Meniu

Turgor cutanat: cauze ale scaderii, simptome, tratament si ingrijire

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Turgorul cutanat reprezintă capacitatea pielii de a reveni la forma sa inițială după ce este întinsă sau ciupită. Această proprietate este un indicator important al gradului de hidratare al organismului și poate semnala prezența deshidratării atunci când este diminuat. Evaluarea turgorului cutanat se realizează printr-un test simplu de ciupire a pielii, care oferă informații valoroase despre starea de hidratare a pacientului.

Un turgor cutanat scăzut poate indica probleme precum deshidratarea severă, diabetul zaharat sau alte afecțiuni medicale care necesită atenție medicală promptă. Turgorul cutanat scăzut apare frecvent la persoanele în vârstă, copii și pacienții cu boli cronice, fiind un semn important care trebuie monitorizat pentru prevenirea complicațiilor.

Ce este turgorul cutanat?

Turgorul cutanat este o caracteristică fiziologică esențială a pielii care reflectă elasticitatea și capacitatea acesteia de a-și menține forma. Această proprietate depinde în mare măsură de nivelul de hidratare al țesuturilor și de integritatea structurilor cutanate.

Definiție și bază biologică: Turgorul cutanat reprezintă capacitatea pielii de a reveni la forma sa inițială după ce este deformată prin întindere sau compresie. Această proprietate se datorează prezenței fibrelor de colagen și elastină din dermă, precum și gradului optim de hidratare al țesuturilor. Menținerea turgorului cutanat normal necesită un echilibru între componentele structurale ale pielii și conținutul adecvat de lichide la nivel tisular.

Termeni alternativi pentru turgorul cutanat: În literatura medicală și practica clinică, turgorul cutanat mai este cunoscut sub denumiri precum elasticitatea cutanată, tensiunea cutanată sau revenirea elastică a pielii. Acești termeni descriu aceeași proprietate fundamentală a pielii de a-și recăpăta forma inițială după deformare mecanică temporară.

Rolul lichidelor în elasticitatea pielii: Lichidele joacă un rol crucial în menținerea turgorului cutanat normal. Hidratarea adecvată a țesuturilor cutanate permite fibrelor de colagen și elastină să funcționeze optim, conferind pielii proprietățile sale elastice caracteristice. Deshidratarea determină modificări în structura și funcția acestor componente, ducând la scăderea turgorului cutanat.

Cum se testează turgorul cutanat?

Testarea turgorului cutanat reprezintă o metodă clinică importantă pentru evaluarea stării de hidratare a organismului. Această procedură simplă oferă informații valoroase despre necesitatea intervențiilor terapeutice prompte.

Testul ciupirii pielii: Testarea se realizează prin prinderea delicată a unui pliu cutanat între degetul mare și arătător, urmată de eliberarea acestuia. Zonele preferate pentru testare includ pielea de pe antebraț, abdomen sau regiunea subclaviculară. Procedura trebuie efectuată cu blândețe pentru a evita disconfortul pacientului.

Interpretarea rezultatelor: Un turgor cutanat normal se caracterizează prin revenirea imediată a pielii la forma inițială după eliberare. Turgorul cutanat este considerat scăzut când pielea rămâne „în pliu” pentru mai mult de două secunde după eliberare. Această întârziere poate indica diferite grade de deshidratare.

Limitări și acuratețea testului: Testul turgorului cutanat prezintă anumite limitări în evaluarea stării de hidratare. Rezultatele pot fi influențate de vârstă, starea nutrițională sau prezența unor afecțiuni cutanate. La persoanele în vârstă, elasticitatea naturală redusă a pielii poate duce la interpretări eronate ale rezultatelor.

Cauze ale scăderii turgorului cutanat

Scăderea turgorului cutanat poate fi determinată de multiple afecțiuni medicale și factori fiziologici. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea tratamentului adecvat.

Deshidratarea: Deshidratarea reprezintă cauza principală a scăderii turgorului cutanat. Aceasta apare când organismul pierde mai multe lichide decât primește, ducând la modificări în echilibrul hidro-electrolitic și afectarea funcției normale a țesuturilor cutanate.

Vărsăturile și diareea: Episoadele severe de vărsături și diaree pot duce rapid la deshidratare și scăderea turgorului cutanat. Pierderea accelerată de lichide și electroliți prin tractul gastrointestinal afectează semnificativ hidratarea țesuturilor.

Epuizarea termică și febra: Expunerea prelungită la temperaturi ridicate sau prezența febrei determină pierderi importante de lichide prin transpirație. Acest lucru poate duce la deshidratare și modificarea turgorului cutanat dacă lichidele nu sunt înlocuite adecvat.

