Meniu

Dinte de lapte rupt din radacina: cauze si interventie prompta

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Ruperea unui dinte de lapte din rădăcină reprezintă o situație frecventă la copii, care necesită atenție medicală promptă pentru a preveni complicațiile. Traumatismele dentare la dinții temporari apar cel mai des între 2 și 4 ani, când copiii învață să meargă și să exploreze mediul înconjurător. Incisivii superiori sunt cel mai frecvent afectați datorită poziției lor expuse în arcada dentară.

Deși un dinte de lapte rupt nu pune întotdeauna în pericol dintele permanent aflat dedesubt, este important ca părinții să consulte un medic stomatolog pediatru pentru evaluare și tratament adecvat. Medicul va efectua radiografii pentru a detecta eventualele complicații și va recomanda cel mai potrivit plan terapeutic în funcție de gravitatea traumatismului.

Cauzele ruperii dinților de lapte din rădăcină

Dinții de lapte se pot rupe din rădăcină din diverse motive, cele mai frecvente fiind traumatismele și accidentele. Factorii predispozanți includ poziția avansată a incisivilor superiori și dezvoltarea incompletă a coordonării motorii la copiii mici.

Traume dentare și accidente: Căderile și loviturile în zona feței reprezintă principala cauză a ruperii dinților de lapte din rădăcină. Copiii mici sunt predispuși la astfel de accidente în timpul jocului sau când învață să meargă. Impactul direct asupra dintelui poate cauza fracturarea acestuia la nivelul rădăcinii, mai ales dacă forța traumatică este semnificativă.

Mestecarea alimentelor tari: Consumul de alimente foarte tari sau obiceiul de a mușca obiecte dure poate duce la fracturarea dinților de lapte. Rădăcinile dinților temporari sunt mai fragile decât cele ale dinților permanenți, făcându-i mai vulnerabili la acest tip de traumatisme. Presiunea excesivă exercitată în timpul masticației poate cauza fracturi la nivelul rădăcinii.

Carii dentare și cavități netratate: Cariile extensive care nu sunt tratate la timp pot slăbi structura dintelui, făcându-l mai susceptibil la fracturi. Procesul carios afectează progresiv țesuturile dentare, inclusiv rădăcina, reducând rezistența mecanică a dintelui și crescând riscul de rupere din rădăcină.

Bruxism (scrâșnitul dinților): Obiceiul de a scrâșni din dinți în timpul somnului poate cauza uzura și slăbirea progresivă a dinților de lapte. Forțele repetitive exercitate asupra dinților pot duce la apariția microfracturilor care, în timp, pot evolua spre fracturi complete ale rădăcinii.

Tulburări de dezvoltare dentară: Unele anomalii de dezvoltare pot afecta structura și rezistența dinților de lapte. Acestea includ defecte de formare a smalțului sau dentinei, care pot face dinții mai predispuși la fracturi și ruperi din rădăcină.

Recunoașterea unui dinte de lapte rupt din rădăcină

Identificarea promptă a semnelor unui dinte de lapte rupt din rădăcină permite intervenția rapidă și prevenirea complicațiilor. Părinții trebuie să fie atenți la orice modificare apărută la nivelul dinților copilului după un traumatism.

Mobilitatea sau deplasarea dintelui: Un dinte de lapte rupt din rădăcină prezintă de obicei o mobilitate anormală. Acesta poate fi deplasat în diverse direcții sau poate părea mai lung decât dinții vecini. În unele cazuri, dintele poate fi împins în interiorul gingiei, părând mai scurt sau chiar absent.

Umflături, sângerări sau durere: Trauma care cauzează ruperea dintelui din rădăcină este adesea însoțită de sângerare gingivală și umflarea țesuturilor din jur. Copilul poate acuza durere la atingerea dintelui sau în timpul masticației. Disconfortul poate persista mai multe zile după traumatism.

