poate slăbi treptat din cauza acestor presiuni repetate, făcându-l mai susceptibil la ciobire chiar și în urma unei forțe relativ mici. Este important să se evite utilizarea dinților ca instrumente și să se aleagă alimente mai puțin dure pentru a preveni deteriorarea smalțului dentar. În cazul în care există o predispoziție genetică pentru dinți mai fragili, se recomandă o atenție sporită la alimentele consumate și la obiceiurile orale.

Traumatisme sau leziuni ale feței sau gurii: Accidentele sau loviturile în zona feței pot cauza ciobirea dinților. Activitățile sportive de contact, căzăturile sau accidentele auto sunt surse frecvente de astfel de traumatisme. Impactul direct asupra dinților poate duce la desprinderea unei porțiuni din smalț sau chiar la fracturarea mai severă a structurii dentare. Pentru a reduce riscul de ciobire în timpul activităților sportive, se recomandă utilizarea protezelor dentare. În cazul unui accident, este crucial să se solicite imediat asistență medicală, chiar dacă ciobirea pare minoră, pentru a preveni complicațiile și a avea parte de tratamentul adecvat. Medicii stomatologi pot evalua gradul de deteriorare și pot recomanda cele mai potrivite opțiuni de tratament pentru restabilirea integrității dintelui.

Bruxismul: Această afecțiune, caracterizată prin scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților, poate duce la ciobirea acestora în timp. Presiunea constantă exercitată asupra dinților în timpul episoadelor de bruxism slăbește structura smalțului, făcându-l mai susceptibil la ciobire. Bruxismul poate apărea atât în timpul zilei, cât și noaptea, adesea fiind asociat cu stresul sau anumite probleme de somn. Efectele sale nu se limitează doar la ciobirea dinților, ci pot include și uzura prematură a smalțului, sensibilitate dentară și probleme ale articulației temporomandibulare. Pentru a preveni ciobirea dinților cauzată de bruxism, se recomandă utilizarea unei gutiere de noapte și gestionarea factorilor de stres. Tratamentul bruxismului poate implica terapie comportamentală, relaxare musculară și, în unele cazuri, medicație pentru reducerea tensiunii musculare.

Cariile și degradarea dinților: Aceste probleme dentare pot slăbi semnificativ structura dintelui, crescând riscul de ciobire. Cariile apar atunci când bacteriile din placa dentară produc acizi care erodează smalțul și dentina. Pe măsură ce caria avansează, dintele devine tot mai fragil și predispus la ciobire, chiar și la presiuni minore. Degradarea dinților poate fi cauzată și de eroziunea acidă, rezultată din consumul frecvent de alimente și băuturi acide sau din refluxul gastroesofagian. Pentru a preveni cariile și degradarea dinților, este esențială menținerea unei igiene orale riguroase, care include periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizite regulate la medicul stomatolog. Tratamentul prompt al cariilor incipiente poate preveni slăbirea ulterioară a dintelui și riscul de ciobire.

Factori de risc pentru dinții ciobiți

Vârsta (copii și adulți peste 50 de ani): Vârsta joacă un rol semnificativ în susceptibilitatea la dinți ciobiți. Copiii, în special în perioada dentiției mixte, când dinții de lapte coexistă cu dinții permanenți în curs de erupție, sunt mai predispuși la ciobiri din cauza structurii mai fragile a dinților de lapte și a activităților fizice intense specifice vârstei. La adulții peste 50 de ani, riscul crește din cauza uzurii naturale a smalțului dentar și a posibilelor probleme de sănătate orală acumulate în timp. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, dinții pot deveni mai casanți și mai puțin flexibili, devenind mai susceptibili la ciobire. Este important ca atât copiii, cât și adulții în vârstă să acorde o atenție sporită igienei orale și să efectueze controale stomatologice regulate pentru a preveni și detecta precoce problemele dentare.

