Cum scapi de diaree: remedii casnice si tratamente medicale

Medicamentele antidiareice pot fi folosite în cazurile moderate, dar diareea persistentă sau însoțită de febră, sânge în scaun sau deshidratare severă necesită consultarea unui medic. Probioticele pot ajuta la restabilirea florei intestinale, iar măsurile de igienă riguroasă sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecțiilor care cauzează diareea.

Înțelegerea tipurilor de diaree

Diareea se manifestă diferit în funcție de cauză, durată și simptome asociate. Cunoașterea tipului de diaree ajută la alegerea tratamentului potrivit și la evaluarea gravității situației.

Diareea acută: Aceasta este cea mai frecventă formă, durând de obicei între 1-3 zile. Se caracterizează prin scaune apoase și frecvente care apar brusc. Cauzele obișnuite includ infecțiile virale (precum rotavirusul sau norovirusul), bacteriile din alimentele contaminate sau reacțiile adverse la medicamente. Diareea acută se rezolvă de regulă fără tratament specific, corpul eliminând natural agentul patogen. Hidratarea corespunzătoare și odihna sunt esențiale pentru recuperare, iar majoritatea persoanelor își revin complet fără complicații.

Diareea persistentă: Acest tip durează între două și patru săptămâni, indicând adesea o problemă mai serioasă decât o simplă infecție gastrointestinală. Poate fi cauzată de infecții parazitare, intoleranțe alimentare neidentificate sau efecte secundare ale unor medicamente folosite pe termen lung. Diareea persistentă necesită atenție medicală pentru identificarea cauzei subiacente, deoarece poate duce la deficiențe nutriționale și deshidratare cronică dacă nu este tratată corespunzător.

Diareea cronică: Când episoadele de diaree durează mai mult de patru săptămâni sau revin periodic, vorbim despre diaree cronică. Aceasta poate indica afecțiuni intestinale cronice precum sindromul intestinului iritabil, boala Crohn, colita ulcerativă, boala celiacă sau intoleranța la lactoză. Diareea cronică necesită investigații amănunțite, inclusiv analize de sânge, examene coproparazitologice, colonoscopie sau endoscopie digestivă superioară pentru stabilirea diagnosticului precis și inițierea tratamentului adecvat.

Diareea de diferite culori și semnificațiile lor: Culoarea scaunelor poate oferi indicii importante despre cauza diareei. Scaunele gălbui pot indica un tranzit intestinal accelerat sau malabsorbția grăsimilor din cauza unor probleme pancreatice sau biliare. Scaunele verzui apar adesea în infecțiile bacteriene sau când alimentele trec prea repede prin intestin. Scaunele negre sau închise la culoare pot semnala sângerări din tractul digestiv superior, fiind un semn de alarmă ce necesită atenție medicală imediată. Scaunele cu sânge roșu vizibil pot indica hemoroizi, fisuri anale sau afecțiuni inflamatorii intestinale și necesită, de asemenea, evaluare medicală promptă.

Remedii casnice și îngrijire personală

Majoritatea cazurilor de diaree acută pot fi tratate eficient acasă. Abordările naturale pot ameliora simptomele și pot accelera recuperarea fără a fi nevoie de intervenție medicală.

Strategii de hidratare: Hidratarea adecvată reprezintă cel mai important aspect în tratarea diareei, deoarece pierderile de lichide pot duce rapid la deshidratare. Este recomandat consumul de lichide în cantități mici și frecvente, nu în porții mari. Apa plată, soluțiile de rehidratare orală care conțin electroliți (sodiu, potasiu, clor) și mineralele esențiale pierdute prin diaree sunt ideale. Supa clară de pui, ceaiurile slabe (mușețel, mentă) fără cofeină și apa de cocos naturală sunt, de asemenea, opțiuni bune. Pentru cazurile moderate spre severe, soluțiile speciale de rehidratare orală disponibile în farmacii sunt mai eficiente decât apa simplă.

Dieta BRAT: Această dietă blândă pentru sistemul digestiv include banane, orez alb, piure de mere și pâine prăjită. Bananele furnizează potasiu, un mineral important pierdut în timpul diareei, și conțin pectină care ajută la îngroșarea scaunului. Orezul alb este ușor digerabil și astringent, ajutând la formarea unor scaune mai solide. Piureul de mere (fără coajă) conține pectină și are efect de legare a scaunului. Pâinea prăjită este ușor de digerat și ajută la absorbția excesului de lichide din intestin. Această dietă ar trebui urmată doar 24-48 de ore, fiind săracă în nutrienți pentru utilizare pe termen lung.

Alte alimente recomandate: Pe măsură ce simptomele se ameliorează, dieta poate fi diversificată treptat. Alimentele recomandate includ carnea slabă de pui sau curcan (fiartă sau la grătar, fără piele), peștele slab (fiert sau la aburi), ouăle fierte, cartofii fierți (fără coajă), morcovii fierți, terciul de ovăz, supele clare și biscuiții simpli. Iaurtul natural cu culturi vii poate ajuta la restabilirea florei intestinale benefice, dar numai după ce simptomele acute s-au ameliorat și dacă persoana nu prezintă intoleranță la lactoză. Alimentele trebuie consumate în porții mici și frecvente pentru a nu suprasolicita sistemul digestiv.

Odihna și recuperarea: Odihna adecvată este esențială pentru recuperarea după un episod de diaree. Corpul are nevoie de energie pentru a combate infecția sau pentru a se reface după dezechilibrul digestiv. Este recomandat să se limiteze activitatea fizică intensă până la normalizarea scaunelor și recuperarea forțelor. Stresul poate agrava simptomele digestive, așa că tehnicile de relaxare precum respirația profundă sau meditația pot fi benefice. Somnul suficient ajută sistemul imunitar să funcționeze optim, accelerând procesul de vindecare.