Modificări de culoare (galben, gri, negru): Un dinte rupt din rădăcină poate suferi modificări de culoare în timp. Acesta poate deveni galben, gri sau chiar negru, indicând afectarea vascularizației și posibila devitalizare a dintelui. Modificările de culoare necesită evaluare stomatologică promptă.

Fisuri, ciobituri sau fragmente lipsă: Examinarea vizuală poate evidenția prezența fisurilor sau cioburilor la nivelul coroanei dentare. În unele cazuri, pot lipsi fragmente din dinte. Este important să se păstreze orice fragment dentar găsit pentru o posibilă repoziționare.

Semne că rădăcina este încă în gingie: Când rădăcina rămâne în gingie după ruperea dintelui, zona poate prezenta sensibilitate și umflătură. Radiografia dentară va confirma prezența fragmentului radicular și va ghida decizia terapeutică.

Pași imediați în cazul ruperii unui dinte de lapte din rădăcină

Intervenția promptă în cazul unui dinte de lapte rupt din rădăcină poate preveni complicațiile și optimiza rezultatul tratamentului. Părinții trebuie să acționeze calm și să urmeze pașii recomandați.

Curățarea gurii și controlul sângerării: Prima măsură constă în curățarea delicată a zonei afectate cu apă călduță. Se poate aplica o compresă sterilă sau un tifon curat pentru a controla sângerarea. Este important să nu se folosească substanțe dezinfectante puternice care pot irita țesuturile.

Păstrarea fragmentelor dentare: Orice fragment dentar găsit trebuie păstrat în lapte sau ser fiziologic până la consultul stomatologic. Fragmentele nu trebuie manipulate excesiv sau curățate agresiv. Transportul rapid la medicul stomatolog crește șansele de conservare a dintelui.

Gestionarea durerii și măsuri de confort: Pentru ameliorarea durerii în cazul unui dinte de lapte rupt din rădăcină, medicul poate recomanda administrarea de paracetamol sau ibuprofen în doze adaptate vârstei copilului. Aplicarea locală a unei comprese reci pe zona afectată poate reduce inflamația și disconfortul. Alimentația trebuie adaptată temporar, evitând alimentele foarte tari sau reci care pot accentua sensibilitatea. Copilul trebuie încurajat să își mențină igiena orală, dar să perieze cu blândețe zona afectată.

Acțiuni care nu trebuie făcute în cazul unui dinte de lapte rupt: Reimplantarea unui dinte de lapte rupt sau căzut este strict contraindicată, deoarece poate afecta dezvoltarea dintelui permanent. Nu trebuie încercată îndepărtarea forțată a fragmentelor rămase în gingie sau utilizarea de medicamente fără prescripție medicală. Evitarea dezinfectanților puternici sau a substanțelor iritante în cavitatea bucală este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

Cazuri când trebuie solicitată asistență medicală de urgență: Asistența medicală de urgență este necesară în cazul sângerării abundente care nu se oprește, durerii severe sau persistente, umflăturilor semnificative ale feței sau prezenței fragmentelor dentare care ar putea fi înghițite sau aspirate. Prezența febrei sau a dificultăților de respirație după un traumatism dentar necesită evaluare medicală imediată.

Diagnosticarea fracturilor radiculare ale dinților de lapte

Diagnosticarea corectă a unei fracturi radiculare la dinții de lapte necesită o evaluare complexă, combinând examenul clinic cu investigații imagistice specifice. Stabilirea precisă a tipului și localizării fracturii determină planul de tratament și prognosticul pe termen lung.

Importanța evaluării dentare prompte: Evaluarea rapidă a unui dinte de lapte fracturat permite identificarea complicațiilor potențiale și inițierea tratamentului adecvat. Întârzierea consultului stomatologic poate duce la agravarea leziunilor, creșterea riscului de infecție și posibile efecte negative asupra dintelui permanent. Medicul stomatolog va evalua severitatea traumatismului și va stabili urgența intervenției necesare.