Smalțul dentar slăbit: Smalțul dentar slăbit reprezintă un factor major de risc pentru apariția dinților ciobiți. Această condiție poate fi rezultatul mai multor factori, inclusiv eroziunea acidă cauzată de consumul excesiv de alimente și băuturi acide, bruxism, sau afecțiuni genetice care afectează formarea smalțului. Un smalț slăbit își pierde capacitatea de a proteja eficient structura internă a dintelui și îl face mai vulnerabil la ciobire și la impacturi minore. Procesul de slăbire a smalțului este adesea gradual și poate trece neobservat până când apar probleme mai serioase. Pentru a preveni slăbirea smalțului, se recomandă limitarea consumului de alimente acide, utilizarea unei paste de dinți cu fluor și evitarea periajului agresiv. În cazurile de eroziune severă, medicul stomatolog poate recomanda tratamente de remineralizare sau aplicarea de sigilii dentare pentru a întări smalțul.

Plombe mari sau tratamente de canal: Dinții care au suferit intervenții stomatologice extinse, precum plombe mari sau tratamente de canal, prezintă un risc crescut de ciobire. Plombele mari, deși necesare pentru a trata cariile extinse, pot slăbi structura generală a dintelui, făcându-l mai susceptibil la fracturi sau ciobiri. În cazul tratamentelor de canal, deși acestea salvează dintele de la extracție, procedura implică îndepărtarea nervului și a țesutului pulpar, lăsând dintele mai fragil și predispus la ciobire. Este important ca pacienții cu astfel de intervenții să fie conștienți de riscul crescut și să ia măsuri suplimentare de protecție, cum ar fi evitarea alimentelor foarte tari sau utilizarea unei gutiere în timpul activităților sportive. Controalele stomatologice regulate sunt esențiale pentru monitorizarea stării acestor dinți și pentru detectarea precoce a oricăror semne de slăbire sau deteriorare.

Igiena orală deficitară: O igienă orală inadecvată poate contribui semnificativ la apariția dinților ciobiți. Neglijarea periajului regulat și a folosirii aței dentare duce la acumularea plăcii bacteriene, care produce acizi ce erodează smalțul dentar. Această eroziune slăbește structura dintelui, făcându-l mai susceptibil la ciobire. De asemenea, igiena orală precară poate duce la apariția cariilor și a bolii parodontale, care afectează integritatea dinților și a țesuturilor de susținere. Lipsa vizitelor regulate la medicul stomatolog împiedică detectarea și tratarea timpurie a problemelor dentare, permițând agravarea acestora până în punctul în care dinții devin fragili și predispuși la ciobire. Pentru a preveni aceste probleme, este esențială menținerea unei rutine riguroase de igienă orală, care include periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizite semestriale la medicul stomatolog pentru controale și curățări profesionale.

Opțiuni de tratament pentru un dinte ciobit

Tratamentul unui dinte ciobit variază în funcție de severitatea leziunii și localizarea acesteia. Opțiunile pot include de la simple proceduri cosmetice pentru ciobituri minore, până la intervenții mai complexe pentru cazurile severe. Alegerea metodei de tratament ține cont de factori precum sănătatea generală a dintelui, estetica și funcționalitatea acestuia.

Ciobituri minore

Netezirea și lustruirea dintelui este adecvată pentru ciobituri foarte mici, care afectează doar suprafața smalțului dentar. Medicul stomatolog utilizează instrumente speciale de șlefuire și lustruire pentru a elimina marginile ascuțite ale ciobiturii și pentru a netezi suprafața dintelui. Procesul începe cu o șlefuire ușoară a zonei afectate, urmată de o lustruire atentă pentru a restabili luciul natural al smalțului. Această tehnică nu doar îmbunătățește aspectul estetic al dintelui, dar previne și iritarea țesuturilor moi din jur. Procedura este rapidă, nedureroasă și nu necesită anestezie. După tratament, pacientul poate observa o suprafață mai netedă a dintelui și o reducere a disconfortului cauzat de marginile ascuțite. Este important de menționat că această metodă este limitată la ciobituri superficiale și nu este potrivită pentru daune mai extinse.

