Meniu

Ciuperca pielii: simptome, tipuri, factori de risc si tratament eficient

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Ciuperca pielii reprezintă o infecție fungică superficială care afectează stratul exterior al pielii, unghiile sau părul. Aceasta apare atunci când anumite tipuri de fungi se înmulțesc excesiv pe suprafața pielii.

Deși în general nu sunt grave, infecțiile fungice pot provoca disconfort, mâncărime și modificări ale aspectului pielii. Cele mai frecvente forme includ piciorul de atlet, candidoza cutanată și dermatofitoza. Factorii de risc cuprind transpirația excesivă, contactul cu suprafețe contaminate și un sistem imunitar slăbit. Tratamentul implică de obicei utilizarea de medicamente antifungice topice sau orale, în funcție de severitatea și localizarea infecției. Menținerea unei bune igiene și evitarea factorilor favorizanți pot ajuta la prevenirea apariției ciupercii pielii.

Ce este ciuperca pielii?

Definiție și descriere: Ciuperca pielii este o infecție fungică superficială care afectează țesuturile keratinizate ale corpului – pielea, unghiile și părul. Fungi precum dermatofiții sau levurile se înmulțesc excesiv și invadează stratul cornos al epidermei, provocând leziuni caracteristice. Acestea apar de obicei sub formă de pete roșii, solzoase și pruriginoase, cu margini bine delimitate. În funcție de localizare și agentul patogen implicat, aspectul clinic poate varia de la simple descuamări până la vezicule sau ulcerații.

Tipuri comune de fungi care afectează pielea: Principalele categorii de fungi responsabile de infecțiile cutanate sunt dermatofiții, levurile și mucegaiurile. Dermatofiții, precum speciile de Trichophyton, Microsporum și Epidermophyton, cauzează cele mai frecvente forme de ciupercă a pielii, inclusiv piciorul de atlet și dermatofitoza corpului. Levurile din genul Candida provoacă candidoza cutanată, în timp ce Malassezia este asociată cu pitiriazis versicolor. Acești fungi au capacitatea de a digera keratina, proteina principală din piele și anexe, permițându-le să colonizeze și să infecteze țesuturile superficiale.

Tipuri comune de infecții fungice ale pielii

Infecțiile fungice ale pielii se manifestă sub diverse forme, în funcție de localizarea pe corp și de tipul de fung implicat. Cunoașterea acestor tipuri comune ajută la identificarea și tratarea promptă a afecțiunilor.

Piciorul de atlet (Tinea pedis): Această infecție fungică afectează frecvent pielea picioarelor, în special zona dintre degete și talpa. Simptomele includ mâncărime, arsură, descuamare și fisurarea pielii. În cazuri severe, pot apărea vezicule dureroase. Piciorul de atlet se transmite ușor în zonele umede precum dușurile publice sau piscinele. Tratamentul implică utilizarea de antifungice topice și menținerea picioarelor uscate.

Tinea inghinală (Tinea cruris): Această infecție apare în zona inghinală, afectând mai ales bărbații. Tinea inghinală se manifestă prin apariția unor pete roșii, pruriginoase, cu margini bine definite în zona inghinală și pe coapse. Transpirația excesivă și îmbrăcămintea strâmtă favorizează dezvoltarea acestei infecții. Tratamentul include antifungice topice și evitarea factorilor predispozanți.

Dermatofitoza corpului (Tinea corporis): Această formă de infecție fungică poate afecta orice parte a corpului, manifestându-se prin apariția unor leziuni circulare sau inelare, cu margini roșii și centru mai deschis la culoare. Leziunile sunt adesea pruriginoase și se pot extinde treptat. Tratamentul constă în aplicarea cremelor antifungice și, în cazuri extensive, administrarea medicamentelor orale.

Infecțiile cu levuri (Candidoza): Candidoza cutanată este cauzată de levuri din genul Candida și afectează frecvent zonele umede ale corpului, precum pliurile pielii. Simptomele includ înroșirea pielii, mâncărime intensă și posibila apariție a unor fisuri dureroase. În cazul sugarilor, poate provoca dermatita de scutec. Tratamentul implică antifungice topice și menținerea zonelor afectate curate și uscate.

