Candidoza esofagiana: tratament, cauze, simptome si diagnostic

Candidoza esofagiana este o infectie care apare in zoan esofagului. Deși oricine poate dezvolta candidoză esofagiană, aceasta este mai frecventă la persoanele care au un sistem imunitar slăbit, în special la cele cu HIV sau SIDA.

Ce este candidoza esofagiană?

Candidoza esofagiană este o infecție a esofagului cu ciuperci din familia Candida. Există aproximativ 20 de specii de Candida care pot provoca această afecțiune, dar de obicei este cauzată de Candida albicans. Aceasta trăiește în tractul digestiv și pe piele și rareori cauzează probleme, uneori, însă, Candida poate scăpa de sub control și poate provoca o infecție dacă este expusă în locuri calde, întunecate și umede. Candidoza esofagiană apare atunci când infecția se extinde în esofag, însă acest tip este mult mai puțin frecvent decât alte tipuri de candidoză. Fără tratament, aceasta se poate răspândi mai adânc în sistemul digestiv și chiar la organe. Urmele ciupercii de candidă sunt prezente în mod normal la suprafața pielii și în interiorul corpului. De obicei, sistemul imunitar poate regla aceste organisme bune și rele din corpul uman, uneori, însă, o schimbare în echilibrul dintre candida și bacteriile sănătoase poate face ca ciuperca (candidoza) să se dezvolte excesiv și să se transforme într-o infecție.

Cauze și factori de risc pentru candidozaesofagiană

Candidoza esofagiană apare atunci când Candida de pe piele sau din tractul digestiv, cum ar fi gura sau gâtul, scapă de sub control. Aceasta este mai frecventă la persoanele ale căror sisteme imunitare sunt prea slabe pentru a lupta împotriva infecțiilor. Unele medicamente care pot slăbi sistemul imunitar sunt cele care tratează bolile autoimune sau previn respingerea de organe după un transplant, inclusiv corticosteroizii, cum ar fi prednisonul. Anumiți factori legați de stilul de viață pot, de asemenea, să facă o persoană mai vulnerabilă la candidoză esofagiană, acești factori de risc includ:

• Fumatul tutunului
• Purtarea de proteze dentare
• Igiena orală precară
• Gura uscată
• Administrarea de antibiotice

În cazuri rare factorii de risc pentru un sistem imunitar slab pot fi HIV, SIDA sau cancerul. Deși candidoza esofagiană apare de obicei la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, și persoanele sănătoase pot dezvolta această afecțiune. Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antibioticele sau corticosteroizii, sau consumul unor cantități mari de alcool cresc riscul de a dezvolta o infecție.

Alți factori de risc pentru candidoza esofagiană includ:

• Diabet zaharat. Persoanele care suferă de această boală prezintă un risc ridicat de a dezvolta candidoză esofagiană, în special în cazurile în care nivelul de zahăr nu este sub control. Zahărul permite ciupercii să se înmulțească, iar diabetul necontrolat afectează sistemul imunitar care, la rândul său, permite candidozei să se dezvolte.
• Bebelușii născuți pe cale vaginală de mame care au avut un istoric de infecție cu Candidă sunt predispuși la dezvoltarea candidozei esofagiene. De asemenea, aceștia pot dezvolta afecțiunea și în urma alăptării. Acest lucru poate duce la candidoză orală, dar candidoza esofagiană este mai puțin frecventă în această stare.
• Purtarea de proteze dentare
• Inhalatoarele cu steroizi
• Anumite medicamente
• Gura uscată 
• Bolile cronice de bază

Simptomele candidozei esofagiene

Simptomul principal al candidozei esofagiene este disfagia, ceea ce înseamnă dificultate la înghițire, deoarece candidoza esofagiană implică apariția mai multor pete albe în interiorul esofagului. Alte simptome ale candidozei esofagiene includ:

• Leziuni albe pe mucoasa esofagului care pot avea un aspect brânzos și pot sângera dacă sunt răzuite
• Durere sau disconfort la înghițire
• Gură uscată
• Dificultate la înghițire
• Greață
• Vărsături
• Pierdere în greutate
• Dureri toracice

De asemenea, este posibil ca o candidoză esofagiană să se răspândească în interiorul gurii și să se transforme în aftă orală. Mamele care alăptează se pot confrunta cu o infecție cu Candida la nivelul mameloanelor, pe care o pot transmite bebelușilor lor și care se poate transforma într-o candidoză esofagiană în cazuri rare. Dacă o persoană se confruntă cu aceste afecțiuni, trebuie să-și supravegheze copilul pentru semne de infecție. Deși bebelușii nu pot spune dacă se simt rău, pot deveni mai agitați și mai iritabili, de asemenea, ei pot avea leziunile albe distinctive asociate cu aftele.

