Meniu

Ce boli ascund bufeurile: cum se manifesta acestea

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Felicia Mihai pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Bufeurile, acele valuri subite de căldură resimțite în special la nivelul pieptului, gâtului și feței, sunt adesea asociate cu perimenopauza sau menopauza, dar pot semnala și alte afecțiuni medicale.

Deși sunt considerate o parte normală a tranziției menopauzale, bufeurile pot fi, de asemenea, simptome ale unor tulburări endocrine, cum ar fi hipertiroidismul, sau pot apărea ca efecte secundare ale anumitor medicamente și tratamente, inclusiv cele pentru cancer.

Menopauza și bufeurile

Menopauza este o etapă naturală în viața femeilor, adesea însoțită de bufeuri, care pot afecta semnificativ calitatea vieții. Înțelegerea relației dintre menopauză și bufeuri este esențială pentru gestionarea acestor simptome.

Bufeuri în perimenopauză și menopauză

Schimbările hormonale și fluctuațiile de estrogen: Schimbările hormonale care survin în timpul perimenopauzei și menopauzei sunt principalele responsabile pentru apariția bufeurilor. Nivelurile fluctuante de estrogen afectează termoreglarea corpului, determinând vasodilatație și senzații de căldură. Aceste schimbări pot fi imprevizibile și pot varia în intensitate, provocând disconfort și afectând starea de bine. Este important ca femeile să discute cu medicul lor despre opțiunile de tratament care pot ajuta la stabilizarea nivelurilor hormonale și la ameliorarea simptomelor.

Prevalența și durata bufeurilor în menopauză: Bufeurile sunt experimentate de majoritatea femeilor în timpul menopauzei, cu o prevalență și o durată variabile. Pentru unele femei, bufeurile pot fi o ocazie rară și ușoară, în timp ce pentru altele pot fi frecvente și severe, afectând somnul și activitățile zilnice. Durata bufeurilor poate varia de la câteva luni la mai mulți ani, iar înțelegerea factorilor care contribuie la persistența lor este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de ameliorare.

Menopauza chirurgicală sau indusă medical

Ovarectomia și histerectomia: Ovarectomia, îndepărtarea chirurgicală a ovarelor, și histerectomia, îndepărtarea chirurgicală a uterului, pot induce menopauza și pot duce la apariția bufeurilor. Aceste proceduri chirurgicale pot cauza o scădere bruscă a nivelurilor de estrogen, declanșând simptome similare cu cele ale menopauzei naturale, inclusiv bufeurile. Femeile care se confruntă cu menopauza indusă medical pot avea nevoie de un management specializat al simptomelor, inclusiv terapie de substituție hormonală sau alte tratamente pentru ameliorarea bufeurilor și a altor simptome asociate. Este esențial ca pacientele să discute cu medicul lor despre cele mai bune opțiuni de tratament în funcție de istoricul lor medical și nevoile individuale.

Chimioterapia și radioterapia: Tratamentele oncologice, precum chimioterapia și radioterapia, pot avea ca efect secundar apariția bufeurilor. Aceste terapii pot afecta funcția ovariană, ducând la o scădere bruscă a nivelurilor de estrogen, similară cu cea întâlnită în menopauza naturală sau indusă chirurgical. Pacientele care primesc astfel de tratamente pot experimenta bufeuri intense și frecvente, care pot persista chiar și după finalizarea tratamentului. Este important ca aceste simptome să fie discutate cu echipa medicală, care poate oferi strategii de ameliorare, inclusiv medicamente care să reducă frecvența și intensitatea bufeurilor, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacientelor.

Confirmarea Menopauzei

Încetarea menstruației timp de 12 luni: Unul dintre cele mai clare semne ale instalării menopauzei este încetarea menstruației pentru o perioadă de 12 luni consecutive. Acest criteriu temporal este folosit pentru a distinge menopauza de alte cauze posibile ale amenoreei, cum ar fi sarcina sau afecțiunile medicale. Femeile care nu au avut menstruație timp de un an sunt considerate a fi în menopauză, ceea ce înseamnă că ovarele lor au încetat să mai producă ovule și nivelurile de estrogen au scăzut semnificativ.

