Sifilis simptome la barbati: manifestarile clinice ale fiecarei stadii

Stadiul secundar se manifestă prin erupții cutanate, febră și alte simptome sistemice. Fără tratament, boala poate evolua spre stadii avansate care pot cauza complicații severe la nivelul creierului, inimii și altor organe vitale. Diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Simptome în stadiul primar

Stadiul primar al sifilisului debutează cu apariția unei leziuni caracteristice la locul de pătrundere a bacteriei în organism. Această leziune, numită șancru sifilitic, apare de obicei la 3-4 săptămâni după infectare și poate trece neobservată din cauza caracterului său nedureros.

Caracteristicile șancrului inițial: Șancrul sifilitic se prezintă ca o leziune rotundă, bine delimitată, cu margini regulate și ferme la palpare. Suprafața leziunii este netedă, lucioasă și curată, având un aspect caracteristic de „farfurie”. Dimensiunea variază între 0.3 și 3 centimetri, iar baza este indurata. În ciuda aspectului său ulcerat, șancrul nu provoacă durere la atingere sau în timpul activităților zilnice.

Localizarea frecventă a leziunilor: La bărbați, șancrul apare cel mai frecvent pe penis, în special pe gland sau în zona prepuțului. Alte localizări comune includ scrotul, regiunea perianală și mucoasa bucală. Leziunile pot fi ascunse în interiorul uretrei sau al rectului, făcându-le dificil de observat. În unele cazuri, pot apărea multiple șancruri, deși prezența unei singure leziuni este mai frecventă.

Modificări la nivelul ganglionilor limfatici: În perioada apariției șancrului, ganglionii limfatici din regiunea inghinală se măresc în volum. Această adenopatie este bilaterală, nedureroasă și prezintă o consistență fermă la palpare. Ganglionii rămân măriți timp de mai multe săptămâni și pot persista chiar și după vindecarea șancrului.

Durata simptomelor primare: Șancrul sifilitic se vindecă spontan în decurs de 3-6 săptămâni, chiar și fără tratament. Cu toate acestea, dispariția leziunii nu înseamnă vindecarea infecției. În absența tratamentului specific, bacteria rămâne în organism și boala progresează către stadiul secundar.

Simptome în stadiul secundar

Stadiul secundar al sifilisului apare la aproximativ 4-10 săptămâni după vindecarea șancrului primar și se caracterizează prin manifestări sistemice cauzate de răspândirea bacteriei în întreg organismul.

Erupții cutanate

Manifestarea principală este reprezentată de o erupție cutanată caracteristică, care nu produce mâncărime. Aceasta începe pe trunchi și se extinde spre extremități, afectând inclusiv palmele și tălpile. Erupția poate avea aspect maculos, papulos sau scuamos, cu leziuni de culoare roșie-maronie, rotunde sau ovale, distribuite simetric pe corp.

Pete la nivelul mucoaselor

În această fază apar leziuni specifice numite condilomi lați la nivelul mucoaselor. Acestea sunt formațiuni plate, de culoare albicioasă, care pot apărea în cavitatea bucală, pe limbă, în zona genitală sau anală. Leziunile sunt foarte contagioase și pot cauza disconfort local.

Simptome asemănătoare gripei

Pacienții experimentează frecvent manifestări sistemice precum febră, oboseală accentuată, dureri musculare și articulare, cefalee și dureri în gât. Aceste simptome pot varia ca intensitate și pot apărea intermitent pe parcursul mai multor săptămâni.

Căderea părului

Un simptom specific acestei faze este alopecia sifilitică, caracterizată prin căderea părului în zone neregulate. Această cădere a părului poate afecta scalpul, sprâncenele și barba, dar este reversibilă cu tratament adecvat.

Inflamarea ganglionilor limfatici

În această etapă, adenopatia devine generalizată, afectând multiple grupuri ganglionare. Ganglionii sunt măriți în volum, nedureroși și fermi la palpare. Această manifestare poate persista mai multe săptămâni și reprezintă un semn important pentru diagnosticul bolii.