Diabetul zaharat și pierderea extremă în greutate: Diabetul zaharat necontrolat poate duce la deshidratare severă prin diureză osmotică. Pierderea rapidă în greutate afectează de asemenea elasticitatea pielii și turgorul cutanat prin modificarea țesutului subcutanat.

Afecțiuni ale țesutului conjunctiv: Sindromul Ehlers-Danlos și sclerodermia sunt afecțiuni care afectează direct structura și funcția țesutului conjunctiv. Acestea modifică proprietățile mecanice ale pielii, ducând la alterarea turgorului cutanat independent de starea de hidratare.

Simptome și semne asociate turgorului cutanat scăzut

Turgorul cutanat scăzut se asociază frecvent cu alte manifestări clinice care indică prezența deshidratării sau a altor afecțiuni medicale subiacente.

Formarea pliurilor cutanate și revenirea întârziată

Pielea își pierde capacitatea de a reveni rapid la forma inițială după deformare. Formarea pliurilor cutanate persistente reprezintă un semn caracteristic al turgorului cutanat scăzut, indicând necesitatea evaluării prompte a stării de hidratare și inițierii măsurilor terapeutice adecvate.

Alte semne ale deshidratării

Urină închisă la culoare: Culoarea urinei reprezintă un indicator important al nivelului de hidratare al organismului. În condiții normale, urina are o culoare galben pai sau galben deschis. În cazul deshidratării, urina devine închisă la culoare, căpătând nuanțe de chihlimbar sau portocaliu închis, din cauza concentrației crescute de deșeuri metabolice și a volumului redus de lichid.

Reducerea cantității de urină: Scăderea volumului urinar reprezintă un semn important al deshidratării. În mod normal, o persoană urinează de 4-10 ori pe zi, iar urina este clară sau galben deschis. În cazul deshidratării, frecvența urinării scade semnificativ, iar cantitatea de urină eliminată este redusă considerabil.

Uscăciunea gurii, buzelor și ochilor: Mucoasele devin uscate și lipicioase din cauza deshidratării. Limba poate părea îngroșată și uscată, iar saliva devine vâscoasă. Buzele se usucă și se pot crăpa, iar ochii pot deveni iritați și uscați din cauza producției reduse de lacrimi.

Amețeală și oboseală: Deshidratarea afectează fluxul sanguin cerebral, ducând la senzații de amețeală și vertij. Oboseala apare ca urmare a efortului crescut al organismului de a menține funcțiile vitale în condițiile deficitului de lichide. Capacitatea de concentrare scade, iar performanța fizică și mentală este diminuată.

Ochi înfundați și absența lacrimilor la copii: La copiii deshidratați, ochii par adânciți în orbite, iar fontanela anterioară poate fi deprimată la sugari. Absența lacrimilor în timpul plânsului reprezintă un semn alarmant al deshidratării severe la copii. Pielea devine uscată și rece la atingere.

Bătăi rapide ale inimii și respirație accelerată: Deshidratarea determină creșterea frecvenței cardiace și respiratorii ca mecanism compensator pentru menținerea perfuziei tisulare. Pulsul devine rapid și slab, iar respirația se accelerează pentru a compensa dezechilibrele metabolice.

Tratamentul și îngrijirea turgorului cutanat scăzut

Managementul turgorului cutanat scăzut necesită o abordare sistematică, adaptată cauzei și severității deshidratării. Restabilirea echilibrului hidric reprezintă prioritatea principală în tratament.

Rehidratarea orală: Administrarea lichidelor pe cale orală reprezintă prima linie de tratament în cazurile ușoare și moderate de deshidratare. Soluțiile de rehidratare orală conțin electroliți și glucoză în concentrații optime pentru absorbție. Consumul trebuie să fie gradual, în cantități mici și frecvente, pentru a preveni greața și vărsăturile.

Lichide administrate intravenos în cazurile severe: Terapia intravenoasă cu fluide devine necesară în cazurile de deshidratare severă sau când rehidratarea orală nu este posibilă. Soluțiile perfuzabile sunt administrate într-un ritm controlat, sub monitorizare medicală atentă, pentru restabilirea rapidă a volumului circulator și corectarea dezechilibrelor electrolitice.

Tratamentul cauzelor subiacente: Identificarea și tratarea afecțiunilor care au dus la scăderea turgorului cutanat sunt esențiale pentru prevenirea recurenței. Aceasta poate include tratamentul infecțiilor, ajustarea medicației pentru diabetul zaharat sau managementul altor afecțiuni cronice care predispun la deshidratare.

Cazuri când trebuie solicitat ajutorul medical: Asistența medicală de urgență este necesară în prezența semnelor de deshidratare severă precum confuzie, letargie, absența urinării timp de 12 ore sau mai mult, sau când măsurile de rehidratare orală nu sunt eficiente. La copii și vârstnici, evaluarea medicală trebuie solicitată mai devreme în evoluția deshidratării.