Diagnosticul candidozei esofagiene 

Persoanele cu candidoză esofagiană pot avea Candidă în gât sau în gură. Dacă aceasta este prezentă în gură, iar o persoană are, de asemenea, simptome de candidoză esofagiană, un medic poate fi capabil să pună diagnoza afecțiunilor doar pe baza simptomelor. În unele cazuri, este posibil ca un medic să fie nevoit să ia o mostră din aftele din gură și să le trimită la un laborator pentru a diagnostica candidoza. Adesea sunt necesare teste suplimentare dacă petele seamănă cu altceva, cum ar fi herpesul oral. Atunci când infecția este profundă și mai jos în esofag, un medic poate fi nevoit să facă o endoscopie esofagiană pentru un diagnostic precis. O endoscopie esofagiană presupune ca medicul să introducă un tub lung, subțire și iluminat în gât prin gură, permițându-i să vadă esofagul. Unii medici aleg să trateze infecția și să vadă dacă simptomele se ameliorează pentru a evita efectuarea unei endoscopii.

Prevenirea candidozei esofagiene

Se poate reduce riscul de a dezvolta candidoză esofagiană în următoarele moduri:

• Consumând iaurt ori de câte ori se iau antibiotice
• Tratând infecțiile vaginale cu Candidă
• Practicând o bună igienă orală
• Mergând la dentist pentru controale regulate
• Limitând cantitatea de alimente zaharoase consumate

Chiar dacă cei cu HIV și SIDA prezintă un risc mai mare de candidoză esofagiană, medicii prescriu rareori medicamente antifungice preventive. Candida ar putea deveni rezistentă la tratamente. Dacă o persoană are HIV sau SIDA, poate reduce riscul unei infecții cu candidoză esofagiană prin administrarea medicamentelor prescrise pentru terapia antiretrovirală.

Complicații asociate cu candida esofagiană

Candidoza esofagiană se poate răspândi rapid și poate fi severă. Fără tratament, sau dacă tratamentul eșuează, o persoană poate dezvolta:

• Candidemie, o infecție a sângelui cu Candidă
• Candidă a organelor, cum ar fi inima și plămânii
• Septicemie, care poate pune viața în pericol
• Pierdere în greutate și malnutriție din cauza problemelor de înghițire

Persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt mai susceptibile de a dezvolta complicații grave.

Faptul de a avea un sistem imunitar slăbit poate face, de asemenea, mai probabil ca tratamentul inițial să eșueze sau ca o persoană să fie nevoită să încerce mai multe medicamente diferite pentru a găsi unul care să funcționeze.

Tratament pentru candidoza esofagiană

Tratamentul candidozei esofagiene implică utilizarea unei terapii antifungice. Medicii prescriu un medicament antifungic pentru a trata candidoza esofagiană. Acestea sunt adesea sub formă de pastile, însă persoanele cu o infecție severă pot avea nevoie să le primească pe cale intravenoasă. Medicamentul antifungic fluconazol, care poate trata multe tipuri de infecții cu Candidă, este de obicei prima alegere de tratament a medicului. Dacă un tratament cu fluconazol nu funcționează sau dacă o persoană nu poate lua fluconazol din orice alt motiv, un medic poate prescrie voriconazol, itraconazol sau amfotericină B. Tratamentul durează de obicei între 14 și 21 de zile. Este posibil ca o persoană cu o infecție severă cu candidoză esofagiană să trebuiască să rămână în spital pentru evaluare și tratament. 

Remedii la domiciliu pentru candidoza esofagiană

Anumite remedii eliberate fără prescripție medicală pot ajuta în cazul altor forme de candidoză, cum ar fi infecțiile vaginale cu Candidă sau aftele orale. Pe de altă parte, candidoza esofagiană este o problemă care poate pune viața în pericol și care se poate răspândi rapid. Din acest motiv, oamenii nu ar trebui să încerce să o trateze fără prescripția unui medic. Este puțin probabil ca remediile homeopatice să vindece infecția, iar acestea o pot înrăutăți prin întârzierea unui tratament eficient și prin faptul că îi dau candidozei mai mult timp pentru a se dezvolta. O persoană poate dori să utilizeze remediile la domiciliu împreună cu tratamentul medical pentru a ajuta infecția să se vindece mai repede. Totuși, este esențial să se discute cu un medic înainte de a încerca aceste remedii.

