Colonoscopie: ce este, cum se face procedura si alte alternative

Actualizat pe: 10.10.23

Scris de Dr. Crina Pop

Colonoscopia permite inspectarea vizuală a întregului intestin gros (numit și colon), de la rect până la cecum. Aceasta rămâne o procedură standartă pentru depistarea polipilor și a cancerului colorectal, fiind un mijloc sigur și eficient de evaluare a intestinului gros.

Ce este colonoscopia?

O colonoscopie este o examinare a interiorului intestinului gros, care include colonul, rectul și anusul. Este un tip de endoscopie, ceea ce înseamnă că se folosește un endoscop, un tub flexibil cu o cameră luminată la capăt, care este introdus în corpul pacientului. Există diferite tipuri de endoscoape pentru diferite părți ale corpului, însă într-o colonoscopie, colonoscopul trece prin anus și rect până în colon. Pe parcurs, acesta trimite imagini din interiorul intestinului gros pe un ecran. Pe lângă faptul că îi permite medicului să vadă interiorul colonului, colonoscopul poate fi folosit pentru:

Curățarea mucoasei colonului folosind irigarea (un jet de apă)
Îndepărtarea oricărui scaun lichid cu un dispozitiv de aspirare
Injectarea aerului în intestin pentru a facilita vederea în interior
Operarea în interiorul intestinului cu instrumente chirurgicale

În timpul unei colonoscopii, medicul poate îndepărta țesut sau polipi (excrescențe anormale) pentru o examinare suplimentară. De asemenea, acesta poate fi capabil să trateze problemele care sunt găsite.

Cum se face colonoscopia?

Înainte de procedura de colonoscopie, pacientului i se vor administra medicamente care asigură o sedare profundă, astfel încât acesta să nu simtă durerea. Colonoscopia este efectuată într-o unitate care este utilizată doar pentru proceduri de endoscopie. Pacientul este întins pe partea stângă, cu genunchii strânși la piept. Colonoscopul este introdus ușor prin anus până în colon, iar aerul sau dioxidul de carbon este introdus pentru a ajuta colonoscopul să treacă. Odată ce acesta a ajuns în punctul în care colonul se unește cu intestinul subțire, medicul îl retrage încet, în timp ce privește cu atenție mucoasa colonului. Se pot face și fotografii dacă este nevoie. Dacă în timpul colonoscopiei se descoperă polipi de colon, aceștia sunt îndepărtați, iar țesutul este trimis pentru analiză pentru a se stabili dacă polipul este canceros. Îndepărtarea polipilor sau biopsia poate provoca sângerări ce pot fi oprită în timpul procedurii cu ajutorul unor agrafe sau a altor metode. În cazul în care sângerarea este severă, poate fi necesară o transfuzie de sânge sau reintroducerea colonoscopului pentru a controla sângerarea.

Interpretarea rezultatelor colposcopiei

Medicul va analiza rezultatele colonoscopiei și apoi le va comunica pacientului.

Rezultat negativ la colonoscopie

O colonoscopie este considerată negativă dacă medicul nu găsește nicio anomalie la nivelul colonului. Însă, este posibil ca acesta să recomande unui pacient să facă o altă colonoscopie:

Peste 10 ani, dacă pacientul are un risc mediu de cancer de colon și nu are alți factori de risc de cancer de colon în afară de vârstă sau dacă are polipi mici benigni.
Peste 1 până la 7 ani, în funcție de o varietate de factori: numărul, mărimea și tipul de polipi îndepărtați, dacă pacientul a avut antecedente de polipi la procedurile anterioare de colonoscopie, dacă pacientul are anumite sindroame genetice, sau dacă are antecedente familiale de cancer de colon.
Dacă au existat reziduuri de scaun în colon care au împiedicat examinarea completă, medicul poate recomanda o colonoscopie repetată. Cât de curând va depinde de cantitatea de scaun și de cât de mult din colonul pacientului a putut fi văzut. Medicul poate recomanda o pregătire diferită a intestinului pentru a se asigura că intestinul este complet golit înainte de următoarea colonoscopie.

