Parodontoză

Parodontoza este o inflamație severă a gingiilor, cu simptome care includ gingii roșii, sângerânde sau umflate. Dacă nu este tratată, parodontita poate duce la pierderea dinților. Tratamentul poate implica o curățare dentară în profunzime sau, în cazurile severe, o intervenție chirurgicală. Periajul regulat și folosirea aței dentare pot preveni paradontoza.

Ce este parodontoza? 

Parodontoza este o infecție gravă a gingiilor, cauzată de bacteriile care au fost lăsate să se acumuleze pe dinți și gingii. Pe măsură ce parodontita progresează, oasele și dinții pot fi deteriorate. Cu toate acestea, dacă este tratată din timp și dacă se menține o igienă orală adecvată, daunele pot fi oprite.

Parodontita este destul de puțin frecventă la persoanele sub 30 de ani, și este mai probabil să apară pe măsură ce o persoană îmbătrânește. Totuși, poate afecta pe oricine are o igienă orală precară – cei care nu se spală pe dinți și nu folosesc ața dentară în mod regulat. De asemenea, unele persoane sunt mai predispuse genetic la paradontoză decât altele. Dacă părinții sau bunicii biologici au un istoric de boală gingivală, există mai multe șanse să fie dezvoltată.

Parodontoza începe ca o inflamație și se agravează în timp. De aceea, este descrisă prin mai multe etape:

• Inflamație (gingivită)
• Boala parodontală timpurie
• Boala parodontală moderată
• Boala parodontală avansată

Inflamație (gingivită)

Parodontoza începe cu o inflamație la nivelul gingiilor, cunoscută sub numele de gingivită. Unul dintre primele semne ale gingivitei este faptul că gingiile vor sângera în timpul spălării pe dinți sau utilizării aței dentare.

De asemenea, este posibil să se observe o anumită decolorare pe dinți. Aceasta se numește placă bacteriană. Placa bacteriană este o acumulare de bacterii și resturi alimentare pe dinți. Deși bacteriile sunt întotdeauna prezente în gură, ele devin dăunătoare doar atunci când condițiile le permit să crească dramatic. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă nu persoana nu se spală pe dinți, nu folosește ața dentară sau nu face curățări dentare în mod regulat.

Boala parodontală timpurie

În stadiile incipiente ale parodontozei, gingiile se retrag sau se îndepărtează de dinți și se formează mici buzunare între gingii și dinți. Buzunarele adăpostesc bacterii dăunătoare. Sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva infecției, iar țesutul gingival începe să se retragă. Vor exista probabil și sângerări în timpul periajului și a folosirii aței dentare și, eventual, o anumită pierdere de os.

Boala parodontală moderată

Dacă este lăsată să progreseze până la boala parodontală moderată, s-ar putea să apară sângerări și dureri în jurul dinților și recesiune gingivală. Dinții vor începe să piardă suportul osos și să se slăbească. Infecția poate duce, de asemenea, la un răspuns inflamator în tot corpul.

Boala parodontală avansată

În cazul bolii avansate, țesutul conjunctiv care menține dinții la locul lor începe să se deterioreze. Gingiile, oasele și alte țesuturi care susțin dinții sunt distruse. În cazul parodontozei avansate, sunt posibile dureri severe în timpul mestecatului, respirație urât mirositoare severă și un gust urât în gură. La această etapă pierderea dinților este foarte probabilă.

Care sunt simptomele parodontozei?

Gingiile sănătoase sunt ferme la atingere și se potrivesc perfect în jurul dinților. În comparație, simptomele parodontozei includ:

• Gingii roșiatice sau violacee
• Gingii umflate
• Gingii care sângerează ușor
• Gingii sensibile
• Respirație urât mirositoare
• Pus (infecție) în jurul liniei gingivale
• Dinți slăbiți
• Pierderea dinților
• Recesiune gingivală (când gingiile se îndepărtează de dinți)
• Durere la mestecat
• Spații noi sau spații între dinți
• Modificări în modul în care dinții se potrivesc între ei

Simptomele din stadiile incipiente ale parodontozei nu sunt adesea foarte vizibile. Dentistul va fi probabil primul care le va evidenția.