Ciobituri moderate

Plomba dentară: Această procedură, cunoscută și sub numele de bonding dentar, este o soluție eficientă pentru repararea cioburilor moderate. Procesul implică aplicarea unui material compozit de culoarea dintelui pe suprafața afectată. Inițial, medicul stomatolog pregătește suprafața dintelui prin gravare ușoară și aplicarea unui agent de legătură. Apoi, materialul compozit este modelat și sculptat pentru a restabili forma naturală a dintelui. Odată ce forma dorită este obținută, materialul este întărit cu ajutorul unei lumini speciale. Plomba dentară oferă rezultate estetice excelente și poate fi realizată într-o singură ședință. Această tehnică este ideală pentru repararea cioburilor din zona frontală a dinților și poate dura mai mulți ani cu o îngrijire adecvată. Cu toate acestea, materialul compozit poate fi mai puțin rezistent decât smalțul natural și poate necesita înlocuire periodică.

Fațete dentare: Fațetele dentare reprezintă o soluție estetică superioară pentru cioburile moderate, în special pentru dinții frontali. Acestea sunt învelișuri subțiri, personalizate, realizate din porțelan sau material compozit, care se aplică pe suprafața vizibilă a dintelui. Procedura începe cu o ușoară șlefuire a smalțului dentar pentru a face loc fațetei. Se realizează apoi o amprentă a dintelui, care este trimisă la un laborator specializat pentru fabricarea fațetei. În timpul vizitei finale, fațeta este lipită pe dinte folosind un ciment special. Fațetele dentare oferă un aspect natural și rezistent, acoperind nu doar ciobitura, ci și alte imperfecțiuni precum decolorări sau spații mici între dinți. Ele sunt foarte durabile și pot rezista 10-15 ani sau chiar mai mult cu o îngrijire adecvată. Cu toate acestea, procesul este ireversibil și poate fi mai costisitor decât alte opțiuni.

Onlay-uri dentare: Onlay-urile dentare reprezintă o soluție intermediară între obturații și coroane, ideale pentru ciobituri moderate care afectează cuspizii (vârfurile) dinților. Acestea sunt realizate indirect, în laborator, din materiale precum porțelanul sau compozitul de înaltă rezistență. Procedura începe cu pregătirea dintelui, îndepărtând țesutul deteriorat și modelând zona pentru a primi onlay-ul. Se realizează o amprentă digitală sau tradițională, care este trimisă la laborator pentru fabricarea piesei. În timpul celei de-a doua vizite, onlay-ul este fixat pe dinte folosind un ciment special. Onlay-urile oferă avantajul de a conserva mai mult din structura naturală a dintelui comparativ cu o coroană, oferind în același timp o rezistență și o durabilitate superioare obturațiilor tradiționale. Ele sunt deosebit de utile pentru restaurarea dinților posteriori care au suferit ciobituri semnificative, dar nu necesită acoperire completă.

Ciobituri severe

Coroane dentare: Coroanele dentare reprezintă soluția optimă pentru cioburile severe care afectează o mare parte din structura dintelui. Acestea sunt învelișuri care acoperă întreaga suprafață vizibilă a dintelui, restabilind forma, dimensiunea și funcționalitatea acestuia. Procedura începe cu pregătirea dintelui, care implică îndepărtarea țesutului deteriorat și modelarea dintelui pentru a primi coroana. Se realizează apoi o amprentă precisă, care este trimisă la un laborator specializat. În timpul acestei etape, pacientul primește o coroană provizorie. La următoarea vizită, coroana permanentă, realizată din materiale precum porțelanul, zirconiul sau metalul acoperit cu porțelan, este fixată pe dinte folosind un ciment special. Coroanele oferă o protecție maximă pentru dinții sever deteriorați, prevenind deteriorarea ulterioară și restabilind aspectul estetic. Cu o îngrijire adecvată, coroanele pot dura 15-20 de ani sau chiar mai mult.