Nivelurile de estradiol și FSH: Testele de sânge care măsoară nivelurile de estradiol și hormonul foliculostimulant (FSH) pot oferi confirmare suplimentară a menopauzei. Nivelurile crescute de FSH și nivelurile scăzute de estradiol sunt indicatoare ale scăderii funcției ovariene și ale tranziției către menopauză. Aceste teste sunt deosebit de utile pentru femeile care experimentează simptome ale menopauzei la o vârstă mai tânără sau pentru cele care au trecut prin histerectomie și nu pot folosi criteriul absenței menstruației pentru a determina menopauza.

Diagnostic diferențial: Boli care pot cauza bufeuri

Identificarea corectă a cauzelor bufeurilor este esențială, deoarece acestea pot fi simptome ale unor afecțiuni medicale subiacente și nu doar ale menopauzei.

Tulburări endocrine

Hipertiroidismul: Hipertiroidismul, o afecțiune caracterizată prin producția excesivă de hormoni tiroidieni, poate provoca simptome similare cu bufeurile, inclusiv transpirații și intoleranță la căldură. Excesul de hormoni tiroidieni poate accelera metabolismul și poate crește sensibilitatea la temperatură, determinând apariția bufeurilor. Diagnosticarea corectă a hipertiroidismului necesită teste de sânge pentru a măsura nivelurile hormonilor tiroidieni și poate implica tratament medicamentos, terapie cu iod radioactiv sau chirurgie, în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Este important ca pacienții cu simptome de hipertiroidism să fie evaluați și tratați corespunzător pentru a preveni complicațiile și pentru a ameliora simptomele asociate, inclusiv bufeurile.

Tumorile carcinoide: Tumorile carcinoide sunt neoplasme care pot secreta substanțe chimice, cum ar fi serotonina, provocând o varietate de simptome, inclusiv bufeurile. Aceste simptome pot fi confundate cu cele ale menopauzei, dar sunt adesea însoțite de diaree și roșeață a pielii, cunoscută sub numele de flushing. Diagnosticarea tumorilor carcinoide implică teste de laborator pentru a măsura nivelurile de serotonina și metaboliții săi în sânge și urină, precum și imagistică medicală pentru localizarea tumorii. Tratamentul poate include intervenții chirurgicale, medicamente pentru controlul simptomelor și, în unele cazuri, terapie cu analogi de somatostatină.

Feocromocitomul: Feocromocitomul este o tumoră rară a glandei suprarenale care produce cantități excesive de catecolamine, cum ar fi adrenalina și noradrenalina. Acești hormoni pot cauza hipertensiune arterială, palpitații, transpirații și bufeuri. Simptomele pot varia în intensitate și pot apărea în episoade paroxistice. Diagnosticul se bazează pe măsurarea catecolaminelor și a metaboliților lor în sânge și urină, iar tratamentul feocromocitomului este chirurgical, cu scopul de a îndepărta tumora și de a preveni complicațiile cardiovasculare grave.

Carcinomul medular al tiroidei: Carcinomul medular al tiroidei este un tip de cancer tiroidian care poate produce calcitonină și alte peptide, ducând la simptome precum diaree și bufeuri. Aceste simptome pot fi mai puțin frecvente decât în alte tipuri de cancer tiroidian, dar sunt importante pentru diagnostic. Tratamentul carcinomului medular al tiroidei include chirurgia pentru a îndepărta glanda tiroidă și, posibil, terapie țintită sau chimioterapie, în funcție de stadiul bolii și de prezența metastazelor.

Condiții hematologice

Mastocitoza sistemică: Mastocitoza sistemică este o boală în care mastocitele se acumulează în diverse organe, inclusiv pielea, provocând simptome precum bufeurile, urticaria și diareea. Această acumulare anormală poate duce la eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori, care sunt responsabili pentru simptomele vasomotorii. Diagnosticul se bazează pe biopsia și examinarea țesuturilor afectate, iar tratamentul poate include medicamente antihistaminice și stabilizatoare de mastocite pentru a controla simptomele.