Unele tratamente la domiciliu includ:

• Violeta gențiană. Acesta este un colorant obținut din gudron de cărbune. O persoană îl poate aplica direct prin tamponare peste aftele din gură, dar nu trebuie să îl înghită.
• Alimentele bogate în probiotice. Alimentele care conțin probiotice, cum ar fi iaurtul sau brânza de vaci, pot ajuta organismul să se recupereze. Acestea conțin bacterii sănătoase care pot ajuta la prevenirea creșterii ciupercii de Candidă.
• Suplimentele probiotice. La fel ca în cazul alimentelor bogate în probiotice, aceste suplimente pot ajuta organismul să-și mențină bacteriile sănătoase. Acest lucru poate preveni o viitoare infecție cu Candidă.

Complicații viitoare ale sănătății

Riscul de complicații după dezvoltarea candidozei esofagiană este mai mare la persoanele cu sisteme imunitare compromise. Aceste complicații includ candidozele care se răspândesc în alte zone ale corpului și incapacitatea de a înghiți. Dacă o persoană are un sistem imunitar compromis, este foarte important să caute tratament pentru candidoză imediat ce observă simptome. Ciupercile de Candidă se pot răspândi cu ușurință în alte părți ale corpului, inclusiv: plămâni, ficat, valvele inimii și intestine.

Primind tratamentul cât mai repede posibil, se poate reduce probabilitatea ca ciupercile să se răspândească.

Întrebări frecvente

1. Cum poți afla dacă aveți candidoză esofagiană?
   Principalul simptom al candidozei esofagiene este disfagia, ceea ce înseamnă dificultate la înghițire, deoarece candidoza esofagiană presupune apariția mai multor pete albe în interiorul esofagului. Alte simptome ale candidozei esofagiene pot include: durerile la înghițire, arsurile și mâncărimea în gât sau în partea din spate a gurii.
2. Cât timp durează candidoza esofagiană?
   Durata tratamentului este de 7 până la 14 zile pentru boala necomplicată. Pentru boala refractară, durata este de obicei prelungită la 14 până la 28 de zile.
3. Refluxul acid poate provoca candidoză esofagiană?
   Nu este comun, însă imunitatea slăbită poate fi un factor cauzal mai plauzibil al apriției herpesului, iar apoi a candidozei esofagiene. În prezent cea mai frecventă și principala cauză a infecției este o ciupercă numită Candida.
4. Care este cea mai frecventă cauză a candidozei esofagiene?
   Cea mai răspândită cauză a candidozei esofagiene este infecția cu ciuperca de Candida Albicanis. Dintre pacienții care au esofagită infecțioasă, 88% sunt de la Candida albicans, 10% sunt de la virusul herpes simplex și 2% sunt de la citomegalovirus. Pacienții cu candidoză esofagiană pot avea o gamă largă de simptome sau pot fi asimptomatici.
5. Poate candidoza esofagiană să dispară de la sine?
   Dacă aveți un sistem imunitar sănătos, infecția poate dispărea de la sine, fără tratament. Modul în care este tratată candidoza esofagiană depinde adesea de cauză. De cele mai multe ori această afecțiune poate fi tratată cu un medicament antifungic numit fluconazol sau alte medicamente similare.
6. Cum se simt candidoza esofagiană?
   Simptomele candidozei la nivelul esofagului includ, de obicei, durere și dificultăți la înghițire. Contactați medicul dacă aveți simptome despre care credeți că au legătură cu candidoza la nivelul gurii, gâtului sau esofagului.

Concluzie

Candidoza esofagiană necesită îngrijiri medicale prompte. Persoanele care au probleme de înghițire, simptome ale unei infecții bucale cu afte sau un istoric de candidoză în esofag trebuie să consulte imediat un medic. Îmbunătățirea igienei orale, adoptarea unui stil de viață sănătos și respectarea recomandărilor medicului pentru întărirea sistemului imunitar pot ajuta la prevenirea reapariției candidozei esofagiene.