Meniu

Dinti galbeni: cauze si optiuni de albire

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Dinții galbeni sunt o problemă comună care poate afecta încrederea în sine și aspectul general al unei persoane. Cauzele dinților galbeni sunt variate și includ factori externi precum alimentația și obiceiurile de igienă orală, dar și factori interni precum îmbătrânirea și genetica.

Din fericire, există numeroase metode pentru a preveni și trata îngălbenirea dinților, de la schimbări în stilul de viață și igiena orală, până la tratamente profesionale de albire dentară.

Cauzele dinților galbeni

Există multiple cauze care pot duce la îngălbenirea dinților, iar acestea pot fi clasificate în factori extrinseci și intrinseci. Factorii extrinseci includ alimentele și băuturile care pătează dinții, fumatul și igiena orală deficitară. Factorii intrinseci includ îmbătrânirea, genetica și anumite afecțiuni medicale.

Factori extrinseci

Cafea, ceai și vin roșu: Aceste băuturi sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a păta dinții. Cafeaua și ceaiul conțin taninuri, substanțe care se pot depune pe smalțul dentar și pot provoca pete galbene sau maronii. Vinul roșu, pe de altă parte, conține pigmenți puternici care pot pătrunde în smalț și pot cauza decolorarea dinților. Consumul frecvent al acestor băuturi fără a clăti gura sau a peria dinții ulterior poate duce la acumularea de pete și la îngălbenirea dinților.

Fructe de pădure, roșii și sos de soia: Fructele de pădure, cum ar fi afinele și murele, conțin pigmenți naturali care pot păta dinții. Roșiile și sosul de soia sunt, de asemenea, alimente care pot contribui la decolorarea dinților datorită conținutului lor ridicat de pigmenți. Aceste alimente pot lăsa pete pe smalțul dentar, mai ales dacă sunt consumate frecvent și nu se acordă atenție igienei orale după consum. Clătirea gurii cu apă și periajul dinților după consumul acestor alimente pot ajuta la prevenirea acumulării de pete.

Fumatul: Fumatul este una dintre principalele cauze ale îngălbenirii dinților. Substanțele chimice din țigări, în special nicotina și gudronul, pătrund în smalțul dentar și provoacă pete galbene sau maronii. Aceste pete sunt dificil de îndepărtat prin periaj obișnuit și pot necesita tratamente profesionale de albire. În plus, fumatul contribuie la acumularea plăcii bacteriene și a tartrului, ceea ce agravează decolorarea dinților și poate duce la probleme grave de sănătate orală, cum ar fi boala parodontală.

Tutunul de mestecat: Utilizarea tutunului de mestecat este la fel de dăunătoare pentru culoarea dinților ca și fumatul. Tutunul de mestecat conține substanțe chimice care pătrund în smalțul dentar și provoacă pete galbene sau maronii. În plus, acest tip de tutun poate cauza leziuni ale gingiilor și poate duce la formarea de leziuni precanceroase în cavitatea bucală. Utilizarea tutunului de mestecat este asociată și cu un risc crescut de cancer oral, ceea ce face esențială evitarea acestui obicei pentru menținerea sănătății orale și generale.

Igiena orală deficitară: Lipsa unei igiene orale adecvate este un factor major în îngălbenirea dinților. Dacă nu se acordă suficientă atenție periajului dentar regulat și folosirii corecte a aței dentare, placa bacteriană și tartrul se pot acumula pe suprafața dinților, conducând la îngălbenire. De asemenea, bruxismul (scrâșnirea dinților) și traumatismele dentare pot afecta aspectul dinților și pot contribui la îngălbenirea acestora. Este esențial să se mențină o rutină riguroasă de igienă orală, inclusiv periajul de două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizitele regulate la dentist pentru curățări profesionale.

Factori intrinseci

Genetica: Moștenirea genetică poate juca un rol semnificativ în culoarea dinților. Structura și compoziția smalțului și a dentinei sunt determinate în mare parte de genele moștenite de la părinți. Unele persoane pot avea un smalț mai subțire sau o dentină mai pigmentată, ceea ce poate duce la o nuanță mai galbenă a dinților. De asemenea, anumite afecțiuni genetice pot afecta dezvoltarea smalțului și pot contribui la decolorarea dinților. În astfel de cazuri, tratamentele de albire dentară și alte proceduri cosmetice pot ajuta la îmbunătățirea aspectului dinților.

Subțierea smalțului: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, smalțul dentar, stratul protector al dinților, începe să se subțieze. Acest proces natural face ca dentina, stratul de sub smalț, să devină mai vizibilă. Dentina are o culoare galbenă sau maronie, ceea ce poate face ca dinții să pară mai închiși la culoare. Subțierea smalțului poate fi accelerată de factori precum consumul de alimente și băuturi acide, periajul agresiv și bruxismul. Menținerea unei igiene orale adecvate și evitarea alimentelor și băuturilor acide pot ajuta la încetinirea acestui proces.

