Acalazie: a cardiei si esofagiana, cauze, simptome si tratamente

Acalazia este o afecțiune rară în care nervii deteriorați din esofag îl împiedică să funcționeze așa cum ar trebui. Mușchii de la capătul inferior al esofagului nu reușesc să permită alimentelor să intre în stomac. Unii oameni confundă acest lucru cu boala de reflux gastroesofagian (BRGE), cu toate acestea, în cazul achalaziei, alimentele provin din esofag, în timp ce în cazul BRGE acidul vine din stomac.

Ce este acalazia esofagiană?

Acalazia este o afecțiune rară în care esofagul nu poate deplasa alimentele și lichidele în stomac. Esofagul este tubul muscular care transportă alimentele de la gură la stomac. În zona în care esofagul se întâlnește cu stomacul se află un inel de mușchi numit sfincterul esofagian inferior. Acest mușchi se relaxează (se deschide) pentru a permite alimentelor să intre în stomac și se contractă (se strânge pentru a se închide) pentru a împiedica conținutul stomacului să se refuleze în esofag. În cazul acalaziei, sfincterul esofagian inferior nu se relaxează, ceea ce împiedică alimentele să intre în stomac. Nu există un tratament pentru achalazie, dar simptomele pot fi, de obicei, gestionate cu endoscopie, terapie minim invazivă sau intervenție chirurgicală. Odată ce esofagul este paralizat, mușchiul nu poate funcționa din nou în mod corespunzător. 

Tipuri de acalazie esofagiană

Există o varietate de probleme ce vizează modul în care pot funcționa defectuos mușchii esofagului, iar acestea depind de fiecare persoană în parte. În toate cazurile de acalazie, sfincterul esofagian inferior care controlează trecerea dintre esofag și stomac nu reușește să se relaxeze la momentul potrivit. Pe baza altor probleme care apar în același timp, medicii au identificat trei tipuri de acalazie:

• Acalazia de tip I se numește uneori acalazie clasică. În cazul acestui tip, mușchii esofagului abia se contractă, astfel încât alimentele se deplasează în jos doar din cauza gravitației.
• În cazul acalaziei de tip II, presiunea se acumulează în esofag, determinând comprimarea acestuia. Acesta este cel mai frecvent tip de acalazie și cauzează adesea simptome mai severe decât tipul I.
• Acalazia de tip III se numește uneori acalazie spastică, deoarece există contracții anormale în partea de jos a esofagului, unde acesta întâlnește stomacul. Acesta este cel mai sever tip de acalazie, iar contracțiile pot provoca dureri în piept care pot trezi o persoană din somn și pot imita simptomele unui atac de cord.

Acalazia cardiei – cauze

Nu se știe de ce mușchii esofagieni nu reușesc să se contracte și să se relaxeze în mod normal. Însă, una dintre teorii este că acalazia este o boală autoimună (corpul se atacă pe sine) care este declanșată de un virus. Sistemul imunitar atacă celulele nervoase din straturile musculare ale pereților esofagului și la nivelul sfincterului esofagian inferior. Celulele nervoase, care controlează funcția musculară, degenerează încet din motive care nu sunt înțelese în prezent, iar acest lucru duce la contracții excesive în sfincterului esofagian inferior. Dacă o persoană are acalazie, esofagul nu reușește să se relaxeze și alimentele și lichidele nu pot trece prin esofag în stomac. O formă rară de achalazie poate fi moștenită, însă sunt necesare mai multe cercetări.

Riscul de a dezvolta achalazie

Acalazia poate apărea la orice vârstă, dar cel mai adesea între 30 și 60 de ani. Bărbații și femeile sunt la fel de expuși riscului. Medicii nu știu de ce apare acalazia, dar factorii de risc pot include:

• O problemă a sistemului imunitar care îl face să atace celulele nervoase din esofag
• Virusul herpes simplex sau alte infecții virale 
• Boala Chagas, care este o infecție cauzată de un parazit. Aceasta se transmite la oameni prin mușcătura unei insecte.