Manifestări generalizate

Erupții pe palme și tălpi: Erupțiile cutanate caracteristice sifilisului secundar se manifestă distinct pe palme și tălpi, prezentând un aspect specific cu leziuni rotunde sau ovale, de culoare roșie-maronie. Aceste erupții sunt simetrice, bine delimitate și nu produc mâncărime. Prezența lor în aceste zone este un semn diagnostic important, deoarece puține alte afecțiuni prezintă această distribuție caracteristică.

Formațiuni verucoase: În stadiul secundar al sifilisului pot apărea formațiuni verucoase numite condilomi lați, în special în zonele umede ale corpului. Acestea sunt excrescențe plate, de culoare albicioasă sau roz-cenușie, care pot fuziona formând plăci mai mari. Leziunile sunt foarte contagioase și pot secreta un lichid cu potențial infectant ridicat.

Manifestări ale scăderii în greutate: Scăderea în greutate în sifilisul secundar este adesea însoțită de pierderea poftei de mâncare și stare generală de oboseală. Această pierdere ponderală poate fi semnificativă, variind între 5 și 10 kilograme într-o perioadă relativ scurtă. Recuperarea greutății apare de obicei odată cu începerea tratamentului specific.

Caracteristici ale stadiului latent

Stadiul latent al sifilisului reprezintă o perioadă în care bacteria rămâne prezentă în organism, dar nu produce simptome vizibile. Această fază poate dura mai mulți ani și se împarte în perioada latentă timpurie și tardivă, fiecare cu particularități distincte în ceea ce privește contagiozitatea și evoluția bolii.

Caracteristici ale fazei latente timpurii: În primul an după infectare, deși simptomele vizibile dispar, bacteria rămâne foarte activă în organism. Această perioadă prezintă cel mai mare risc de transmitere a infecției prin contact sexual sau transplacentar. Testele serologice arată valori crescute ale anticorpilor, indicând o infecție activă, chiar în absența manifestărilor clinice.

Caracteristici ale fazei latente târzii: După primul an de la infectare, boala intră într-o fază de latență profundă. Pacienții nu prezintă simptome, iar riscul de transmitere sexuală scade semnificativ. Cu toate acestea, bacteria continuă să afecteze lent diverse organe și țesuturi, pregătind terenul pentru posibile complicații ulterioare grave.

Riscuri de transmitere: În faza latentă timpurie, riscul de transmitere rămâne ridicat, în special prin contact sexual direct. Femeile însărcinate pot transmite infecția fătului, chiar și în absența simptomelor vizibile. În faza latentă tardivă, contagiozitatea scade semnificativ, dar riscul de transmitere materno-fetală persistă pe toată durata sarcinii.

Perioade de durată: Stadiul latent poate persista între 1 și 30 de ani. Faza latentă timpurie durează aproximativ un an de la infectarea inițială, în timp ce faza latentă tardivă se poate extinde pe parcursul mai multor decenii. Durata exactă variază semnificativ de la persoană la persoană și depinde de mai mulți factori individuali.

Simptome în stadiul terțiar

Stadiul terțiar al sifilisului apare la aproximativ 15-30% dintre pacienții netratați, la mulți ani după infectarea inițială. Această fază se caracterizează prin leziuni severe și ireversibile ale organelor vitale, care pot pune viața în pericol.

Efecte asupra sistemelor de organe

În stadiul terțiar, sifilisul afectează multiple sisteme și organe prin formarea de leziuni granulomatoase numite gome sifilitice. Acestea pot apărea în orice țesut sau organ, provocând distrugeri locale extensive. Organele cele mai frecvent afectate sunt creierul, ficatul, plămânii și pielea, unde gomele pot cauza cicatrici permanente și disfuncții severe.

Manifestări cardiovasculare

Afectarea cardiovasculară în sifilisul terțiar se manifestă prin inflamarea și deteriorarea pereților aortei, ducând la anevrisme și insuficiență aortică. Pacienții pot prezenta dureri toracice, dispnee la efort și semne de insuficiență cardiacă. Complicațiile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în sifilisul netratat.

