Cauzele variază de la probleme minore și temporare, precum traumatismele faciale sau retenția de lichide, până la afecțiuni mai grave care necesită intervenție medicală imediată. Diagnosticarea corectă a cauzei este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat, care poate include de la remedii la domiciliu și antibiotice până la intervenții chirurgicale în cazurile severe.
Cauze comune ale pomeților umflați
Umflarea pomeților poate apărea din diverse motive, variind de la probleme locale la afecțiuni sistemice. Aceste cauze comune includ traumatisme, probleme dentare, afecțiuni ale glandelor salivare și reacții alergice, fiecare cu simptome și tratamente specifice.
Leziuni faciale și traumatisme: Traumatismele faciale reprezintă o cauză frecventă a pomeților umflați. Loviturile, căzăturile sau accidentele pot provoca contuzii, hematoame sau chiar fracturi ale oaselor faciale. Umflarea apare ca răspuns la inflamația țesuturilor afectate și acumularea de lichid în zona traumatizată. Simptomele asociate includ durere, sensibilitate la atingere, vânătăi și, în cazuri severe, deformarea vizibilă a feței. Severitatea umflăturii depinde de intensitatea traumatismului, putând varia de la o umflătură ușoară până la edem facial semnificativ.
Probleme dentare: Afecțiunile dentare reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale pomeților umflați. Abcesele dentare, care sunt colecții de puroi formate în urma unei infecții bacteriene, pot determina umflarea semnificativă a pomeților. Aceste infecții pot apărea din cauza cariilor netratate, a fracturilor dentare sau a bolii parodontale avansate. Simptomele includ durere intensă, pulsatilă, sensibilitate la presiune sau la temperaturi extreme, febră și, uneori, un gust neplăcut în gură. Infecția se poate răspândi în țesuturile înconjurătoare, provocând celulită facială, o complicație potențial gravă.
Probleme ale glandelor salivare: Glandele salivare, în special glandele parotide situate în regiunea pomeților, pot cauza umflarea acestora când sunt afectate de diverse probleme. Sialolitiaza, caracterizată prin formarea de calculi în canalele glandelor salivare, poate bloca fluxul normal al salivei, ducând la inflamație și umflare. Sialadenita, o infecție a glandelor salivare, poate apărea când bacteriile pătrund în glandă, adesea din cauza unui flux salivator redus sau a obstrucției canalelor. Simptomele includ umflare, durere, uscăciune a gurii și, în cazul infecțiilor, febră și secreții purulente.
Infecții ale sinusurilor (Sinuzită): Sinuzita, inflamația mucoasei sinusurilor, poate cauza umflarea pomeților, în special când sunt afectate sinusurile maxilare. Infecția poate fi de origine virală, bacteriană sau fungică și apare adesea ca o complicație a răcelii sau gripei. Simptomele caracteristice includ congestie nazală, secreții nazale groase, dureri faciale care se intensifică la aplecare, dureri de cap și senzație de presiune în zona pomeților. Sinuzita cronică poate duce la episoade repetate de umflare a pomeților și disconfort persistent.
Reacții alergice și angioedema: Alergiile pot provoca umflarea pomeților prin declanșarea unei reacții inflamatorii. Angioedema, o formă de umflare a straturilor profunde ale pielii, poate afecta pomeții și alte părți ale feței. Aceasta poate fi declanșată de alergeni alimentari, medicamente, înțepături de insecte sau expunerea la alergeni de mediu. Umflarea este adesea rapidă și poate fi însoțită de urticarie, mâncărime, dificultăți de respirație sau înghițire. În cazurile severe, angioedema poate reprezenta o urgență medicală, mai ales când afectează căile respiratorii.
Retenția de lichide: Retenția de lichide poate cauza umflarea generalizată a feței, inclusiv a pomeților. Aceasta poate fi rezultatul consumului excesiv de sare, deshidratării, fluctuațiilor hormonale sau poziției de dormit. Umflarea cauzată de retenția de lichide este de obicei mai pronunțată dimineața și se ameliorează pe parcursul zilei. Alte cauze pot include anumite medicamente, precum corticosteroizii sau blocantele canalelor de calciu, precum și afecțiuni precum insuficiența cardiacă sau renală. Umflarea este de obicei nedureroasă și afectează ambele părți ale feței în mod simetric.
Cauze inflamatorii și infecțioase
Inflamațiile și infecțiile reprezintă un grup important de afecțiuni care pot duce la umflarea pomeților. Aceste condiții variază de la infecții bacteriene ale pielii până la infecții virale specifice și probleme dentare complexe.