Anafilaxia idiopatică: Anafilaxia idiopatică este o reacție alergică severă și bruscă, a cărei cauză nu poate fi identificată. Simptomele includ bufeuri, dificultăți respiratorii, urticarie și scăderea tensiunii arteriale, care pot pune viața în pericol. Deoarece cauza este necunoscută, tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și prevenirea episoadelor viitoare, inclusiv prin purtarea unui dispozitiv de auto-injectare cu epinefrină și evitarea factorilor declanșatori potențiali. Pacienții cu anafilaxie idiopatică trebuie să fie sub supraveghere medicală atentă și să aibă un plan de urgență bine stabilit.

Tulburări neurologice

Scleroza multiplă: Scleroza multiplă este o boală cronică a sistemului nervos central care poate afecta controlul termoreglării corpului. Simptomele sclerozei multiple, inclusiv bufeurile, pot fi exacerbate de creșterea temperaturii corpului sau de stresul emoțional. Deși bufeurile nu sunt cel mai comun simptom al sclerozei multiple, ele pot fi o parte a tabloului clinic și pot afecta calitatea vieții. Managementul simptomelor poate include medicamente pentru controlul reacțiilor autoimune și strategii pentru menținerea unei temperaturi corporale stabile, cum ar fi evitarea căldurii excesive și utilizarea dispozitivelor de răcire.

Boala Parkinson: Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea și poate avea un impact asupra sistemului nervos autonom. Deși bufeurile nu sunt un simptom tipic al bolii Parkinson, disfuncția sistemului nervos autonom poate duce la schimbări în reglarea temperaturii corpului și la simptome similare bufeurilor. Tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor motorii și non-motorii ale bolii și poate include medicamente, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Epilepsia: Epilepsia este o afecțiune caracterizată prin convulsii recurente, care pot fi însoțite de o varietate de simptome autonome, inclusiv bufeurile. Aceste simptome pot apărea înainte, în timpul sau după un episod convulsiv și sunt rezultatul activării anormale a sistemului nervos. Tratamentul epilepsiei se axează pe controlul convulsiilor prin medicamente antiepileptice și, în cazuri selectate, prin intervenții chirurgicale sau diete speciale.

Dezechilibre hormonale la bărbați

Andropauza și testosteronul scăzut: Andropauza, cunoscută și sub numele de menopauza masculină, se referă la scăderea graduală a nivelurilor de testosteron la bărbați odată cu înaintarea în vârstă. Această scădere poate duce la simptome precum bufeurile, oboseala, scăderea libidoului și alte schimbări de dispoziție. Deși mai puțin discutată decât menopauza feminină, andropauza poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și stării de bine a bărbaților. Tratamentul poate include terapie de substituție hormonală pentru a restabili nivelurile de testosteron și pentru a ameliora simptomele asociate. Este important ca bărbații să discute cu medicul lor despre simptome și opțiunile de tratament disponibile.

Cancerul de prostată și cancerul testicular: Cancerul de prostată și cancerul testicular pot influența nivelurile hormonale ale bărbaților și pot duce la apariția bufeurilor, în special atunci când tratamentul implică terapie hormonală pentru a reduce nivelurile de testosteron. Această scădere intenționată a testosteronului, cunoscută sub numele de terapie de deprivare androgenică, este adesea utilizată pentru a încetini creșterea celulelor canceroase dependente de hormoni. Bărbații care se supun acestui tip de tratament pot experimenta simptome similare cu cele ale menopauzei, inclusiv bufeurile, care pot fi gestionate prin medicamente sau prin modificări ale stilului de viață.

Medicamente și tratamente care pot induce bufeuri

Anumite medicamente și tratamente pot declanșa bufeuri ca efect secundar, afectând calitatea vieții pacienților.

Medicamente pentru terapia hormonală

Tamoxifenul și raloxifenul: Tamoxifenul și raloxifenul sunt medicamente utilizate în tratamentul și prevenția cancerului de sân, care funcționează ca modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen. Aceste medicamente pot provoca bufeuri ca efect secundar, deoarece interferează cu acțiunea estrogenului în organism. Gestionarea bufeurilor induse de aceste medicamente poate include ajustarea dozei, utilizarea terapiilor complementare sau schimbări în stilul de viață pentru a reduce disconfortul.