Care este cauza parodontozei?

Oamenii sănătoși au în mod normal sute de tipuri diferite de bacterii în gură. Cele mai multe dintre ele sunt complet inofensive. Însă, atunci când nu se menține o igienă corectă a dinților în fiecare zi, bacteriile cresc și se acumulează. Acestea se agață de placa bacteriană și de tartrul de pe suprafețele dinților. Dacă nu vă curățați dinții la fel de bine sau de des cum ar trebui, bacteriile se deplasează sub linia gingivală, acolo unde periuța de dinți și ața dentară nu pot ajunge. Aceste bacterii dăunătoare erodează țesuturile care susțin dinții, ceea ce duce la infecții, la pierderea oaselor și la pierderea dinților, deci prin urmare, la paradontoză. 

Atunci când locurile greu accesibile din gură nu sunt igienizate și periate corespunzător, se întâmplă următoarele:

• Se formează placa bacteriană pe dinți atunci când amidonul și zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Periajul pe dinți de două ori pe zi și folosirea aței dentare o dată pe zi îndepărtează placa bacteriană, dar aceasta se reface rapid.
• Placa se poate întări sub linia gingivală și se poate transforma în tartru (tartru) dacă rămâne pe dinți. Tartrul este mai greu de îndepărtat și este plin de bacterii. Cu cât placa și tartrul rămân mai mult timp pe dinți, cu atât mai multe daune pot face. Tartru nu poate fi eliminat prin periaj și folosirea aței dentare – este nevoie de o curățare dentară profesională pentru a-l îndepărta.
• Placa bacteriană poate provoca gingivită, cea mai ușoară formă de boală a gingiilor. Gingivita reprezintă iritarea și inflamarea părții din țesutul gingival din jurul bazei dinților (gingia). Gingivita poate fi inversată cu un tratament profesional și o bună îngrijire orală la domiciliu.
• Inflamația gingivală continuă poate cauza parodontoză, provocând în cele din urmă apariția unor porțiuni de spațiu între gingii și dinți care se umplu cu placă, tartru și bacterii. În timp, aceste buzunare devin mai adânci, umplându-se cu mai multe bacterii. Dacă nu sunt tratate, aceste infecții profunde cauzează o pierdere de țesut și os, iar în cele din urmă puteți pierde unul sau mai mulți dinți. De asemenea, inflamația cronică continuă poate pune la încercare sistemul imunitar.

Alți factori de risc pentru parodontoză sunt:

• Fumatul, cel mai semnificativ factor, slăbește capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
• Persoanele cu diabet și obezitate au un risc mai mare de a dezvolta infecții, inclusiv paradontoză.
• Genetica și istoricul familial pot expune la un risc mai mare de boală gingivală.
• Modificările hormonale la femei, cum ar fi sarcina sau utilizarea pilulelor contraceptive, pot crește șansele de a dezvolta paradontoză.
• Condițiile de sănătate care provoacă inflamații în corp, cum ar fi artrita, COVID-19, HIV, leucemia și bolile cardiovasculare – sunt legate de parodontită.
• o alimentație deficitară, inclusiv o deficiență de vitamina C.
• Medicamente care reduc fluxul de salivă din gură.

Cum poate fi tratată paradontoza?

Tratamentul bolii gingivale depinde de amploarea și gravitatea afecțiunii. Există opțiuni nechirurgicale și chirurgicale pentru tratarea parodontozei.