Examinarea clinică: Medicul stomatolog efectuează o examinare detaliată a cavității orale, verificând mobilitatea dintelui, sensibilitatea la percuție, prezența sângerării gingivale și eventualele leziuni ale țesuturilor moi. Evaluarea include și testarea vitalității pulpare, verificarea alinierii dinților și identificarea potențialelor deplasări ale fragmentelor dentare. Starea țesuturilor din jurul dintelui afectat oferă informații importante despre severitatea traumatismului.

Evaluarea radiologică: Radiografiile dentare sunt esențiale pentru vizualizarea exactă a fracturii radiculare și evaluarea poziției fragmentelor. Acestea permit identificarea localizării precise a fracturii, prezența eventualelor fragmente reziduale și evaluarea dezvoltării dintelui permanent subiacent. Medicul poate solicita mai multe tipuri de radiografii din unghiuri diferite pentru o evaluare completă a situației.

Opțiuni de tratament pentru dintele de lapte rupt din rădăcină

Tratamentul unui dinte de lapte rupt din rădăcină variază în funcție de vârsta copilului, localizarea fracturii și prezența complicațiilor. Obiectivul principal este menținerea sănătății orale și protejarea dintelui permanent în dezvoltare.

Observație și monitorizare: Monitorizarea atentă a unui dinte de lapte fracturat include evaluări periodice pentru urmărirea evoluției leziunii. Medicul stomatolog verifică procesul de vindecare, prezența eventualelor semne de infecție și dezvoltarea normală a dintelui permanent. Consulturile regulate permit identificarea precoce a complicațiilor și ajustarea planului de tratament când este necesar.

Tratamente restaurative: Restaurarea unui dinte de lapte fracturat poate include aplicarea de materiale compozite sau coroane pentru refacerea structurii dentare pierdute. În cazul fragmentelor recuperate, acestea pot fi lipite folosind materiale adezive speciale. Tratamentul restaurativ trebuie să fie compatibil cu procesul natural de exfoliere a dintelui de lapte.

Imobilizarea fracturilor radiculare: Imobilizarea dintelui fracturat se realizează folosind șine flexibile sau semiriride care permit o ușoară mobilitate fiziologică. Perioada de imobilizare variază între 2 și 4 săptămâni, în funcție de severitatea fracturii și vârsta copilului. Această procedură ajută la stabilizarea dintelui și facilitează vindecarea țesuturilor afectate.

Extracția și menținătoarele de spațiu: În cazurile severe sau când există risc de complicații, extracția dintelui de lapte fracturat poate fi necesară. După extracție, menținătoarele de spațiu pot fi utilizate pentru a păstra locul dintelui permanent și a preveni deplasarea dinților adiacenți. Acestea sunt dispozitive personalizate care mențin spațiul până la erupția dintelui permanent.

Gestionarea infecției sau abcesului: Infecțiile dentare necesită tratament prompt cu antibiotice și drenaj în cazul abceselor. Medicul stomatolog va monitoriza îndeaproape evoluția infecției și va ajusta tratamentul în funcție de răspunsul pacientului. Prevenirea răspândirii infecției este esențială pentru protejarea dintelui permanent și a sănătății generale a copilului.

Riscuri și complicații

Fracturile radiculare ale dinților de lapte pot avea diverse consecințe pe termen scurt și lung, afectând atât dentiția temporară, cât și dezvoltarea dinților permanenți.

Impactul asupra dezvoltării dintelui permanent: Traumatismele severe ale dinților de lapte pot afecta formarea și dezvoltarea dinților permanenți. Acestea pot duce la modificări de culoare, defecte de structură sau poziționare anormală a dintelui permanent. Severitatea efectelor depinde de vârsta copilului în momentul traumatismului și de proximitatea fracturii față de germenele dintelui permanent.