Rezultat pozitiv

O colonoscopie este considerată pozitivă dacă medicul găsește polipi sau țesuturi anormale în colon. Majoritatea polipilor nu sunt canceroși, dar unii pot fi precanceroși. Polipii îndepărtați în timpul colonoscopiei sunt trimiși la un laborator pentru a fi analizați pentru a determina dacă sunt canceroși, precanceroși sau necanceroși. În funcție de mărimea și numărul polipilor, este posibil ca pacientul să trebuiască să urmeze un program de supraveghere mai riguros în viitor pentru a căuta mai mulți polipi. Dacă medicul găsește unul sau doi polipi cu un diametru mai mic de 1 centimetru, poate recomanda o colonoscopie repetată peste 7 până la 10 ani, în funcție de ceilalți factori de risc pentru cancerul de colon. Medicul va recomanda o altă colonoscopie mai devreme dacă:

Sunt mai mult de doi polipi
Este un polip mare – mai mare de 1 centimetru
Sunt prezenți polipi și scaun rezidual în colon care împiedică examinarea completă a colonului
Sunt polipi cu anumite caracteristici celulare care indică un risc mai mare de cancer viitor
Sunt polipi canceroși

Dacă o persoană are un polip sau alte țesuturi anormale care nu au putut fi îndepărtate în timpul colonoscopiei, medicul poate recomanda o examinare repetată cu un gastroenterolog care are o expertiză specială în îndepărtarea polipilor mari, sau o intervenție chirurgicală.

Probleme în timpul procedurii de colonoscopie

Dacă medicul este îngrijorat de calitatea vederii prin endoscop, poate recomanda o colonoscopie repetată sau o perioadă mai scurtă până la următoarea colonoscopie. Dacă acesta nu a reușit să avanseze luneta prin întregul colon, se poate recomanda o colonoscopie virtuală pentru a examina restul colonului.

Motive pentru a face o colonoscopie

O colonoscopie poate fi preventivă, diagnostică sau terapeutică și, deseori, este recomandată din toate trei motive. Medicul poate sfătui un pacient să facă o colonoscopie pentru depistarea de rutină a cancerului dacă pacientul are un risc statistic mai mare de a dezvolta cancer colorectal. Deoarece oricine poate avea cancer colorectal în orice moment, fără avertismente sau simptome, screeningul este cea mai bună modalitate de a-l depista. În timpul screening-ului, gastroenterologul poate, de asemenea, să îndepărteze țesuturile suspecte pentru testare și prevenire.

Colonoscopie – procedura pentru prevenția afecțiunilor de colon

Majoritatea oamenilor vor face prima colonoscopie pentru depistarea de rutină a cancerului. Din punct de vedere statistic, riscul de a dezvolta cancer colorectal crește pe măsura înaintării în vârstă. S-ar putea ca o persoană să nu aibă niciun motiv să bănuiască că ar avea risc de cancer colorectal, dar când riscul statistic crește, este mai bine să verifice oricum. Adesea, cancerul colorectal nu provoacă niciun simptom până când este prea avansat pentru a fi tratat eficient. Este posibil să fie necesară o colonoscopie pentru depistarea cancerului dacă o persoană:

Are mai mult de 45 de ani și nu a mai făcut o colonoscopie
Nu a făcut o colonoscopie de 10 ani
A avut țesut îndepărtat în timpul ultimei colonoscopii
Are un istoric familial de cancer colorectal
Are o boală moștenită care crește riscul, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială sau sindromul Lynch
Are o boală inflamatorie intestinală

În timpul unei vizite la medicul de familie sau un medic primar, o persoană poate întreba de specialist dacă trebuie să meargă la un medic pentru un control sau un tratament, de asemenea poate întreba dacă este necesar să facă un screening de rutină pentru colonoscopie. Pe baza istoricului de sănătate, aceștia vor putea să ofere îndrumări privind sănătatea colonului și prevenția afecțiunilor acestuia.