Expunerea dentinei: Pe măsură ce smalțul dentar se subțiază, dentina devine din ce în ce mai expusă. Dentina este un țesut calcifiat de culoare galbenă, situat sub smalț, care poate influența semnificativ aspectul dinților. Expunerea dentinei poate fi accentuată de factori precum eroziunea acidă, uzura mecanică și traumatismele dentare. Pentru a preveni expunerea excesivă a dentinei, este important să se mențină o igienă orală riguroasă și să se evite obiceiurile care pot deteriora smalțul dentar.

Anumite boli: Diverse afecțiuni medicale pot contribui la îngălbenirea dinților. De exemplu, bolile care afectează smalțul dentar și dentina, cum ar fi amelogeneza imperfectă și dentinogeneza imperfectă, pot duce la decolorarea dinților. De asemenea, tratamentele pentru anumite afecțiuni, cum ar fi chimioterapia și radioterapia pentru cancer, pot provoca decolorarea dinților. Infecțiile severe și bolile sistemice pot afecta dezvoltarea smalțului și pot duce la apariția petelor și a decolorărilor. Este important ca persoanele care suferă de astfel de afecțiuni să colaboreze cu medicul dentist pentru a gestiona și trata decolorarea dinților.

Antibiotice (Tetraciclină și Doxiciclină): Utilizarea antibioticelor precum tetraciclina și doxiciclina în timpul dezvoltării dinților poate provoca decolorarea acestora. Aceste antibiotice se pot lega de calciul din smalțul dentar în formare, ducând la apariția unor pete galbene, maronii sau gri. Acest efect este deosebit de pronunțat dacă antibioticele sunt administrate copiilor mici sau femeilor însărcinate. Decolorarea cauzată de aceste antibiotice este adesea permanentă și poate necesita tratamente cosmetice, cum ar fi albirea dentară profesională sau aplicarea de fațete dentare, pentru a îmbunătăți aspectul dinților.

Antihistaminice și antipsihotice: Utilizarea pe termen lung a antihistaminicelor și antipsihoticelor poate duce la decolorarea dinților. Aceste medicamente pot reduce producția de salivă, ceea ce duce la o gură uscată. Saliva are un rol esențial în curățarea naturală a dinților și în neutralizarea acizilor din gură. Lipsa salivei poate favoriza acumularea plăcii bacteriene și a tartrului, ceea ce poate duce la îngălbenirea dinților. În plus, unele antipsihotice pot conține compuși care se pot lega de smalțul dentar, provocând pete și decolorări. Este important ca persoanele care iau aceste medicamente să mențină o igienă orală riguroasă și să consulte medicul dentist pentru soluții de prevenire a decolorării dinților.

Materiale dentare (restaurări cu amalgam): Restaurările dentare cu amalgam, care conțin sulfura de argint, pot provoca decolorarea dinților în timp. Aceste materiale pot lăsa o nuanță gri-neagră pe dinții restaurați, afectând estetica zâmbetului. Deși amalgamul este durabil și eficient pentru restaurările dentare, aspectul său inestetic poate fi o preocupare pentru mulți pacienți. În prezent, există alternative estetice, cum ar fi compozitele dentare și ceramica, care oferă rezultate mai naturale și mai plăcute din punct de vedere vizual. Pacienții care doresc să îmbunătățească aspectul dinților restaurați cu amalgam pot discuta cu medicul dentist despre opțiunile de înlocuire a acestor materiale.

Expunerea excesivă la fluor: Consumul excesiv de fluor în timpul dezvoltării dinților poate duce la apariția fluorozisului dentar, o afecțiune caracterizată prin pete albe sau maronii pe smalțul dentar. Fluorul este esențial pentru prevenirea cariilor dentare, dar în cantități mari poate afecta negativ estetica dinților. Excesul de fluor apare de obicei la copiii care consumă apă fluorizată în exces sau care folosesc prea multă pastă de dinți cu fluor. Pentru a preveni această afecțiune, este important să se monitorizeze cantitatea de fluor ingerată și să se urmeze recomandările medicului dentist privind utilizarea produselor cu fluor.

Alți factori

Traumatisme dentare: Loviturile sau traumatismele dentare pot provoca decolorarea dinților. Atunci când un dinte suferă un traumatism, vasele de sânge din interiorul acestuia pot fi afectate, ceea ce poate duce la sângerări interne și la decolorarea dintelui. În timp, pigmentul din sânge se poate descompune și poate pătrunde în smalț, provocând o nuanță galbenă sau gri. Traumatismele dentare pot, de asemenea, să provoace fisuri în smalț, care pot favoriza acumularea de pete. Este esențial ca persoanele care suferă un traumatism dentar să consulte imediat medicul dentist pentru evaluare și tratament adecvat.