Formarea infecției și abcesului: Fracturile radiculare netratate pot duce la dezvoltarea infecțiilor și formarea abceselor dentare. Acestea se manifestă prin durere intensă, umflături ale gingiei și prezența puroiului. Infecțiile dentare necesită tratament urgent pentru a preveni răspândirea în țesuturile înconjurătoare și posibile complicații sistemice.

Întrebări frecvente

Ce trebuie să fac dacă dintele de lapte al copilului meu se rupe din rădăcină?

În primul rând, păstrați calmul și curățați ușor zona cu apă călduță. Colectați orice fragment dentar și păstrați-l în lapte sau ser fiziologic. Contactați imediat medicul stomatolog pentru o programare de urgență, în special dacă există sângerare abundentă sau durere severă.

Este posibil ca fragmentul de rădăcină rămas să se dizolve de la sine?

Da, în majoritatea cazurilor, fragmentele de rădăcină rămase în gingie se vor resorbi natural odată cu procesul de erupție al dintelui permanent. Totuși, este necesară monitorizarea periodică de către medicul stomatolog pentru a preveni eventualele complicații.

Poate un dinte de lapte rupt să afecteze dintele permanent de dedesubt?

Da, traumatismele severe ale dinților de lapte pot afecta dezvoltarea dinților permanenți, putând cauza modificări de culoare, formă sau poziție. Severitatea efectelor depinde de vârsta copilului în momentul accidentului și de proximitatea fracturii față de germenele dintelui permanent.

Este necesară întotdeauna extracția unui dinte de lapte rupt?

Nu, decizia de extracție depinde de mai mulți factori, inclusiv localizarea fracturii, vârsta copilului și prezența complicațiilor. În unele cazuri, dintele poate fi păstrat și monitorizat, în special dacă fractura este minoră și nu există risc de infecție.

Cât timp durează până la apariția dintelui permanent după ruperea sau extracția unui dinte de lapte?

Perioada de erupție a dintelui permanent poate varia între 6 luni și 2 ani, în funcție de vârsta copilului și stadiul de dezvoltare al dintelui permanent. Este important de menționat că erupția prematură sau întârziată poate necesita evaluare ortodontică.

Este necesară întotdeauna imobilizarea în cazul unei fracturi radiculare a dintelui de lapte?

Nu, imobilizarea nu este necesară în toate cazurile. Decizia depinde de tipul fracturii, mobilitatea dintelui și vârsta copilului. În unele situații, observația și monitorizarea atentă pot fi suficiente pentru vindecarea corespunzătoare.

Cum pot preveni accidentările dentare la copilul meu?

Prevenirea accidentărilor dentare include supravegherea atentă în timpul jocului, utilizarea protezelor dentare în timpul activităților sportive și asigurarea unui mediu sigur în casă. Este recomandată și educarea copilului despre importanța protejării dinților și evitarea comportamentelor riscante.

Concluzie

Ruperea unui dinte de lapte din rădăcină reprezintă o urgență dentară care necesită atenție medicală promptă. Deși această situație poate fi alarmantă pentru părinți și copii, majoritatea cazurilor au un prognostic bun când sunt gestionate corect. Cheia succesului constă în evaluarea rapidă de către medicul stomatolog, alegerea tratamentului adecvat și monitorizarea atentă a evoluției. Este esențială menținerea unei comunicări strânse cu medicul stomatolog și urmarea cu strictețe a recomandărilor pentru a asigura dezvoltarea normală a dentiției permanente.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Krasner, W. (2013). Baby Tooth Survey–First Results. Environment: Science and Policy for Sustainable Development, 55(2), 18-24.

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00139157.2013.765314

Gromova, S. N., Pyshkina, O. A., Malʹt︠s︡eva, O. A., Raskov, A. A., & Koledaeva, A. K. (2022). A clinical case of treatment of a tooth root fracture (4 years follow-up). 20(2), 148–155.

https://www.endodont.ru/jour/article/view/1101

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.