Colonoscopie pentru diagnosticul afecțiunilor de colon

Unii oameni fac colonoscopii pentru că au simptome pe care medicii trebuie să le investigheze mai atent. O colonoscopie oferă o vedere mai bună a intestinului gros decât alte tipuri de teste imagistice care nu sunt invazive. Este posibil ca medicul să aibă nevoie de această vedere mai bună pentru a-și da seama care este cauza simptomelor unui pacient sau pentru a-și confirma suspiciunile privind anumite afecțiuni ale colonului. Uneori ar putea fi nevoie să preleveze o mostră de țesut (biopsie) pentru a o examina la microscop și a stabili un diagnostic, iar acest lucru se poate face în timpul colonoscopiei. Simptomele care ar putea necesita o colonoscopie includ:

Sângerarea sau secreția rectală inexplicabilă
Modificările inexplicabile ale obiceiurilor intestinale (diaree, constipație sau incontinență)
Durerile abdominale persistente inexplicabile
Pierderea în greutate inexplicabilă sau lipsa creșterii în greutate la copii

Bolile sau afecțiunile pe care o colonoscopie ar putea ajuta să fie diagnosticate includ:

Colită cronică, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn
Ischemia intestinală și colita ischemică
Diverticuloza și diverticulita
Ulcerele și perforațiile
Obstrucțiile intestinului gros
Polipii colorectali și cancerul colorectal

Colonoscopie pentru tratamentul bolilor de colon

Un beneficiu al procedurilor endoscopice, cum ar fi colonoscopia, este acela că, dacă endoscopistul găsește o problemă în timpul procedurii, ar putea fi capabil să o trateze în același timp. Endoscopiștii primesc pregătire pentru a efectua proceduri minore cu ajutorul unor instrumente speciale pe care le trec prin endoscop. În timpul unei colonoscopii, aceștia îndepărtează de obicei orice polipi (excrescențe anormale) pe care îi găsesc și îi testează pentru depistarea cancerului. Îndepărtarea polipilor previne, de asemenea, dezvoltarea sau răspândirea unui posibil cancer. În timpul procedurii de colonoscopie, medicul poate:

Îndepărta polipi (polipectomie)
Sigila rănile
Injecta medicamente
Îndepărta blocajele
Așeza stenturi
Trata țesuturile cu terapie cu laser

Riscurile colonoscopiei

Riscurile colonoscopiei pot include oricare dintre următoarele:

Provocarea unei sângerări abundente sau continue în urma biopsiei sau a îndepărtării polipilor.
Crearea unei găuri sau rupturi în peretele colonului care necesită o intervenție chirurgicală pentru a fi reparată.
Provocarea unei infecții care necesită terapie cu antibiotice (foarte rar).
Provocarea unei reacții la medicamentul care este administrat pentru relaxare în timpul procedurii, provocând probleme de respirație sau tensiune arterială scăzută.

Alternative pentru procedura de colonoscopie

Colonoscopia este cel mai sensibil test, ceea ce înseamnă că este cel mai probabil să detecteze cancerul timpuriu sau condițiile precanceroase. Depistarea cât mai devreme posibil a unui potențial cancer este importantă pentru prevenirea și tratarea eficientă a acestuia. Colonoscopia este, de asemenea, singurul test de depistare a cancerului colorectal care este diagnostic și terapeutic în același timp. Atunci când medicii găsesc țesut suspect în timpul colonoscopiei, îl pot îndepărta în timpul aceleiași proceduri. Testele alternative de screening pentru cancerul de colon includ:

Testele de sânge ocult în fecale. Aceste teste analizează o mostră din scaun pentru a căuta semne de cancer. Diferite metode de examinare a probelor caută urme de sânge în scaun. Un tip analizează, de asemenea, ADN-ul pentru a căuta modificări care ar putea indica un cancer. Trebuie să se repete aceste teste la fiecare 1 până la 3 ani. Dacă se obține un rezultat pozitiv la un test de sânge ocult în fecale, următorul pas va fi urmat de o colonoscopie și o biopsie de țesut.
Colonoscopie virtuală. O colonoscopie virtuală este un tip de tomografie computerizată care produce imagini 3D foarte detaliate ale colonului de pe un pat de scanare CT. Aceasta este o colonoscopie virtuală, deoarece medicul se uită în interiorul colonului în mod virtual, cu imagini luate din afara corpului pacientului. Pregătirea pentru o colonoscopie virtuală se realizează în același mod în care se face și pentru o colonoscopie tradițională, asigurând intestinele libere înainte de procedură. Unica diferență este că pacientul nu va avea nevoie de anestezie. Medicii recomandă efectuarea acestui test la fiecare cinci ani.