Onicomicoza (infecția fungică a unghiilor): Această infecție afectează unghiile, mai ales cele de la picioare, cauzând îngroșarea, decolorarea și fragilizarea acestora. Unghiile pot deveni galbene, maronii sau albe și se pot desprinde de patul unghial. Tratamentul este adesea de lungă durată și poate necesita medicamente orale, precum și soluții topice aplicate direct pe unghii.

Cauze și factori de risc

Apariția ciupercii pielii este influențată de o combinație de factori care favorizează dezvoltarea și răspândirea fungilor pe suprafața pielii. Înțelegerea acestor cauze și factori de risc este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a infecțiilor fungice cutanate.

Medii calde și umede: Fungii responsabili de ciuperca pielii prosperă în condiții de căldură și umiditate. Zonele corpului predispuse la transpirație excesivă, precum picioarele, zonele inghinale sau pliurile pielii, oferă un mediu ideal pentru dezvoltarea fungilor. Purtarea încălțămintei închise pentru perioade lungi, mai ales în condiții de umiditate, crește riscul de infecții fungice la nivelul picioarelor. De asemenea, utilizarea frecventă a piscinelor, sălilor de sport sau dușurilor publice expune pielea la suprafețe umede potențial contaminate cu fungi.

Contactul direct cu persoane sau animale infectate: Ciuperca pielii poate fi transmisă prin contact direct cu pielea unei persoane sau a unui animal infectat. Activitățile sportive care implică contact fizic strâns, precum luptele sau artele marțiale, pot facilita transmiterea fungilor de la o persoană la alta. De asemenea, contactul cu animale de companie infectate, în special pisici sau câini, poate duce la contractarea unor forme de dermatofitoză. Utilizarea în comun a obiectelor personale precum prosoape, haine sau încălțăminte cu persoane infectate reprezintă o altă cale de transmitere a infecției fungice.

Sistem imunitar slăbit: Un sistem imunitar compromis crește semnificativ susceptibilitatea la infecții fungice cutanate. Persoanele cu afecțiuni precum diabetul zaharat, HIV/SIDA sau cele care urmează tratamente imunosupresoare sunt mai predispuse la dezvoltarea ciupercii pielii. De asemenea, utilizarea pe termen lung a antibioticelor poate perturba echilibrul natural al florei microbiene de pe piele, favorizând proliferarea fungilor. Stresul cronic și oboseala pot afecta funcționarea sistemului imunitar, crescând vulnerabilitatea la infecții fungice.

Îmbrăcăminte și încălțăminte strâmtă sau care nu permite respirația pielii: Purtarea hainelor sau a încălțămintei care nu permit circulația aerului și evaporarea transpirației creează condiții propice pentru dezvoltarea fungilor. Materialele sintetice, care rețin umiditatea, pot exacerba problema. Încălțămintea strâmtă sau ciorapii umeziți pot crea un mediu închis și umed la nivelul picioarelor, ideal pentru apariția piciorului de atlet. De asemenea, hainele prea strâmte pot provoca fricțiune și iritație în zonele de pliere a pielii, crescând riscul de infecții fungice în aceste regiuni.

Simptome ale infecțiilor fungice ale pielii

Infecțiile fungice ale pielii se manifestă printr-o varietate de simptome, care pot varia în funcție de tipul de infecție și zona afectată. Recunoașterea acestor simptome este crucială pentru diagnosticarea și tratarea promptă a afecțiunii.

Mâncărime și iritație: Unul dintre cele mai comune și deranjante simptome ale infecțiilor fungice ale pielii este senzația de mâncărime persistentă. Aceasta poate varia de la o iritație ușoară până la un prurit intens, care poate perturba somnul și activitățile zilnice. Mâncărimea este adesea mai pronunțată în zonele cu pliuri ale pielii sau în locurile unde există fricțiune. Scărpinatul zonei afectate poate agrava simptomele și poate duce la răspândirea infecției pe alte părți ale corpului. În unele cazuri, mâncărimea poate fi însoțită de o senzație de arsură sau înțepături, în special atunci când pielea este expusă la căldură sau transpirație.

Roșeață și inflamație: Aceste simptome apar ca răspuns al sistemului imunitar la prezența fungilor. Roșeața poate varia de la o nuanță ușoară până la o culoare intensă, în funcție de severitatea infecției. Inflamația se manifestă prin umflarea și încălzirea zonei afectate. În cazul persoanelor cu piele închisă la culoare, roșeața poate fi mai puțin vizibilă, dar inflamația și senzația de căldură rămân prezente.