Tratamente parodontale nechirurgicale

Opțiunile nechirurgicale funcționează adesea bine pentru persoanele cu parodontoză ușoară până la moderată. Aceste tratamente includ:

• Antibiotice – medicul dentist poate prescrie antibiotice orale pentru a combate infecția. Sau poate plasa un antibiotic topic sub gingii pentru a viza zona afectată.
• Detartrajul și pilirea rădăcinilor – cunoscute și sub numele de curățare dentară profundă, detartrajul și pilirea rădăcinilor sunt similare cu o curățare de rutină. Diferența constă în amorțirea gingiilor prin anestezie. Acest lucru permite dentistului sau igienistului să măture bacteriile adânc sub linia gingivală. De asemenea, vor netezi rădăcinile dinților pentru a împiedica acumularea de placă și bacterii în continuare. Detartrajul și pilirea rădăcinilor se face adesea în două sau mai multe vizite la cabinetul dentistului sau al parodontologului. Este important o vizită repetată la o lună după această curățare pentru a verificarea gingiilor și a funcționării tratamentului.

Tratamente chirurgicale pentru parodontoză

În cazul parodontozei moderate sau severe, va fi probabil nevoie de intervenție chirurgicală. Tratamentele chirurgicale includ:

• Operația cu lambou – în timpul acestei proceduri, un parodontolog (specialist în gingii) face o incizie de-a lungul liniei gingivale și ridică temporar țesutul gingival departe de dinți. Acest lucru îi permite să vadă cu ușurință rădăcinile dinților și să le curețe temeinic. În cazul în care infecția cauzează pierderea osoasă, parodontologul poate recontura creasta osoasă subiacentă. Acest lucru face ca zonele afectate să fie mult mai ușor de curățat odată ce are loc vindecarea.
• Grefe osoase dentare – dacă este prezentă o pierdere osoasă foarte mare, medicul dentist sau parodontologul poate recomanda o grefă osoasă. În timpul acestei proceduri, aceștia vor plasa material de grefă osoasă în zonele în care a fost pierdut țesut osos. Materialul poate fi propriul os, os donat sau un material sintetic. Grefa servește drept schelă pentru o nouă creștere osoasă. Scopul este de a reduce riscul de infecție și de pierdere a dinților în viitor.
• Grefe de gingie – parodontoza poate face ca țesutul gingival să se îndepărteze de dinți. Aceasta este recesiunea gingivală și expune rădăcinile dinților, făcându-i să pară mai lungi. Pentru a înlocui țesutul pierdut în jurul dinților, medicul dentist sau parodontologul poate recomanda o grefă de gingie. În timpul acestei intervenții chirurgicale, aceștia vor plasa o grefă de țesut în jurul dinților afectați și o vor sutura la locul ei. Țesutul poate fi obținut din cerul gurii sau îl pot achiziționa de la o bancă de oase și țesuturi autorizată. Operația de grefă de gingie acoperă rădăcinile expuse ale dinților, îmbunătățește aspectul zâmbetului și reduce riscul de recesiune ulterioară.
• Regenerare tisulară ghidată – în timpul acestei proceduri, medicul dentist sau parodontologul plasează o membrană biocompatibilă specială între osul existent și dinte. Această membrană împiedică țesuturile nedorite să crească în zonă și încurajează în schimb creșterea osului.
• Plasmă bogată în trombocite – dacă a fost pierdut osul sau țesut gingival, plasma bogată în trombocite poate ajuta la regenerarea acestuia. Dentistul obține plasmă bogată în trombocite dintr-o mostră din propriul sânge al pacentului. După ce prelevează o probă de sânge, o vor roti într-o centrifugă pentru a separa plasma de celulele roșii și albe din sânge. Apoi, vor plasa plasma bogată în trombocite în zonele deficitare pentru a încuraja o nouă creștere osoasă.

După intervenția chirurgicală sau curățarea profesională, medicul va oferi instrucțiuni despre cum poate fi redus numărul de bacterii din gură, ceea ce presupune păstrarea dinților și gingiilor curate. De asemenea, acesta poate oferi sfaturi despre cum trebuie utilizată corect periuța de dinți și ața dentară și poate recomanda și alte produse de igienă orală, cum ar fi un irigator bucal sau apă de gură.