Leuprolida și goserelina: Leuprolida și goserelina sunt analogi ai hormonului eliberator de gonadotropină (GnRH) și sunt folosiți în tratamentul cancerului de prostată, endometriozei și fibroamelor uterine. Prin suprimarea producției de hormoni sexuali, aceste medicamente pot cauza bufeuri ca efect secundar. Pacienții care experimentează bufeuri în timpul tratamentului cu leuprolidă sau goserelină pot beneficia de strategii de ameliorare, cum ar fi medicamente care reglează temperatura corpului sau terapii alternative.

Antidepresive și medicamente psihiatrice

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt o clasă de antidepresive care pot provoca bufeuri ca efect secundar. Aceste medicamente sunt adesea prescrise pentru tratamentul depresiei și al tulburărilor de anxietate, dar pot influența și alte sisteme din organism, inclusiv cel de termoreglare. Pacienții care iau ISRS și experimentează bufeuri pot discuta cu medicul lor despre posibilitatea ajustării dozei sau a schimbării medicamentului pentru a reduce simptomele.

Inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO): Inhibitorii monoaminooxidazei sunt o clasă de medicamente antidepresive care pot cauza bufeuri ca efect secundar. Aceste medicamente cresc nivelurile de neurotransmițători în creier, îmbunătățind starea de spirit, dar pot interfera și cu reglarea temperaturii corpului. Pacienții care utilizează IMAO și experimentează bufeuri ar trebui să discute cu medicul lor despre posibilele ajustări ale tratamentului sau despre strategii alternative de ameliorare a simptomelor.

Antidepresivele triciclice: Antidepresivele triciclice sunt o altă clasă de medicamente care pot induce bufeuri ca efect secundar. Deși sunt eficiente în tratamentul depresiei, aceste medicamente pot afecta și alte sisteme din organism, inclusiv cel de termoreglare. Pacienții care iau antidepresive triciclice și se confruntă cu bufeuri pot beneficia de ajustarea dozei sau de schimbarea medicamentului pentru a reduce disconfortul asociat cu aceste simptome.

Alte medicamente

Blocanții canalelor de calciu: Blocanții canalelor de calciu sunt utilizate frecvent în tratamentul hipertensiunii arteriale și al altor afecțiuni cardiace. Deși sunt eficiente în controlul tensiunii arteriale, aceste medicamente pot provoca bufeuri ca efect secundar. Acest lucru se datorează faptului că blocanții canalelor de calciu pot determina dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate duce la senzații de căldură și roșeață a pielii. Pacienții care experimentează aceste simptome ar trebui să consulte medicul pentru a discuta despre posibilele opțiuni de tratament sau despre ajustarea dozei.

Opioidele și tramadolul: Opioidele și tramadolul sunt analgezice puternice utilizate pentru a controla durerea moderată până la severă. În timp ce sunt eficiente în ameliorarea durerii, aceste medicamente pot avea efecte secundare, inclusiv bufeuri. Mecanismul exact prin care opioidele provoacă bufeuri nu este pe deplin înțeles, dar se crede că este legat de impactul lor asupra sistemului nervos central. Pacienții care iau opioide sau tramadol și se confruntă cu bufeuri ar trebui să discute cu medicul lor despre gestionarea acestor simptome sau despre alternativele de tratament pentru durere.

Tratamentele pentru cancer

Chimioterapia: Chimioterapia, utilizată în tratamentul cancerului, poate induce bufeuri ca efect secundar. Aceste simptome sunt rezultatul impactului chimioterapiei asupra funcției ovariene și a nivelurilor hormonale. Deși bufeurile pot fi temporare, ele pot persista și după încheierea tratamentului. Este important ca pacienții să discute cu echipa de îngrijire medicală despre strategiile de ameliorare a bufeurilor, care pot include medicamente, modificări ale stilului de viață sau terapii complementare.