Piele solzoasă sau descuamată: Infecțiile fungice determină adesea apariția unei pieli uscate, solzoase sau descuamate în zona afectată. Acest simptom este rezultatul reacției pielii la infecție și al perturbării procesului normal de reînnoire celulară. Solzii pot fi fini sau groși, albi sau gălbui, și se pot desprinde cu ușurință. În unele cazuri, pielea poate părea crăpată sau fisurată, în special în zonele de flexie sau în cele supuse frecării constante. Descuamarea este deseori însoțită de mâncărime și poate duce la iritarea suplimentară a pielii.

Vezicule sau pustule: În anumite infecții fungice, în special în cazul piciorului de atlet sau al candidozei, pot apărea vezicule sau pustule pe piele. Veziculele sunt mici bășici pline cu lichid clar, în timp ce pustulele conțin puroi. Aceste leziuni pot fi dureroase sau pruriginoase și pot apărea izolat sau în grupuri. Spargerea lor poate duce la formarea de cruste și la creșterea riscului de infecții bacteriene secundare. Prezența veziculelor sau pustulelor indică adesea o formă mai severă a infecției și poate necesita tratament medical prompt.

Decolorarea pielii sau a unghiilor: Infecțiile fungice pot cauza modificări semnificative ale culorii pielii sau unghiilor afectate. În cazul pielii, pot apărea pete de culoare diferită față de pielea înconjurătoare, variind de la nuanțe mai deschise până la mai închise. Pitiriazisul versicolor, de exemplu, produce pete caracteristice de culoare mai deschisă. În cazul unghiilor, infecțiile fungice pot duce la îngălbenirea, îngroșarea sau decolorarea acestora în nuanțe de maro, verde sau negru. Aceste modificări de culoare sunt adesea însoțite de schimbări în textura și structura unghiilor.

Diagnostic

Diagnosticarea corectă a infecțiilor fungice ale pielii implică examinarea clinică și testele de laborator. Medicii utilizează diverse metode pentru a identifica tipul specific de infecție fungică și pentru a exclude alte afecțiuni cutanate cu simptome similare.

Examinare fizică și inspecție vizuală: Primul pas în diagnosticarea unei infecții fungice a pielii este examinarea fizică atentă a zonei afectate. Medicul va observa aspectul, culoarea și textura leziunilor, precum și distribuția lor pe corp. Caracteristicile specifice, cum ar fi marginile bine definite ale leziunilor sau prezența descuamării, oferă indicii importante. De asemenea, medicul va evalua simptomele asociate, precum mâncărimea sau durerea, și va lua în considerare istoricul medical al pacientului, inclusiv expunerea recentă la factori de risc pentru infecții fungice.

Prelevări cutanate sau culturi: Pentru confirmarea diagnosticului, medicii pot efectua prelevări cutanate sau culturi. În cazul prelevărilor cutanate, se recoltează o mică cantitate de piele afectată sau de material de sub unghii. Aceste probe sunt examinate la microscop după tratarea cu hidroxid de potasiu, care dizolvă celulele pielii, permițând vizualizarea structurilor fungice. Culturile implică creșterea fungilor pe medii speciale pentru identificarea precisă a speciei. Acest proces poate dura câteva săptămâni, dar oferă informații valoroase despre tipul specific de fung și sensibilitatea sa la diferite tratamente antifungice.

Examinarea cu lampa Wood: Lampa Wood este un instrument de diagnostic non-invaziv utilizat pentru detectarea anumitor infecții fungice ale pielii. Aceasta emite lumină ultravioletă cu lungime de undă lungă, care poate face ca anumite tipuri de fungi să emită o fluorescență. De exemplu, infecțiile cauzate de anumite specii de Microsporum emit o fluorescență verde-gălbuie caracteristică sub lumina lămpii Wood. Această metodă este deosebit de utilă în diagnosticarea pitiriazisului versicolor și a unor forme de tinea capitis. Cu toate acestea, nu toate infecțiile fungice produc fluorescență, astfel încât rezultatele negative nu exclud prezența unei infecții.

Opțiuni de tratament

Tratamentul infecțiilor fungice ale pielii vizează eliminarea fungilor responsabili, ameliorarea simptomelor și prevenirea recidivelor. Abordarea terapeutică depinde de tipul și severitatea infecției, precum și de starea generală de sănătate a pacientului.