Simptome osoase și articulare

Afectarea osoasă și articulară în stadiul terțiar se manifestă prin dureri intense, deformări și limitări ale mobilității. Leziunile osoase pot duce la fracturi patologice și artrite cronice invalidante. Modificările sunt adesea simetrice și pot afecta atât oasele lungi, cât și articulațiile mari, provocând dizabilități permanente.

Manifestări neurologice

Modificări mintale: Neurosifilisul poate provoca schimbări semnificative în comportamentul și funcțiile cognitive ale pacientului. Acestea includ modificări de personalitate, probleme de memorie și dificultăți de concentrare. Pacienții pot dezvolta simptome asemănătoare demenței, cu deteriorarea progresivă a funcțiilor mentale, dezorientare și schimbări bruște de dispoziție. În cazuri severe, pot apărea halucinații și episoade psihotice.

Probleme de mișcare: Afectarea sistemului nervos central poate duce la dificultăți semnificative în controlul mișcărilor. Pacienții pot prezenta tremor, rigiditate musculară și probleme de coordonare. Mersul devine instabil, cu risc crescut de cădere. În stadiile avansate, pot apărea paralizii parțiale sau complete ale membrelor, afectând sever mobilitatea și autonomia pacientului.

Tulburări senzoriale: Sifilisul în stadiul terțiar poate cauza modificări importante ale sensibilității. Pacienții pot experimenta amorțeli, furnicături sau senzații de arsură în diferite părți ale corpului. Sensibilitatea la durere și temperatură poate fi alterată semnificativ. În unele cazuri, pot apărea dureri intense de tip neuropatic, greu de controlat cu analgezice obișnuite.

Probleme ale funcției sexuale: Afectarea neurologică poate cauza disfuncții sexuale severe la bărbați. Acestea includ dificultăți în obținerea și menținerea erecției, scăderea libidoului și ejaculare precoce sau întârziată. Problemele sunt cauzate de deteriorarea nervilor periferici și a centrilor nervoși responsabili de funcția sexuală, putând duce la impotență permanentă în absența tratamentului.

Simptome specializate

Sifilisul în stadiile avansate poate afecta organe și sisteme specifice, provocând manifestări complexe și severe care necesită abordare medicală specializată. Aceste simptome pot apărea independent sau în combinație, complicând semnificativ evoluția bolii.

Probleme oculare

Sifilisul ocular poate afecta toate structurile ochiului, provocând inflamații severe și deteriorarea progresivă a vederii. Pacienții pot prezenta vedere încețoșată, sensibilitate crescută la lumină și dureri oculare intense. Fără tratament prompt, inflamația poate duce la modificări ireversibile ale retinei și nervului optic, culminând cu pierderea completă a vederii.

Complicații auriculare

Afectarea urechii interne în sifilis poate provoca tulburări severe de auz și echilibru. Pacienții pot dezvolta tinitus persistent, vertij și pierdere progresivă a auzului. Deteriorarea nervului auditiv și a structurilor vestibulare poate duce la surditate permanentă și probleme cronice de echilibru care afectează semnificativ calitatea vieții.

Semne neurologice

Dureri de cap: Cefaleea în sifilisul neurologic se caracterizează prin intensitate crescută și persistență îndelungată. Durerea este adesea severă, pulsatilă și poate fi însoțită de greață și sensibilitate la lumină. Aceste dureri de cap sunt rezistente la medicamentele analgezice obișnuite și pot fi un semn precoce al afectării sistemului nervos central.

Slăbiciune musculară: Afectarea neurologică poate cauza slăbiciune musculară progresivă, începând adesea cu extremitățile. Pacienții pot observa dificultăți în realizarea activităților cotidiene simple, oboseală musculară rapidă și scăderea forței de prindere. Slăbiciunea poate evolua asimetric, afectând inițial un membru sau o parte a corpului mai mult decât cealaltă.

Probleme de coordonare: Dificultățile de coordonare se manifestă prin mișcări imprecise și lipsa echilibrului. Pacienții pot prezenta tremor intenționat, dificultăți în manipularea obiectelor mici și instabilitate în mers. Coordonarea fină a mișcărilor devine problematică, afectând activități precum scrisul sau folosirea tacâmurilor.