Celulita: Celulita facială este o infecție bacteriană a pielii și a țesuturilor moi subiacente care poate cauza umflarea semnificativă a pomeților. Aceasta apare când bacteriile, cel mai frecvent streptococii sau stafilococii, pătrund prin leziuni ale pielii sau se răspândesc de la o infecție din apropiere, cum ar fi un abces dentar. Zona afectată devine roșie, umflată, caldă la atingere și dureroasă. Pacienții pot prezenta și febră, frisoane sau stare generală de rău. Celulita facială necesită tratament prompt cu antibiotice, deoarece se poate răspândi rapid și poate duce la complicații grave, inclusiv septicemie sau tromboza sinusului cavernos.
Oreion: Oreionul este o infecție virală care afectează în principal glandele salivare parotide, situate în regiunea pomeților. Această boală, cauzată de virusul urlian, era frecventă la copii înainte de introducerea vaccinului ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). Simptomele includ umflarea dureroasă a uneia sau ambelor glande parotide, febră, dureri de cap, oboseală și pierderea poftei de mâncare. Umflarea pomeților în oreion este caracteristică, dând feței un aspect de „hamster”. Deși de obicei este o afecțiune auto-limitantă, oreionul poate duce la complicații precum meningita, pancreatita sau inflamația testiculelor la bărbați.
Pericoronita: Pericoronita reprezintă inflamația țesutului gingival din jurul unui dinte parțial erupt, cel mai frecvent un molar de minte. Aceasta apare când placa bacteriană se acumulează sub țesutul gingival care acoperă parțial dintele, ducând la infecție. Simptomele includ durere severă, dificultate la deschiderea gurii, umflarea pomeților, gust neplăcut, halenă și, uneori, febră. Pericoronita poate fi acută sau cronică și poate duce la complicații precum abcese sau celulită facială dacă nu este tratată corespunzător. Tratamentul poate include antibiotice, clătiri cu apă sărată, curățarea profesională a zonei afectate și, în multe cazuri, extracția dintelui problematic.
Limfadenita: Limfadenita, inflamația ganglionilor limfatici, poate cauza umflarea pomeților când sunt afectați ganglionii din regiunea facială. Aceasta apare ca răspuns la o infecție din apropiere, cum ar fi o infecție dentară, sinuzită sau o infecție a pielii. Ganglionii limfatici inflamați devin măriți, sensibili la atingere și uneori roșii. În cazul infecțiilor bacteriene, ganglionii pot deveni fluctuenți și pot conține puroi. Limfadenita facială poate fi asociată cu febră, dureri și stare generală de rău. Tratamentul vizează infecția subiacentă și poate include antibiotice, antiinflamatoare și, în cazuri severe, drenajul chirurgical.
Infecții ale glandelor salivare: Infecțiile glandelor salivare, cunoscute sub numele de sialoadenită, pot cauza umflarea semnificativă a pomeților. Acestea pot fi bacteriene sau virale și apar adesea când fluxul salivei este obstrucționat de calculi salivari sau din cauza deshidratării. Simptomele includ umflare dureroasă a glandei afectate, care se intensifică în timpul meselor, uscăciune a gurii, febră și, în cazul infecțiilor bacteriene, secreții purulente din canalul glandei. Infecțiile cronice ale glandelor salivare pot duce la fibroză și disfuncție permanentă a glandei. Tratamentul include hidratare, stimularea producției de salivă, antibiotice pentru infecțiile bacteriene și, în cazuri complicate, intervenție chirurgicală.
Afecțiuni sistemice care cauzează umflarea facială
Pe lângă cauzele locale, umflarea pomeților poate fi un simptom al unor afecțiuni sistemice care afectează întregul organism. Aceste condiții pot implica dezechilibre hormonale, probleme renale sau afecțiuni autoimune.
Hipotiroidism: Hipotiroidismul, o afecțiune caracterizată prin producția insuficientă de hormoni tiroidieni, poate cauza umflarea generalizată a feței, inclusiv a pomeților. Această umflare, cunoscută sub numele de mixedem, apare din cauza acumulării de mucopolizaharide în țesuturile subcutanate. Fața pacienților cu hipotiroidism poate părea pufoasă, cu trăsături estompate și pleoape umflate. Alte simptome includ oboseală, sensibilitate la frig, constipație, creștere în greutate, piele uscată și căderea părului. Umflarea facială în hipotiroidism este de obicei simetrică și nedureroasă, dezvoltându-se treptat pe măsură ce afecțiunea progresează.