Radioterapia: Radioterapia implică utilizarea radiațiilor pentru a distruge celulele canceroase, dar poate afecta și țesuturile sănătoase din apropiere, inclusiv ovarele la femei, ceea ce poate duce la bufeuri. Gestionarea acestor simptome poate fi o provocare, dar există opțiuni de tratament care pot ajuta la reducerea disconfortului. Pacienții ar trebui să discute cu medicul lor despre cele mai bune abordări pentru a gestiona bufeurile în timpul și după radioterapie.

Întrebări frecvente

Pot fi bufeurile semnul unei afecțiuni grave?

Bufeurile pot fi asociate cu afecțiuni medicale serioase, cum ar fi tulburările endocrine sau chiar cancerul. Este important să consultați un medic pentru o evaluare amănunțită dacă bufeurile sunt severe sau însoțite de alte simptome neobișnuite.

Cât timp durează de obicei bufeurile în timpul menopauzei?

Durata bufeurilor variază de la o femeie la alta, dar de obicei persistă timp de câțiva ani. În medie, bufeurile pot dura între 7 și 11 ani.

Există remedii naturale pentru gestionarea bufeurilor?

Există mai multe remedii naturale care pot ajuta la ameliorarea bufeurilor, inclusiv plante medicinale, cum ar fi Cimicifuga și uleiul de luminița nopții, precum și modificări ale stilului de viață și tehnici de relaxare.

Pot bărbații să experimenteze bufeuri și, dacă da, care sunt cauzele?

Da, bărbații pot experimenta bufeuri, de obicei ca rezultat al scăderii nivelurilor de testosteron sau ca efect secundar al unor tratamente, cum ar fi terapia de deprivare androgenică pentru cancerul de prostată.

Când ar trebui să consult un furnizor de servicii medicale despre bufeurile mele?

Consultați un medic dacă bufeurile sunt frecvente, severe, vă afectează calitatea vieții sau sunt însoțite de alte simptome îngrijorătoare.

Există riscuri pe termen lung asociate cu bufeurile frecvente?

Bufeurile în sine nu sunt de obicei asociate cu riscuri pe termen lung, dar pot indica alte probleme de sănătate care necesită atenție medicală.

Pot schimbările stilului de viață să ajute la reducerea frecvenței și severității bufeurilor?

Da, schimbările stilului de viață, cum ar fi evitarea factorilor declanșatori, menținerea unei greutăți sănătoase și practicarea tehnicilor de relaxare, pot reduce frecvența și severitatea bufeurilor.

Sunt sigure terapiile de substituție hormonală pentru gestionarea bufeurilor menopauzei?

Terapia de substituție hormonală poate fi eficientă, dar trebuie utilizată cu precauție și sub supravegherea unui medic, deoarece există riscuri asociate.

Ce medicamente non-hormonale sunt eficiente în tratarea bufeurilor?

Medicamentele non-hormonale, cum ar fi ISRS, SNRI, gabapentinul și clonidina, pot fi eficiente în tratarea bufeurilor.

Pot fi bufeurile un efect secundar al anumitor medicamente sau tratamente?

Da, bufeurile pot fi efecte secundare ale medicamentelor, inclusiv ale terapiilor hormonale, antidepresivelor și tratamentelor pentru cancer.

Concluzie

Bufeurile sunt o parte comună a menopauzei, dar pot fi și simptome ale altor afecțiuni medicale. Înțelegerea cauzelor, evaluarea corectă și alegerea tratamentului potrivit sunt esențiale pentru gestionarea acestui simptom provocator. Fie că optați pentru modificări ale stilului de viață, terapie hormonală sau medicamente non-hormonale, este important să lucrați împreună cu medicul pentru a găsi cea mai bună strategie de ameliorare a bufeurilor și de îmbunătățire a calității vieții.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Fitzpatrick, L. A., & Santen, R. J. (2002, November). Hot flashes: the old and the new, what is really true?. In Mayo Clinic Proceedings (Vol. 77, No. 11, pp. 1155-1158). Elsevier.

https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(11)61803-X/abstract

Dr. Felicia Mihai

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.