Medicamente antifungice topice

Creme, loțiuni și unguente: Aceste forme de medicamente antifungice topice reprezintă prima linie de tratament pentru majoritatea infecțiilor fungice superficiale ale pielii. Ele conțin substanțe active precum clotrimazol, miconazol, terbinafină sau ketoconazol. Aceste produse se aplică direct pe zona afectată, de obicei de două ori pe zi, timp de una până la patru săptămâni, în funcție de severitatea infecției și de recomandările medicului. Eficacitatea lor se datorează capacității de a penetra stratul cornos al pielii și de a distruge sau inhiba creșterea fungilor.

Șampoane și săpunuri: Șampoanele și săpunurile antifungice sunt utilizate în special pentru tratarea infecțiilor fungice ale scalpului sau a pitiriazisului versicolor. Acestea conțin adesea ingrediente active precum ketoconazol, sulfură de selenium sau piritionat de zinc. Șampoanele se aplică pe scalp sau pe zonele afectate ale corpului, se lasă să acționeze câteva minute, apoi se clătesc. Frecvența utilizării variază în funcție de produs și de severitatea infecției, dar în general se recomandă folosirea de două până la trei ori pe săptămână. Aceste produse nu doar că tratează infecția existentă, dar pot ajuta și la prevenirea recidivelor când sunt utilizate regulat.

Medicamente antifungice orale: În cazurile de infecții fungice severe, extinse sau rezistente la tratamentele topice, medicii pot prescrie medicamente antifungice orale. Acestea includ substanțe precum fluconazol, itraconazol sau terbinafină. Medicamentele orale acționează sistemic, combătând infecția din interior. Durata tratamentului variază de la câteva zile până la câteva luni, în funcție de tipul și severitatea infecției. Deși eficiente, aceste medicamente pot avea efecte secundare și pot interacționa cu alte medicamente, necesitând monitorizare atentă din partea medicului.

Modificări ale stilului de viață și măsuri preventive: Pe lângă tratamentul medicamentos, modificările stilului de viață joacă un rol crucial în vindecarea și prevenirea infecțiilor fungice ale pielii. Acestea includ menținerea pielii curate și uscate, evitarea îmbrăcămintei strâmte sau umede, schimbarea regulată a șosetelor și a lenjeriei de corp, și utilizarea pudrelor absorbante în zonele predispuse la transpirație. În cazul infecțiilor piciorului, se recomandă purtarea încălțămintei care permite ventilația și evitarea mersului desculț în zone publice umede. Gestionarea afecțiunilor subiacente, precum diabetul, poate îmbunătăți, de asemenea, răspunsul la tratament și reduce riscul de recidivă.

Prevenție

Prevenirea infecțiilor fungice ale pielii implică o serie de măsuri proactive care vizează reducerea expunerii la fungi și crearea unui mediu nefavorabil dezvoltării acestora. Aceste strategii sunt esențiale pentru menținerea sănătății pielii și evitarea recurenței infecțiilor.

Menținerea unei bune igiene personale: O igienă personală adecvată este fundamentală în prevenirea infecțiilor fungice ale pielii. Aceasta implică spălarea regulată a corpului cu săpun, acordând o atenție deosebită zonelor predispuse la infecții, cum ar fi picioarele, zona inghinală și pliurile pielii. După spălare, este crucial ca pielea să fie uscată complet, în special între degete și în zonele pliurilor pielii. Utilizarea prosoapelor curate și uscate pentru fiecare ștergere este recomandată. În cazul persoanelor predispuse la infecții fungice, folosirea periodică a săpunurilor sau șampoanelor cu proprietăți antifungice poate oferi o protecție suplimentară.

Evitarea utilizării în comun a obiectelor personale: Utilizarea în comun a obiectelor personale poate facilita transmiterea infecțiilor fungice de la o persoană la alta. Este important să se evite împărțirea prosoapelor, hainelor, pieptenilor sau periilor de păr, în special cu persoane care ar putea avea o infecție fungică. În cazul uneltelor de manichiură sau pedichiură, acestea trebuie dezinfectate după fiecare utilizare. În familiile în care un membru are o infecție fungică, se recomandă utilizarea prosoapelor separate și dezinfectarea regulată a suprafețelor din baie. De asemenea, încălțămintea nu trebuie împrumutată, iar în cazul activităților sportive, echipamentul personal nu trebuie partajat cu alții.

