Umflatura sub brat: cauze, simptome, factori de risc si tratament

Deși de obicei nu reprezintă un motiv de îngrijorare și se rezolvă spontan, în unele situații pot indica prezența unor afecțiuni care necesită atenție medicală. Umflăturile axilare pot varia ca dimensiune, de la mărimea unui bob de mazăre până la cea a unei mingi de golf, și pot fi însoțite de durere sau sensibilitate la atingere.

Cauze frecvente ale umflăturilor axilare

Umflăturile din zona axilară pot apărea din multiple motive, cele mai multe fiind legate de răspunsul natural al sistemului imunitar la diverși factori. Ganglionii limfatici axilari acționează ca un filtru pentru substanțele străine și se pot mări atunci când sistemul imunitar este activat.

Infecții și virusuri: Infecțiile bacteriene și virale reprezintă una dintre cele mai comune cauze ale umflăturilor axilare. Bacteriile precum stafilococul și streptococul pot determina inflamarea ganglionilor limfatici. Virusurile precum mononucleoza, gripa sau HIV pot cauza de asemenea mărirea ganglionilor axilari. Sistemul limfatic răspunde la aceste infecții prin creșterea producției de celule imunitare.

Iritații și alergii ale pielii: Reacțiile alergice la deodorante, săpunuri sau alte produse cosmetice pot provoca umflături în zona axilară. Iritațiile cauzate de epilat sau ras pot duce la formarea de noduli inflamați. Pielea sensibilă poate reacționa la diverse substanțe chimice prin dezvoltarea unor zone inflamate.

Chisturi și abcese: Formațiunile chistice pot apărea când foliculii piloși sau glandele sudoripare se inflamează și se infectează. Abcesele reprezintă colecții de puroi care se dezvoltă sub piele ca răspuns la o infecție locală. Acestea sunt frecvent cauzate de bacterii care pătrund prin mici leziuni ale pielii.

Afecțiuni autoimune: Bolile autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă pot determina inflamarea ganglionilor limfatici din întregul organism, inclusiv cei axilari. În aceste cazuri, sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile sănătoase ale organismului.

Umflături asociate cancerului: În cazuri rare, umflăturile axilare pot fi un semn al unor afecțiuni maligne precum limfomul sau cancerul mamar. Acestea sunt de obicei nedureroase, ferme și persistente în timp. Prezența altor simptome precum febră inexplicabilă sau pierdere în greutate necesită evaluare medicală promptă.

Semne și simptome

Manifestările clinice asociate umflăturilor axilare pot varia semnificativ în funcție de cauza subiacentă și pot oferi indicii importante pentru diagnostic.

Durere și sensibilitate

Zona umflată poate fi dureroasă la atingere, în special în cazul infecțiilor. Intensitatea durerii variază de la un disconfort ușor până la durere severă care limitează mișcările brațului. Sensibilitatea poate fi mai pronunțată în timpul mișcării sau la presiune directă.

Dimensiune și aspect

Umflăturile pot varia ca mărime, de la noduli mici cât un bob de mazăre până la formațiuni mai mari. Aspectul poate fi uniform sau neregulat, iar culoarea pielii din zonă poate fi modificată, prezentând roșeață sau alte modificări de pigmentare.

Simptome asociate

Pe lângă umflătură, pot apărea manifestări sistemice precum febră, oboseală, transpirații nocturne sau pierdere în greutate. Prezența acestor simptome poate indica o afecțiune mai severă care necesită investigații suplimentare.

Tipuri de umflături

Umflături moi și mobile: Acestea sunt de obicei benigne și pot fi deplasate ușor sub piele. Chisturile și lipomii se încadrează frecvent în această categorie. Consistența moale și mobilitatea sunt caracteristici care sugerează de obicei o natură nemalignă a formațiunii.

Umflături tari și fixe: Aceste formațiuni sunt caracterizate prin consistență fermă și imobilitate la palpare. Ele pot indica prezența unor tumori benigne sau maligne și necesită evaluare medicală promptă. Umflăturile de acest tip sunt adesea nedureroase și pot fi asociate cu modificări ale texturii pielii din zona afectată.

Umflături pline cu lichid: Acestea sunt caracterizate prin consistență moale și fluctuentă la palpare, conținând lichid seros sau purulent. Pot fi rezultatul unor infecții locale, chisturi sebacee sau abcese și sunt frecvent însoțite de sensibilitate locală și roșeață a pielii din jur.

Factori de risc

Dezvoltarea umflăturilor axilare poate fi influențată de diverși factori care cresc susceptibilitatea la infecții și inflamații locale. Identificarea și gestionarea acestor factori poate ajuta la prevenirea apariției problemelor recurente.

Igiena deficitară: Lipsa unei igiene corespunzătoare în zona axilară poate duce la acumularea de bacterii și dezvoltarea infecțiilor locale. Transpirația, reziduurile de produse cosmetice și celulele moarte ale pielii creează un mediu propice pentru multiplicarea bacteriilor, crescând riscul de inflamații și formarea de abcese.