Terapia de canal radicular: Această procedură este necesară atunci când ciobirea severă a dintelui afectează pulpa dentară, zona care conține nervii și vasele de sânge. Terapia de canal radicular, cunoscută și sub numele de tratament endodontic, implică îndepărtarea țesutului pulpar infectat sau deteriorat, curățarea și dezinfectarea canalelor radiculare, urmată de umplerea și sigilarea acestora. Procedura începe cu anestezierea zonei și izolarea dintelui. Medicul stomatolog creează apoi o deschidere în dinte pentru a accesa pulpa, îndepărtează țesutul afectat și curăță minuțios canalele. După dezinfectare, canalele sunt umplute cu un material special și sigilate. În final, dintele este restaurat, de obicei cu o coroană, pentru a-i restabili funcționalitatea și aspectul. Deși procedura are reputația de a fi dureroasă, tehnicile moderne și anestezicele eficiente fac ca tratamentul să fie confortabil pentru pacient.

Întrebări frecvente

Este un dinte ciobit o urgență dentară?

Un dinte ciobit poate fi considerat o urgență dentară dacă provoacă durere severă sau sângerare. În cazurile mai puțin grave, este totuși important să consultați un medic stomatolog cât mai curând posibil pentru a preveni deteriorarea suplimentară.

Cât costă să repari un dinte ciobit?

Costul pentru repararea unui dinte ciobit variază în funcție de severitatea leziunii și de metoda de tratament aleasă. Prețurile pot varia de la câteva sute de lei pentru plomba dentară până la câteva mii de lei pentru coroane dentare sau fațete.

Cât timp durează să repari un dinte ciobit?

Durata reparației unui dinte ciobit depinde de metoda de tratament aleasă. Proceduri simple, precum lipirea dentară, pot fi finalizate într-o singură ședință de 30-60 de minute, în timp ce tratamentele mai complexe, cum ar fi coroanele dentare, pot necesita două sau mai multe vizite.

Se va agrava un dinte ciobit dacă este lăsat netratat?

Da, un dinte ciobit lăsat netratat se poate agrava. Marginile ascuțite pot duce la deteriorări suplimentare, iar expunerea dentinei poate provoca sensibilitate și durere. În timp, riscul de infecție și complicații crește.

Poate un dinte ciobit să cauzeze sensibilitate la cald și rece?

Da, un dinte ciobit poate cauza sensibilitate la alimente și băuturi calde sau reci. Aceasta se întâmplă deoarece smalțul deteriorat expune straturile interioare ale dintelui, care sunt mai sensibile la schimbările de temperatură.

Este posibil să reatașați o bucată ruptă de dinte?

În unele cazuri, medicul stomatolog poate reatașa fragmentul rupt de dinte dacă acesta este păstrat în condiții adecvate, cum ar fi într-un recipient cu lapte. Este important să consultați imediat un medic stomatolog pentru a evalua posibilitatea reatașării.

Poate un dinte ciobit să ducă la pierderea dintelui dacă nu este tratat?

Da, un dinte ciobit netratat poate duce la complicații grave, inclusiv infecții și deteriorări structurale care pot necesita extracția dintelui. Tratamentul prompt este esențial pentru a preveni pierderea dintelui.

Concluzie

Un dinte ciobit poate părea o problemă minoră, dar necesită atenție medicală promptă pentru a preveni complicațiile ulterioare. Tratamentul adecvat depinde de severitatea leziunii și poate varia de la proceduri simple, cum ar fi plomba dentară, până la intervenții mai complexe, cum ar fi coroanele dentare. Menținerea unei igiene orale bune și evitarea obiceiurilor dăunătoare sunt esențiale pentru prevenirea ciobirii dinților. Consultați întotdeauna un medic stomatolog pentru evaluare și tratament adecvat.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Goldstein, R. E., Chan, D. C., Myers, M. L., & Barrack, G. M. (2018). Chipped, Fractured, or Endodontically Treated Teeth.

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/9781119272946.ch23

Stepaniuk, K. S. (2014). How I treat the chipped tooth.

https://www.cabidigitallibrary.org/doi/pdf/10.5555/20143185097

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.