Sindromul Cushing: Sindromul Cushing apare când organismul este expus la niveluri excesive de cortizol pentru o perioadă îndelungată. Acest exces poate fi cauzat de administrarea prelungită de corticosteroizi, de tumori ale glandei suprarenale sau hipofizare, sau de alte afecțiuni. Una dintre caracteristicile distinctive ale sindromului Cushing este „fața de lună plină”, caracterizată prin umflarea rotunjită a feței și pomeților. Alte simptome includ acumularea de grăsime în zona gâtului și umerilor, vergeturi purpurii, piele subțire, fragilă, slăbiciune musculară și modificări de dispoziție. Diagnosticul implică teste pentru măsurarea nivelurilor de cortizol și investigații imagistice.
Afecțiuni renale: Bolile renale, în special insuficiența renală, pot duce la retenția de lichide și umflarea feței, inclusiv a pomeților. Rinichii joacă un rol crucial în eliminarea excesului de lichide și a deșeurilor din organism. Când funcția renală este compromisă, aceste substanțe se acumulează, ducând la edem. Umflarea în bolile renale este adesea mai pronunțată dimineața și poate fi însoțită de umflarea gleznelor, mâinilor și a altor părți ale corpului. Alte simptome ale bolilor renale includ oboseală, greață, modificări ale urinării, hipertensiune arterială și anemie. Tratamentul vizează afecțiunea renală subiacentă și poate include restricții de lichide și sare, medicamente sau, în cazuri severe, dializă.
Preeclampsia (în timpul sarcinii): Preeclampsia este o complicație gravă a sarcinii caracterizată prin hipertensiune arterială și semne de afectare a organelor, cel mai frecvent rinichii. Umflarea feței, inclusiv a pomeților, este un simptom comun al preeclampsiei, rezultat al retenției de lichide. Această umflare apare de obicei după 20 de săptămâni de sarcină și poate fi însoțită de umflarea mâinilor, picioarelor și gleznelor. Alte simptome includ dureri de cap severe, tulburări de vedere, dureri abdominale superioare și proteine în urină. Preeclampsia necesită monitorizare medicală atentă, deoarece poate duce la complicații grave pentru mamă și făt, inclusiv eclampsia, o urgență medicală caracterizată prin convulsii.
Sindromul Sjogren: Sindromul Sjogren este o afecțiune autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă glandele care produc lacrimi și salivă. Aceasta poate duce la inflamația și umflarea glandelor salivare parotide, situate în regiunea pomeților. Umflarea poate fi intermitentă sau persistentă și poate afecta una sau ambele glande. Simptomele principale ale sindromului Sjogren includ uscăciunea ochilor și a gurii, oboseală, dureri articulare și, în unele cazuri, umflarea glandelor salivare. Pacienții pot prezenta și dificultăți la înghițire, modificări ale gustului, carii dentare frecvente și infecții orale recurente din cauza reducerii producției de salivă. Diagnosticul implică teste pentru anticorpi specifici și, uneori, biopsia glandelor salivare.
Cauze mai puțin frecvente
Pe lângă cauzele comune, există și afecțiuni mai rare care pot duce la umflarea pomeților. Acestea includ formațiuni benigne, probleme ale ganglionilor limfatici și tumori ale glandelor salivare.
Formațiuni benigne (lipoame și chisturi): Lipoamele sunt tumori benigne de țesut adipos care pot apărea în regiunea pomeților, cauzând umflături locale. Acestea sunt de obicei moi, nedureroase și se deplasează ușor sub piele la palpare. Chisturile, cavități pline cu lichid sau material semisolid, pot apărea și ele în regiunea facială. Chisturile sebacee, formate din glande sebacee blocate, sunt frecvente și apar ca umflături rotunde, ferme, care cresc lent. Alte tipuri de chisturi, cum ar fi chisturile dermoidale sau cele de retenție, pot apărea și ele în regiunea pomeților. Majoritatea acestor formațiuni sunt benigne și nu cauzează simptome în afară de umflarea locală, dar pot necesita îndepărtare chirurgicală din motive estetice sau dacă devin infectate.