Simptomele de acalazie esofagiană

Unele simptome ale acalaziei sunt cauzate de acumularea alimentelor în esofag și de imposibilitatea de a trece în stomac. Pe măsură ce esofagul se umple, acesta se lărgește și se poate răsuci. Alte simptome de acalazie sunt legate de contracțiile anormale ale mușchilor esofagieni. 

Simptomele acalaziei apar în timpul sau după ce mănânci, acestea includ:

• Senzația că alimentele sau lichidele sunt greu de înghițit și se blochează în esofag sau se lipesc pe drumul spre stomac. Acesta este cel mai frecvent simptom al acalaziei.
• Regurgitare – alimente și lichide care se întorc în gură după ce au fost înghițite.
• Dureri toracice, care pot fi severe și pot trezi persoana din somn.
• Arsuri la stomac
• Tuse, în special noaptea
• Sufocare, sau inhalarea de alimente sau lichide în căile respiratorii (aspirație).

Atât durerea toracică, cât și regurgitarea, unele dintre primele simptome pe care le poate resimți o persoană cu acalazie, sunt, de asemenea, asociate cu tulburarea de reflux gastroesofagian (BRGE), cu toate acestea, cele două afecțiuni sunt diferite. BRGE este cauzată de un sfincter esofagian inferior care este prea slăbit, permițând acidului gastric să intre în esofag. În cazul acalaziei, sfincterul este prea strâns, iar simptomele pot deveni grave. Acalazia severă poate duce la dureri toracice semnificative, oboseală, malnutriție și pierdere în greutate. Dacă particulele de alimente intră în căile respiratorii din cauza tusei și a sufocării în timp ce mănâncă, poate duce la pneumonie, inflamație în căile respiratorii care poate deveni amenințătoare pentru viață.

Care sunt complicațiile acalaziei?

Unele complicații ale acalaziei sunt rezultatul refulării (regurgitării) alimentelor în esofag și apoi aspirate în trahee, care duce la plămâni. Aceste complicații includ:

• Pneumonie
• Infecții pulmonare (infecții pulmonare)
• Cancer esofagian. Faptul de a avea acalazie crește riscul de a suferi de acest tip de cancer.

Diagnosticul acalaziei

Pe lângă o examinare fizică amănunțită și o analiză a istoricului medical și a simptomelor, medicul poate recomanda următoarele teste pentru a ajuta la diagnosticarea acalaziei:

• Manometrie faringiană și esofagiană pentru a măsura și a înregistra modificările de presiune din gât și esofag în timpul înghițirii. Unii consideră că manometria este cel mai fiabil test pentru acalazie, deoarece poate detecta localizarea și severitatea (sau lipsa) contracțiilor musculare care afectează capacitatea de a înghiți.
• Endoscopie superioară pentru a examina esofagul și stomacul cu ajutorul unui endoscop, un tub subțire cu o cameră care se introduce prin gură. Acest test ajută la observarea anomaliilor din esofag, cum ar fi stricturile (îngustarea) și tumorile. În timpul endoscopiei, medicul poate efectua o biopsie sau poate îndepărta țesutul anormal pentru analize suplimentare.
• Testarea wireless a pH-ului sau testarea impedanței pH-ului pe 24 de ore pentru a evalua aciditatea din esofag pe o perioadă extinsă și pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi BRGE.
• Înghițirea cu bariu, un test de imagistică care utilizează mediul de contrast bariu și raze X pentru a crea imagini ale tractului gastrointestinal superior. Acest test poate dezvălui o îngustare dramatică a esofagului, care se numește uneori acalazia cardiei.

Tratamentul pentru acalazia esofagiană

Tratamentul acalaziei se concentrează pe relaxarea sau întinderea sfincterului esofagian inferior, astfel încât alimentele și lichidele să se poată deplasa mai ușor prin tractul digestiv. Tratamentul specific depinde de vârstă, de starea de sănătate și de gravitatea acalaziei.