Bruxismul (scrâșnirea dinților): Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâșnirea sau strângerea dinților, de obicei în timpul somnului. Această acțiune repetitivă poate duce la uzura smalțului dentar, expunând dentina și provocând decolorarea dinților. Bruxismul poate, de asemenea, să provoace microfisuri în smalț, care pot favoriza acumularea de pete și decolorări. Persoanele care suferă de bruxism ar trebui să consulte medicul dentist pentru a primi un dispozitiv de protecție, cum ar fi o gutieră de noapte, care să prevină deteriorarea suplimentară a dinților.

Opțiuni de tratament pentru dinții galbeni

Există multiple opțiuni de tratament pentru a îmbunătăți aspectul dinților galbeni, de la tratamente profesionale de albire până la produse disponibile fără prescripție medicală.

Albirea profesională a dinților

Tratamente de albire în cabinet: Tratamentele de albire efectuate în cabinetul stomatologic sunt printre cele mai eficiente metode de a obține dinți mai albi. Aceste tratamente implică aplicarea unui gel de albire pe dinți, care conține peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă în concentrații mari. Gelul este activat de o lumină specială sau de un laser, accelerând procesul de albire. Tratamentele de albire în cabinet pot oferi rezultate vizibile după o singură sesiune, dar în unele cazuri pot fi necesare mai multe sesiuni pentru a obține nuanța dorită. Este important ca aceste tratamente să fie efectuate sub supravegherea unui medic dentist pentru a minimiza riscurile și pentru a se asigura rezultate optime.

Kituri de albire la domiciliu supravegheate de medicul dentist: Aceste kituri sunt o alternativă eficientă la tratamentele de albire în cabinet și sunt recomandate de medicul dentist. Kiturile includ gutiere personalizate și un gel de albire cu o concentrație mai mică de peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă. Pacientul aplică gelul în gutiere și le poartă pentru o perioadă determinată de timp, de obicei câteva ore pe zi sau peste noapte, timp de câteva săptămâni. Avantajul acestor kituri este că permit albirea dinților în confortul propriei case, sub supravegherea medicului dentist, care poate ajusta tratamentul în funcție de nevoile individuale ale pacientului.

Produse de albire disponibile fără prescripție medicală

Paste de dinți pentru albire: Pastele de dinți pentru albire conțin agenți abrazivi și substanțe chimice care ajută la îndepărtarea petelor de pe suprafața dinților. Aceste produse nu conțin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă în concentrații mari, astfel încât efectul de albire este mai puțin pronunțat comparativ cu tratamentele profesionale. Utilizarea regulată a pastelor de dinți pentru albire poate ajuta la menținerea unei nuanțe mai deschise a dinților și la prevenirea acumulării de pete noi. Este important să se folosească aceste paste conform instrucțiunilor pentru a evita abraziunea excesivă a smalțului dentar.

Benzi și geluri de albire: Benzile și gelurile de albire sunt produse populare pentru albirea dinților disponibile fără prescripție medicală. Benzile de albire sunt acoperite cu un gel care conține peroxid de hidrogen și se aplică direct pe dinți pentru o perioadă determinată de timp, de obicei 30 de minute pe zi, timp de câteva săptămâni. Gelurile de albire sunt aplicate pe dinți cu ajutorul unei periuțe sau a unui aplicator special și se lasă să acționeze conform instrucțiunilor producătorului. Aceste produse pot oferi rezultate vizibile după câteva zile de utilizare, dar efectul de albire poate varia în funcție de concentrația peroxidului și de durata tratamentului.

Creioane pentru albire: Creioanele pentru albire sunt dispozitive portabile care conțin un gel de albire pe bază de peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă. Acestea sunt ușor de utilizat și permit aplicarea precisă a gelului pe suprafața dinților. Creioanele pentru albire sunt ideale pentru retușuri rapide și pentru menținerea rezultatelor obținute prin alte metode de albire. Gelul se aplică pe dinți și se lasă să acționeze conform instrucțiunilor producătorului, de obicei câteva minute. Utilizarea regulată a creioanelor pentru albire poate ajuta la menținerea unui zâmbet strălucitor și la prevenirea acumulării de pete.