Umflarea ganglionilor limfatici (limfadenopatie): Ganglionii limfatici din regiunea feței și gâtului pot deveni măriți ca răspuns la infecții, inflamații sau, mai rar, afecțiuni maligne. Limfadenopatia facială poate cauza umflarea pomeților când sunt afectați ganglionii din această regiune. Cauzele comune includ infecții dentare, sinuzită, infecții ale pielii sau boli sistemice precum mononucleoza infecțioasă sau toxoplasmoza. În cazuri mai rare, limfadenopatia poate fi cauzată de limfom sau metastaze ale cancerelor din regiunea capului și gâtului. Ganglionii limfatici măriți sunt de obicei fermi, mobili și pot fi sensibili la atingere. Persistența umflării ganglionilor limfatici pentru mai mult de două săptămâni necesită evaluare medicală.
Tumori ale glandelor salivare: Tumorile glandelor salivare, deși rare, pot cauza umflarea pomeților, în special când afectează glandele parotide. Majoritatea acestor tumori (aproximativ 80%) sunt benigne, cea mai frecventă fiind adenomul pleomorf. Tumorile maligne ale glandelor salivare sunt mai puțin frecvente și includ carcinomul mucoepidermoid, carcinomul adenoid chistic și carcinomul cu celule acinice. Simptomele includ umflare nedureroasă, lent progresivă, în regiunea parotidiană. Semnele de alarmă care sugerează malignitate includ creșterea rapidă, durerea, paralizia facială și ulcerația pielii supraiacente. Diagnosticul implică examinare clinică, imagistică (ecografie, CT sau RMN) și, adesea, biopsie prin aspirație cu ac fin sau biopsie excizională.
Când să solicitați asistență medicală
Deși unele cauze ale pomeților umflați sunt minore și se rezolvă de la sine, există situații când este necesară consultarea unui medic pentru diagnostic și tratament adecvat.
Semne și simptome de avertizare: Anumite simptome asociate cu umflarea pomeților necesită atenție medicală promptă. Durerea intensă, pulsatilă, care nu răspunde la analgezice obișnuite, poate indica o infecție severă sau un abces. Febra ridicată (peste 38,5°C) însoțită de umflarea pomeților sugerează o infecție care necesită tratament. Roșeața care se extinde rapid, căldura locală și sensibilitatea crescută pot fi semne de celulită facială, o infecție bacteriană a pielii care necesită antibiotice. Dificultățile la deschiderea gurii (trismus) sau la înghițire pot indica o infecție severă care se răspândește în țesuturile profunde. Umflarea care apare brusc și progresează rapid, în special dacă este însoțită de dificultăți respiratorii, poate fi un semn de reacție alergică severă. Asimetria facială nou apărută sau paralizia musculaturii faciale necesită evaluare neurologică urgentă.
Situații de urgență: Anumite condiții asociate cu umflarea pomeților reprezintă urgențe medicale care necesită intervenție imediată. Dificultățile respiratorii sau senzația de constricție în gât, însoțite de umflarea feței, pot indica anafilaxie, o reacție alergică potențial fatală care necesită administrarea imediată de epinefrină și transport la spital. Umflarea severă care se extinde spre ochi, gât sau piept poate indica o infecție gravă care se răspândește rapid. Febra foarte ridicată, confuzia, letargia sau alte modificări ale stării de conștiență, asociate cu umflarea pomeților, pot sugera sepsis, o complicație gravă a infecției. Durerea intensă în spatele ochilor sau modificările de vedere, însoțite de umflarea feței, pot indica o infecție care se răspândește spre orbită sau sinusul cavernos, o complicație care poate amenința vederea și chiar viața. În cazul traumatismelor faciale severe, cu deformări evidente, sângerare abundentă sau incapacitatea de a închide complet gura, este necesară evaluarea de urgență.
Îngrijirea de urmărire: După tratamentul inițial al umflării pomeților, îngrijirea de urmărire este esențială pentru a asigura recuperarea completă și pentru a preveni recidivele. Respectarea cu strictețe a schemei de tratament prescrise, inclusiv finalizarea întregului curs de antibiotice, chiar dacă simptomele se ameliorează, este crucială pentru eradicarea completă a infecției. Vizitele de control permit medicului să evalueze eficacitatea tratamentului și să facă ajustări dacă este necesar. Pentru afecțiunile cronice care cauzează umflarea pomeților, precum sindromul Sjogren sau hipotiroidismul, monitorizarea regulată și ajustarea tratamentului sunt esențiale pentru controlul simptomelor pe termen lung. După intervențiile chirurgicale, îngrijirea plăgii conform indicațiilor și respectarea restricțiilor de activitate sunt importante pentru o vindecare optimă. Pentru persoanele cu alergii severe care au experimentat angioedema, purtarea unui autoinjecter cu epinefrină și urmarea unui plan de acțiune în caz de reacții viitoare sunt măsuri preventive esențiale.