Întrebări frecvente

Care este prețul unei colonoscopii?
Prețul unei colonoscopii în România variază între 490 și 700 de lei. Diferențele de preț depind de tipul de colonoscopie, de calificarea specialiștilor și de aparatele folosite pentru efectuarea procedurii.
Cât durează o colonoscopie?
Este nevoie de aproximativ 15 minute pentru a avansa colonoscopul până la capătul intestinului gros și de alte 15 minute pentru a-l scoate. În acest fel, medicul vă examinează întregul intestin gros de două ori. Dacă în acest proces descoperă ceva ce trebuie să îndepărteze sau să trateze, acest lucru va adăuga timp suplimentar. Polipii de colon sunt frecvenți, ei apar în aproximativ 30% din colonoscopiile de rutină. Deși majoritatea sunt benigni, este o procedură standard să se îndepărteze în timpul colonscopiei, iar acest lucru poate adăuga încă 15 minute.
Este colonoscopia o procedură dureroasă?
Cu sedare, nu ar trebui să simțiți durere în interiorul colonului. Acest lucru este valabil chiar dacă un medicul îndepărtează țesut sau efectuează o terapie cu laser în interiorul colonului. Este posibil să simțiți o mică durere sau presiune atunci când colonoscopul avansează în colon. Acest lucru se datorează faptului că, de fapt, colonoscopul suflă dioxid de carbon în colon pentru a-l umfla pentru o mai bună vizualizare.
Care sunt avantajele colonoscopiei pentru depistarea cancerului față de alte teste?
Avantajele unei colonoscopii tradiționale includ:
– Sensibilitate mai mare. Este mai probabil să detecteze mai devreme modificările canceroase.
– Diagnosticare, tratament și prevenire all-in-one. Dacă alte teste dau rezultate pozitive, va trebui să le urmați oricum cu o colonoscopie tradițională pentru a diagnostica și trata în mod oficial cancerul.
–Se efectuează doar o dată la 10 ani. Dacă rezultatele sunt normale, nu va trebui să refaceți testele pentru o perioadă de timp.
Ce boli pot fi depistate prin colonoscopie?
– Colita ulcerativă
– Boala Crohn
– Polipi de colon
– Diverticulită
– Sindromul colonului iritabil
– Hemoroizi
– Constipație
– Cancer colorectal
Cine efectuează o colonoscopie?
Un gastroenterolog sau un chirurg colorectal efectuează majoritatea colonoscopiilor. Ambii sunt specialiști în boli gastrointestinale și primesc o pregătire specială în procedurile endoscopice care implică tractul gastrointestinal. Procedurile endoscopice, cum ar fi colonoscopia, nu sunt doar pentru a privi în interiorul corpului, ele pot fi, de asemenea, interactive. Endoscopiștii pot lua probe de țesut și pot efectua intervenții minore prin endoscop. Certificarea lor îi califică pentru a efectua aceste proceduri și pentru a interpreta rezultatele.
Colonoscopia se efectuează sub anestezie generală?
Se poate face sub anestezie generală sau sub sedare conștientă. Veți discuta în prealabil cu un medic despre opțiunile pentru anestezie, astfel încât să știți la ce să vă așteptați în ziua procedurii. Medicul vă va ajuta să selectați tipul potrivit pentru corpul și pentru nevoile individuale.
Cine are nevoie de o colonoscopie?
Dacă aveți vârsta de 45 de ani sau mai mult și aveți un risc mediu de cancer de colon, nu aveți alți factori de risc de cancer de colon în afară de acest fapt, atunci medicul vă poate recomanda o colonoscopie la fiecare 10 ani. Dacă aveți alți factori de risc, medicul vă poate recomanda un screening mai devreme. Colonoscopia este una dintre cele câteva opțiuni pentru depistarea cancerului de colon.

Concluzie

O colonoscopie poate fi diagnostică, terapeutică și preventivă, sau toate în același timp. Poate părea prea invazivă dacă nu există un risc iminent de boală, dar dacă este cazul unei afecțiuni, colonoscopia face o diferență importantă. Cancerul de colon se poate preveni, dar numai atunci când este depistat la timp, iar colonoscopiile permit medicilor să detecteze și să trateze cancerul înainte ca acesta să se dezvolte sau să se răspândească și înainte de a avea simptome. Dacă nu există alte probleme, o colonoscopie este necesară doar o dată la 10 ani.