Considerații speciale în evaluarea turgorului cutanat

Evaluarea turgorului cutanat necesită adaptarea tehnicii și interpretării rezultatelor în funcție de caracteristicile specifice ale diferitelor grupuri de pacienți.

Modificări legate de vârstă: Elasticitatea pielii se modifică natural odată cu vârsta. La vârstnici, pielea își pierde din elasticitate din cauza modificărilor structurale ale colagenului și elastinei, făcând testul turgorului cutanat mai puțin fiabil. La copii, evaluarea trebuie corelată cu alte semne de deshidratare precum activitatea redusă sau modificările comportamentale.

Edemul și efectul său asupra testării: Prezența edemelor poate interfera semnificativ cu evaluarea turgorului cutanat. Acumularea excesivă de lichid în țesutul subcutanat modifică proprietățile mecanice ale pielii, făcând testul nerelevant pentru evaluarea stării de hidratare. În aceste cazuri, alte metode de evaluare trebuie utilizate.

Grupuri cu risc crescut de deshidratare: Anumite categorii de persoane prezintă un risc mai mare de deshidratare și necesită monitorizare atentă. Acestea includ vârstnicii, copiii mici, pacienții cu boli cronice precum diabetul zaharat sau insuficiența renală, și persoanele care practică activități fizice intense sau sunt expuse la temperaturi ridicate.

Întrebări frecvente

Care este timpul normal de revenire al turgorului cutanat?

În mod normal, pielea trebuie să revină la forma inițială în mai puțin de două secunde după testul de ciupire. Un timp de revenire mai lung poate indica prezența deshidratării sau a altor probleme medicale care necesită evaluare.

Este testul turgorului cutanat relevant pentru toate vârstele?

Testul turgorului cutanat are limitări semnificative la vârstnici, unde elasticitatea naturală a pielii este redusă din cauza procesului de îmbătrânire. La copii și adulții tineri, testul oferă rezultate mai precise, dar trebuie interpretat întotdeauna în contextul clinic complet.

Este turgorul cutanat scăzut întotdeauna cauzat de deshidratare?

Nu, deși deshidratarea este cauza cea mai frecventă, turgorul cutanat scăzut poate fi cauzat și de alte afecțiuni precum diabetul zaharat, pierderea excesivă în greutate sau afecțiuni ale țesutului conjunctiv precum sindromul Ehlers-Danlos sau sclerodermia.

Cum pot să îmbunătățesc turgorul cutanat?

Menținerea unei hidratări adecvate prin consumul regulat de lichide reprezintă cea mai importantă măsură. Este recomandată consumarea a 2-3 litri de lichide pe zi, adaptarea aportului în funcție de activitatea fizică și condițiile de mediu, precum și evitarea factorilor care pot duce la deshidratare.

Ce înseamnă când pielea rămâne în pliu?

Fenomenul de "pliere" a pielii apare când aceasta își pierde elasticitatea și rămâne ridicată pentru mai mult de două secunde după ce este ciupită. Acest semn indică de obicei prezența deshidratării și necesită evaluare medicală, mai ales dacă este însoțit de alte simptome.

Când trebuie să mă prezint la medic pentru turgor cutanat scăzut?

Este necesară prezentarea la medic când turgorul cutanat scăzut este însoțit de simptome precum confuzie, amețeli, urină foarte închisă la culoare sau absența urinării timp de 12 ore sau mai mult. La copii și vârstnici, evaluarea medicală trebuie solicitată mai devreme în evoluția simptomelor.

Concluzie

Turgorul cutanat reprezintă un indicator important al stării de hidratare a organismului și al sănătății generale a pielii. Evaluarea sa corectă poate oferi informații valoroase despre necesitatea intervențiilor terapeutice, în special în cazurile de deshidratare. Deși testul turgorului cutanat are limitările sale, în special la anumite grupe de vârstă, acesta rămâne o metodă utilă de screening, mai ales când este interpretat în contextul clinic complet. Menținerea unei hidratări adecvate și monitorizarea atentă a semnelor de deshidratare sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății optime.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Laron, Z. (1957). Skin turgor as a quantitative index of dehydration in children. Pediatrics, 19(5), 816-822.

https://publications.aap.org/pediatrics/article-abstract/19/5/816/29123/SKIN-TURGOR-AS-A-QUANTITATIVE-INDEX-OF-DEHYDRATION

Goehring, M. T., Farran, J., Ingles-Laughlin, C., Benedista-Seelman, S., & Williams, B. (2022). Measures of Skin Turgor in Humans: A Systematic Review of the Literature. Wound management & prevention, 68(4), 14-24.

https://europepmc.org/article/med/35544778

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.