Remedii naturale (limitări și precauții)

Bicarbonat de sodiu și peroxid de hidrogen: Bicarbonatul de sodiu și peroxidul de hidrogen sunt ingrediente comune în multe paste de dinți pentru albire datorită proprietăților lor abrazive și de albire. Amestecarea bicarbonatului de sodiu cu peroxid de hidrogen pentru a forma o pastă și aplicarea acesteia pe dinți poate ajuta la îndepărtarea petelor superficiale. Cu toate acestea, utilizarea frecventă a acestui amestec poate duce la abraziunea smalțului dentar, ceea ce poate provoca sensibilitate dentară și alte probleme. Este important să se folosească aceste ingrediente cu moderație și să se consulte medicul dentist înainte de a începe orice tratament de albire la domiciliu.

Clătirea cu ulei de cocos: Clătirea cu ulei de cocos, cunoscută și sub denumirea de oil pulling, este o practică tradițională care implică clătirea gurii cu ulei de cocos timp de 15-20 de minute. Se crede că această metodă ajută la îndepărtarea bacteriilor și la albirea dinților. Deși există unele dovezi anecdotice care susțin eficacitatea clătirii cu ulei de cocos, studiile științifice sunt limitate. Este important să se folosească această metodă ca un complement la igiena orală obișnuită și nu ca un substitut pentru periajul și folosirea aței dentare.

Riscurile și ineficiența unor remedii naturale: Multe remedii naturale pentru albirea dinților, cum ar fi utilizarea cărbunelui activ, a turmericului sau a sucului de lămâie, pot avea efecte adverse asupra sănătății dentare. Aceste ingrediente pot fi prea abrazive sau acide, ceea ce poate duce la eroziunea smalțului dentar și la sensibilitate dentară. În plus, eficacitatea acestor remedii nu este susținută de suficiente dovezi științifice. Este important să se consulte medicul dentist înainte de a încerca orice remediu natural pentru albirea dinților și să se folosească metode sigure și eficiente recomandate de profesioniști.

Întrebări frecvente

Sunt dinții galbeni un semn al unei sănătăți orale precare?

Dinții galbeni nu indică neapărat o sănătate orală precară, dar pot fi un semn al acumulării plăcii bacteriene sau al igienei orale deficitare.

Pot dinții galbeni să devină albi din nou?

Da, dinții galbeni pot deveni albi din nou prin diverse metode de albire, inclusiv tratamente profesionale și produse de albire disponibile fără prescripție medicală.

Cât timp durează efectul albirii dinților?

Durata efectului albirii dinților variază, dar în general poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, în funcție de obiceiurile alimentare și de igiena orală.

Este albirea dinților sigură pentru dinții sensibili?

Albirea dinților poate provoca sensibilitate temporară, dar există produse și metode special concepute pentru dinții sensibili. Consultați medicul dentist pentru recomandări.

Pot fi preveniți complet dinții galbeni?

Deși nu se poate preveni complet îngălbenirea dinților, menținerea unei igiene orale adecvate și evitarea alimentelor și băuturilor care pătează pot ajuta la reducerea riscului.

Există efecte secundare ale tratamentelor de albire a dinților?

Efectele secundare ale tratamentelor de albire pot include sensibilitate dentară și iritații ale gingiilor, dar acestea sunt de obicei temporare și dispar după finalizarea tratamentului.

Pot dinții galbeni să afecteze încrederea în sine și interacțiunile sociale?

Da, dinții galbeni pot afecta încrederea în sine și interacțiunile sociale, deoarece un zâmbet strălucitor este adesea asociat cu sănătatea și atractivitatea.

Cât de des ar trebui să-mi albesc dinții?

Frecvența albirii dinților depinde de metoda folosită și de recomandările medicului dentist, dar în general, tratamentele profesionale nu ar trebui repetate mai des de o dată pe an.

Concluzie

Menținerea dinților albi și sănătoși necesită o combinație de igienă orală adecvată, evitarea alimentelor și băuturilor care pătează și efectuarea periodică a tratamentelor de întreținere. Există multiple opțiuni de tratament pentru albirea dinților, de la metode profesionale la remedii naturale, fiecare având propriile avantaje și limitări. Consultați medicul dentist pentru a alege cea mai potrivită metodă pentru nevoile dumneavoastră și pentru a menține un zâmbet strălucitor și sănătos.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Epple, M., Meyer, F., & Enax, J. (2019). A critical review of modern concepts for teeth whitening.

https://www.mdpi.com/2304-6767/7/3/79?s2=P1395527745_1683590408783912727

Dayan, D., Heifferman, A., Gorski, M., & Begleiter, A. (1983). Tooth discoloration--extrinsic and intrinsic factors.

https://openurl.ebsco.com/EPDB%3Agcd%3A8%3A16841496/detailv2?sid=ebsco%3Aplink%3Ascholar&id=ebsco%3Agcd%3A42010794&crl=c

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.