Tratamentul nechirurgical

• Dilatarea pneumatică
  Un balon este introdus prin endoscopie în centrul sfincterului esofagian și umflat pentru a mări deschiderea. Este posibil ca această procedură ambulatorie să trebuiască să fie repetată dacă sfincterul esofagian nu rămâne deschis. Aproape o treime dintre persoanele tratate cu dilatare cu balon au nevoie de repetarea tratamentului în decurs de cinci ani. Această procedură necesită sedare.
• Botoxul (toxină botulinică de tip A). Acest relaxant muscular poate fi injectat direct în sfincterul esofagian cu un ac endoscopic. Este posibil ca injecțiile să trebuiască să fie repetate, ceea ce poate face mai dificilă efectuarea ulterioară a unei intervenții chirurgicale, dacă este necesar. Botoxul este recomandat, în general, doar pentru persoanele care nu sunt candidați buni pentru dilatarea pneumatică sau pentru intervenția chirurgicală din cauza vârstei sau a stării generale de sănătate. De obicei, injecțiile cu Botox nu durează mai mult de șase luni. O îmbunătățire puternică în urma injecției de Botox poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de acalazie.
• Medicamentele. Medicul ar putea sugera relaxante musculare, cum ar fi nitroglicerina sau nifedipina înainte de a mânca. Aceste medicamente au un efect limitat asupra tratamentului și efecte secundare severe. Medicamentele sunt în general luate în considerare doar dacă pacientul este un candidat pentru dilatarea pneumatică sau pentru operație, iar Botoxul nu a ajutat. Acest tip de terapie este rar indicat.

Tratamentul chirurgical

• Miotomie Heller. Chirurgul taie mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian pentru a permite alimentelor să treacă mai ușor în stomac. Procedura poate fi efectuată în mod neinvaziv (miotomie Heller laparoscopică). Unele persoane care au suferit o miotomie Heller pot dezvolta ulterior boala de reflux gastroesofagian (BRGE).
• Fundoplicatura. Pentru a evita problemele viitoare cu BRGE, o procedură cunoscută sub numele de fundoplicatură ar putea fi efectuată în același timp cu miotomia Heller. În fundoplicatură, chirurgul înfășoară partea superioară a stomacului în jurul esofagului inferior pentru a crea o supapă antireflux, împiedicând acidul să revină (BRGE) în esofag. Fundoplicarea se face, de obicei, cu o procedură minim invazivă (laparoscopică).
• Miotomie endoscopică perorală (POEM). În cadrul procedurii POEM, chirurgul folosește un endoscop introdus prin gură și pe gât pentru a crea o incizie în mucoasa interioară a esofagului. Apoi, la fel ca în cazul miotomiei Heller, chirurgul taie mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian. POEM poate fi, de asemenea, combinată cu sau urmată de o fundoplicatură ulterioară pentru a ajuta la prevenirea refluxului gastroesofagian. Unii pacienți care au o POEM și dezvoltă BRGE după procedură sunt tratați cu medicamente orale zilnice.

La ce rezultate se poate aștepta o persoană în urma diferitelor opțiuni de tratament?

• Dilatarea cu balon ameliorează simptomele la 50% până la 93% dintre persoanele cu acalazie. Rețineți că este posibil ca procedura să trebuiască să fie repetată pentru a menține ameliorarea simptomelor, însă dilatațiile repetate cresc riscul de a provoca o gaură (perforație) în esofag.
• Intervenția chirurgicală minim invazivă/miotomia Heller laparoscopică este eficientă la 76% până la 100% dintre persoanele cu acalazie. Însă, până la 15% dintre persoane prezintă simptome de reflux gastroesofagian după operație. 
• Injectarea de Botox relaxează cu succes mușchii spastici ai sfincterului esofagian la până la 35% dintre persoanele cu acalazie. Injecțiile trebuie repetate la fiecare șase până la 12 luni pentru a menține ameliorarea simptomelor.
• Medicamentele cum ar fi nifedipina, ameliorează simptomele la 0% până la 75% dintre persoanele cu acalazie, izosorbidul îmbunătățește simptomele la 53% până la 87%.