Transpirația excesivă: Hiperhidroza axilară favorizează dezvoltarea bacteriilor și poate irita pielea, crescând riscul de infecții și formarea umflăturilor. Mediul umed constant poate afecta bariera naturală a pielii și poate duce la apariția dermatitelor și altor afecțiuni cutanate inflamatorii.

Medicamente specifice: Anumite medicamente pot cauza umflarea ganglionilor limfatici ca efect secundar. Printre acestea se numără unele antibiotice, medicamente antiinflamatoare, antidepresive și medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale. Efectul este de obicei temporar și reversibil după întreruperea tratamentului.

Vaccinări recente: Vaccinurile pot determina o reacție temporară a sistemului imunitar, manifestată prin umflarea ganglionilor limfatici axilari. Această reacție este normală și face parte din răspunsul imun al organismului la vaccin, dispărând de obicei în câteva zile până la câteva săptămâni.

Afecțiuni medicale preexistente: Bolile autoimune, diabetul zaharat și alte afecțiuni cronice pot slăbi sistemul imunitar și cresc riscul de dezvoltare a umflăturilor axilare. Aceste condiții pot afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și pot modifica răspunsul imun normal.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a umflăturilor axilare variază în funcție de cauza subiacentă și severitatea simptomelor. Tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient în parte, luând în considerare istoricul medical și prezența altor afecțiuni.

Metode de îngrijire la domiciliu

Aplicarea compreselor calde pe zona afectată poate ajuta la ameliorarea durerii și accelerarea procesului de vindecare. Menținerea unei igiene riguroase, evitarea iritanților locali și purtarea de haine largi din materiale naturale pot preveni agravarea simptomelor și pot grăbi recuperarea.

Tratamente medicamentoase

În funcție de cauză, medicul poate prescrie antibiotice pentru infecțiile bacteriene, antiinflamatoare pentru reducerea durerii și inflamației sau medicamente specifice pentru afecțiunile autoimune. Tratamentul poate include și medicamente topice precum creme antibiotice sau antiinflamatoare.

Intervenții chirurgicale

În cazurile severe sau când tratamentul conservator nu dă rezultate, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Aceasta poate implica drenarea abceselor, îndepărtarea chisturilor sau biopsia formațiunilor suspecte pentru evaluare histopatologică.

Tratament în funcție de cauză

Tratamentul infecțiilor: Infecțiile bacteriene necesită antibiotice specifice, prescrise după identificarea agentului patogen prin culturi microbiologice. Durata tratamentului variază între 7 și 14 zile, în funcție de severitatea infecției și răspunsul la tratament. Pentru infecțiile virale, tratamentul este în principal simptomatic, cu accent pe odihnă și hidratare adecvată.

Tratamentul chisturilor: Chisturile axilare pot necesita drenaj chirurgical în cazul infecției sau dimensiunilor mari. Procedura se efectuează sub anestezie locală și implică incizia, evacuarea conținutului și eventual excizia capsulei chistice pentru prevenirea recurenței. În cazurile necomplicate, tratamentul poate include aplicații locale cu antibiotice și antiinflamatoare.

Tratamentul reacțiilor alergice: Managementul reacțiilor alergice include eliminarea alergenului declanșator și administrarea de antihistaminice pentru controlul simptomelor. În cazurile severe pot fi necesare corticosteroizi topici sau sistemici. Prevenirea implică identificarea și evitarea substanțelor alergene precum deodorante sau produse de îngrijire personală specifice.

Tratamentul afecțiunilor autoimune: Terapia afecțiunilor autoimune necesită o abordare sistemică și de lungă durată. Aceasta poate include imunosupresoare, corticosteroizi și medicamente modificatoare ale bolii. Monitorizarea atentă este esențială pentru ajustarea dozelor și prevenirea efectelor secundare.

Când este necesară consultația medicală

Deși multe umflături axilare sunt benigne și se rezolvă spontan, anumite situații necesită evaluare medicală promptă pentru a preveni complicațiile și a asigura un tratament adecvat.

Umflături persistente: O umflătură care persistă mai mult de două săptămâni sau care continuă să crească în dimensiune necesită evaluare medicală. Persistența simptomelor poate indica o afecțiune subiacentă care necesită investigații suplimentare și tratament specific.

Durere severă: Durerea intensă în zona axilară, mai ales când este însoțită de limitarea mișcărilor brațului sau alte simptome sistemice precum febră și stare generală alterată, reprezintă un motiv important pentru consultarea medicului. Intensitatea durerii poate indica prezența unui abces sau a unei infecții severe.

Semne de infecție: Prezența roșeții, căldurii locale, durerii pulsatile sau a secrețiilor purulente indică o infecție care necesită tratament prompt. Febra, frisoanele și starea generală alterată sunt semne de alarmă care sugerează o posibilă răspândire sistemică a infecției.

Modificări îngrijorătoare: Schimbările rapide în dimensiune, consistență sau aspect ale umflăturii axilare, precum și apariția unor simptome noi precum scăderea în greutate inexplicabilă sau transpirații nocturne necesită investigare medicală urgentă. Aceste modificări pot indica dezvoltarea unei afecțiuni maligne.