Iată câteva sfaturi pentru menținerea sănătății dinților:

• Spălarea pe dinți de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor.
• Utilizarea unei periuțe de dinți electrice, care poate fi mai eficientă.
• Folosirea aței dentare cel puțin o dată pe zi pentru a îndepărta placa dentară.
• Vizitarea dentistului cel puțin de două ori pe an pentru o curățare profesională.
• Evitarea fumatului și mestecării tutunului.

Întrebări frecvente

1. Cum se diagnostichează parodontoza?
   Dentistul va putea detecta semnele parodontozei într-un stadiu incipient în timpul unei examinări dentare de rutină. Acesta poate monitoriza starea parodontală de-a lungul timpului pentru a se asigura că nu se înrăutățește. De aceea, este important să vizitați un dentist în mod regulat pentru un screening. Dentistul poate folosi o riglă minusculă numită sondă pentru a măsura orice pungă de pe gingii. Acest test este, de obicei, nedureros. Dacă pe dinți se găsește placă, tartru sau ambele, medicul dentist va îndepărta aceste substanțe în cadrul unei curățări profesionale. De asemenea, este posibil să vă facă radiografii dentare sau să vă trimită la un parodontolog, un expert în diagnosticarea și tratamentul bolilor gingivale, pentru teste și tratamente suplimentare.
2. Care sunt complicațiile parodontitei?
   Dacă nu sunt tratate pentru parodontoză, structurile de susținere a dinților, inclusiv oasele maxilarului, pot fi distruse. Dinții se slăbesc și pot cădea sau pot necesita extracție. Alte complicații ale parodontozei includ:
   – abcese dureroase
   – migrarea dinților, care poate interfera cu mâncatul
   – retragerea gingiilor și expunerea rădăcinilor dinților
   – risc crescut de complicații în timpul sarcinii, inclusiv greutate mică la naștere și preeclampsie
   – risc crescut de boli de inimă, boli respiratorii și diabet
3. Cum vă puteți reduce riscul de parodontoză?
   Cel mai bun mod de a preveni parodontoza este de a face curățări dentare regulate și de a practica o bună igienă orală acasă între vizite. Persoanele care sunt predispuse la parodontoză pot avea nevoie de curățări mai frecvente decât persoanele care nu suferă de boli gingivale. Întrebați-vă medicul dentist cât de des ar trebui să vă curățați dinții pentru a vă menține o sănătate orală optimă.
4. Poate fi vindecată parodontoza?
   Parodontoza nu se poate vindeca, dar poate fi gestionată cu îngrijire și tratament adecvat. Discutați cu dentistul sau parodontologul despre un tratament personalizat și un plan de întreținere.
5. Când ar trebui să vă duceți la medicul dentist?
   Dacă dezvoltați simptome ale bolii gingivale, cum ar fi gingii roșii, dureroase sau sângerânde, programați imediat o programare la un dentist. Intervenția timpurie este esențială pentru ca sănătatea orală să revină la noramal. Cu cât așteptați mai mult, cu atât boala va deveni mai avansată. Ca urmare, este posibil să aveți nevoie de un tratament mai extins.

Concluzie

Paradontoza este o formă severă de boală a gingiilor, care poate fi oprită dacă este depistată și tratată suficient de devreme. Tratamentul este de obicei foarte reușit. Dacă aveți parodontoză, controalele regulate la un dentist sunt esențiale pentru a vă asigura că boala nu continuă. Va trebui să vă schimbați obiceiurile de igienă dentară și să cooperați pe deplin cu instrucțiunile dentistului pentru un rezultat pozitiv. Perspectivele pe termen lung depind de propriile eforturi în ceea ce privește igiena orală și de evaluarea continuă a medicului dentist. Pe lângă faptul că parodontoza progresează mult mai rapid la fumători, aceste persoane au adesea o perspectivă proastă cu parodontoza. Marea majoritate a cazurilor care nu răspund la tratament îi implică pe fumători.