Tratamentul de urmărire

Atât dilatarea cu balon, cât și intervenția chirurgicală pot provoca efecte secundare, cum ar fi refluxul gastroesofagian, arsuri la stomac și dureri în piept. Medicul de familie poate prescrie un medicament pentru a ajuta în acest sens, iar chirurgul poate sugera luarea de acest medicament în mod obișnuit. Este normal ca durerea toracică să persiste o perioadă de timp după tratament. Consumul de apă rece poate ajuta la ameliorarea acesteia. Ar trebui să se consulte un medic de familie dacă apar în continuare dificultăți de înghițire sau dacă pierderile în greutate după tratament nu se opresc. 

Care sunt complicațiile tratamentelor pentru achalazie?

Complicațiile tratamentelor pentru achalazie includ:

• Crearea unei găuri în esofag
• Revenirea simptomelor de acalazie
• Boala de reflux gastroesofagian
• Balonare

Cum se poate trăi cu acalazie?

Acalazia este o afecțiune cronică, dar poate fi gestionată lucrând cu medicul pentru a crea un plan de tratament. Echipa de asistență medicală va trebui să examineze pacientul de 1 sau 2 ori pe an, chiar și după ce simptomele s-au diminuat. Este posibil să fie necesare proceduri repetate de endoscopie și esofagometrie. În cazul în care apar simptome de disfagie sau regurgitare trebuie să se urmeze următoarele sfaturi:

• Renunțarea la fumat
• Evitarea consumului de alimente și băuturi care provoacă arsuri la stomac
• Consumul de mai multe lichide în timpul mâncării. Mestecarea corectă a mâncării.
• Mâncarea meselor mai mici
• Evitarea mâncatului prea mult noaptea

Întrebări frecvente

1. Cum se poate trăi cu acalazie?
   În primul rând, va trebui să înțelegeți că acalazia este o afecțiune care durează toată viața, de asemenea, va trebui să aveți așteptări realiste cu privire la rezultatele diferitelor proceduri de tratament. Niciun tratament nu vindecă acalazia. Cereți-i medicului să discute toate opțiunile de tratament și rata de succes a acestora în ceea ce privește controlul simptomelor, necesitatea de a repeta procedurile și frecvența acestora, precum și riscurile și beneficiile fiecărei proceduri. Modificările utile ale stilului de viață pe care le puteți face includ:
   – Tăiați-vă mâncarea în bucăți mici, de mărimea unei mușcături și mâncați în poziție verticală. Acest lucru va permite gravitației să ajute la deplasarea alimentelor prin esofag.
   – Nu stați niciodată întins după masă. Acest lucru vă va crește riscul de a aspira alimente în plămâni.
   – Dormiți cu capul ridicat.
   – Evitați să mâncați alimente solide la ora de culcare.
2. Când ar trebui să se consulte un medic?
   Sunați-vă medicul dacă aveți întrebări despre medicamente sau tratament. Spuneți imediat medicului dacă aveți oricare dintre acestea:
   – Probleme de înghițire care se agravează
   – Regurgitare care se agravează
   – Trezirea tusei sau sufocare noaptea
   – Simptome de infecție, cum ar fi frisoane sau febră
   – Dureri în piept sau probleme de respirație
3. Cum se poate preveni acalazia?
   Pană în prezent nu au fost descoperite metode fiabile de prevenire a acalaziei. Însă, există o varietate de tratamente eficiente și accesibile, care ajută la ameliorarea simptomelor.

Concluzie

Acalazia, o tulburare rară de înghițire, este o afecțiune care durează toată viața și care poate avea simptome grave. Cu un tratament adecvat, simptomele pot fi gestionate astfel încât să nu perturbe viața de zi cu zi.