Purtarea încălțămintei de protecție în spațiile publice: Utilizarea încălțămintei adecvate în zonele publice umede, precum piscinele, dușurile comune sau vestiarele, este esențială pentru prevenirea infecțiilor fungice ale picioarelor. Papucii de baie sau sandalele impermeabile creează o barieră între piele și suprafețele potențial contaminate. Această practică reduce semnificativ riscul de contact direct cu fungii prezenți pe podele. Este important ca încălțămintea de protecție să fie ușor de curățat și dezinfectat după fiecare utilizare. În plus, evitarea mersului desculț în aceste zone publice contribuie la menținerea sănătății picioarelor și prevenirea răspândirii infecțiilor fungice.

Gestionarea afecțiunilor de sănătate subiacente: Anumite condiții medicale pot crește susceptibilitatea la infecții fungice ale pielii. Diabetul, de exemplu, poate afecta circulația sanguină și funcția sistemului imunitar, făcând pielea mai vulnerabilă la infecții. Gestionarea eficientă a acestor afecțiuni prin monitorizare regulată, respectarea tratamentului prescris și menținerea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul de infecții fungice. Persoanele cu sistem imunitar compromis trebuie să fie deosebit de vigilente în prevenirea și tratarea promptă a oricăror semne de infecție fungică. Consultarea regulată cu medicul și adaptarea planului de îngrijire în funcție de nevoile individuale sunt esențiale pentru menținerea sănătății generale și prevenirea complicațiilor cutanate.

Întrebări frecvente

Sunt infecțiile fungice ale pielii contagioase?

Da, infecțiile fungice ale pielii sunt contagioase și se pot transmite prin contact direct cu pielea unei persoane infectate sau prin utilizarea în comun a obiectelor personale precum prosoape, haine sau încălțăminte.

Cât timp durează vindecarea unei infecții fungice a pielii?

Durata vindecării unei infecții fungice a pielii variază în funcție de severitatea și tipul infecției, dar de obicei poate dura între câteva zile și câteva săptămâni. Tratamentul adecvat și respectarea recomandărilor medicului sunt esențiale pentru o recuperare completă.

Pot infecțiile fungice ale pielii să dispară de la sine?

Infecțiile fungice ale pielii nu dispar de obicei de la sine și necesită tratament antifungic pentru a fi eliminate complet. Lăsate netratate, acestea pot persista și se pot agrava, ducând la complicații suplimentare.

Ce se întâmplă dacă o infecție fungică a pielii este lăsată netratată?

Dacă o infecție fungică a pielii este lăsată netratată, aceasta poate deveni cronică și se poate răspândi pe alte părți ale corpului. De asemenea, există riscul de infecții bacteriene secundare și de deteriorare permanentă a pielii sau unghiilor afectate.

Când ar trebui să consult un medic în legătură cu o infecție fungică suspectată a pielii?

Ar trebui să consultați un medic dacă observați simptome persistente sau severe ale unei infecții fungice, dacă tratamentele fără prescripție nu funcționează sau dacă aveți un sistem imunitar slăbit. Medicul poate oferi un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.

Concluzie

Infecțiile fungice ale pielii sunt comune și, deși adesea neplăcute, pot fi tratate eficient cu medicamente antifungice și măsuri preventive adecvate. Recunoașterea simptomelor, diagnosticarea corectă și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale pentru o recuperare rapidă și completă. Menținerea unei igiene personale bune, evitarea contactului cu sursele de infecție și gestionarea afecțiunilor subiacente pot reduce semnificativ riscul de apariție a infecțiilor fungice. Consultați întotdeauna un medic pentru sfaturi și tratament adecvat în cazul unei infecții fungice suspectate.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

White, T. C., Findley, K., Dawson, T. L., Scheynius, A., Boekhout, T., Cuomo, C. A., ... & Saunders, C. W. (2014). Fungi on the skin: dermatophytes and Malassezia. Cold spring harbor perspectives in medicine, 4(8), a019802.

https://perspectivesinmedicine.cshlp.org/content/4/8/a019802.short

de Hoog, S., Monod, M., Dawson, T., Boekhout, T., Mayser, P., & Gräser, Y. (2017). Skin fungi from colonization to infection. The fungal kingdom, 855-871.

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1128/9781555819583.ch41

White, C. J. (1927). Fungus diseases of the skin clinical aspects and treatment. Archives of Dermatology and Syphilology, 15(4), 387-414.

https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/article-abstract/500636

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.