Băi de șezut și măsuri de confort: Episoadele frecvente de diaree pot irita pielea din zona anală, cauzând disconfort semnificativ. Băile de șezut cu apă călduță (nu fierbinte) timp de 10-15 minute de mai multe ori pe zi pot calma iritația. După fiecare scaun, zona trebuie curățată blând cu apă călduță și șervețele fără alcool sau parfum. Aplicarea unei creme protectoare precum vaselina sau oxidul de zinc poate crea o barieră împotriva iritației. Utilizarea hârtiei igienice moi sau a șervețelelor umede special concepute pentru piele sensibilă poate reduce disconfortul semnificativ.

Alimente și băuturi de evitat

În timpul episoadelor de diaree, anumite alimente și băuturi pot agrava simptomele și pot prelungi durata bolii. Evitarea acestora este esențială pentru recuperarea rapidă.

Produse lactate: Laptele, brânzeturile, smântâna și alte produse lactate pot exacerba diareea deoarece conțin lactoză, un zahăr care necesită enzima lactază pentru digestie. În timpul episoadelor de diaree, nivelul de lactază din intestin poate scădea temporar, ducând la intoleranță la lactoză chiar și la persoanele care în mod normal digeră bine aceste produse. Consumul de lactate în această perioadă poate provoca balonare, crampe și agravarea diareei. Este recomandat să se evite toate produsele lactate până la normalizarea tranzitului intestinal și apoi să fie reintroduse treptat în alimentație.

Alimente bogate în fibre: Deși fibrele sunt benefice pentru sănătatea digestivă în general, în timpul episoadelor de diaree alimentele bogate în fibre insolubile pot stimula motilitatea intestinală și pot agrava simptomele. Acestea includ cerealele integrale, leguminoasele (fasole, linte, năut), majoritatea legumelor crude, fructele cu coajă și semințe, nucile și semințele. Fibrele insolubile accelerează tranzitul intestinal, exact opusul a ceea ce este necesar în cazul diareei. După ameliorarea simptomelor, fibrele pot fi reintroduse gradual în alimentație.

Alimente grase și prăjite: Grăsimile sunt dificil de digerat chiar și pentru un sistem digestiv sănătos, iar în timpul diareei pot agrava disconfortul abdominal și pot stimula contracțiile intestinale. Alimentele prăjite, carnea grasă, untul, margarina, maioneza, sosurile cremoase, produsele de patiserie și dulciurile bogate în grăsimi trebuie evitate. Grăsimile încetinesc golirea stomacului dar pot stimula colonul, creând un dezechilibru în funcționarea tractului digestiv și prelungind episodul de diaree.

Alimente picante: Condimentele iuți precum ardeiul iute, piperul cayenne și curry-ul conțin capsaicină, o substanță care poate irita mucoasa intestinală deja sensibilizată în timpul diareei. Alimentele picante stimulează peristaltismul intestinal și pot cauza crampe abdominale severe. De asemenea, pot crește sensibilitatea terminațiilor nervoase din tractul digestiv, amplificând disconfortul. Este recomandat să se evite complet alimentele picante până la recuperarea completă și apoi să fie reintroduse treptat, observând cum reacționează organismul.

Cafeina și alcoolul: Atât cafeina cât și alcoolul au efect diuretic, crescând eliminarea lichidelor din organism și contribuind la deshidratare. Cafeina, prezentă în cafea, ceai negru, băuturi energizante și unele băuturi carbogazoase, stimulează contracțiile intestinale și poate agrava diareea. Alcoolul irită mucoasa gastrointestinală și interferează cu absorbția normală a apei și nutrienților în intestin. Ambele substanțe pot perturba echilibrul bacterian intestinal și pot prelungi durata simptomelor, fiind recomandat să fie evitate complet până la recuperarea completă.

Băuturi carbogazoase: Băuturile carbogazoase conțin dioxid de carbon care poate cauza balonare și disconfort abdominal suplimentar în timpul diareei. Multe dintre aceste băuturi conțin și cantități mari de zahăr sau îndulcitori artificiali care pot agrava diareea prin efectul lor osmotic în intestin. Băuturile carbogazoase cu cafeină combină efectele negative ale ambelor substanțe. Este recomandat să se consume în schimb apă plată, ceaiuri de plante sau soluții de rehidratare orală special concepute pentru înlocuirea electroliților pierduți.

Îndulcitori artificiali: Îndulcitorii artificiali precum sorbitolul, manitolul, xilitolul și aspartamul, frecvent întâlniți în produsele „fără zahăr”, pot avea efect laxativ chiar și la persoanele sănătoase. Acești compuși nu sunt complet absorbiți în intestinul subțire și ajung în colon unde sunt fermentați de bacterii, producând gaze și trăgând apă în intestin prin efect osmotic. În timpul diareei, acest efect poate agrava semnificativ simptomele. Guma de mestecat, bomboanele, băuturile și deserturile fără zahăr conțin adesea acești îndulcitori și trebuie evitate până la normalizarea tranzitului intestinal.

Medicamente fără prescripție medicală

Farmaciile oferă diverse opțiuni pentru tratarea diareei fără a fi necesară o rețetă medicală. Aceste medicamente pot oferi ameliorare rapidă, dar trebuie utilizate corect.

Medicamente antidiareice: Medicamentele antidiareice disponibile fără prescripție medicală funcționează prin încetinirea motilității intestinale sau prin absorbția excesului de lichide din intestin. Loperamida (Imodium) este unul dintre cele mai eficiente, acționând direct asupra mușchilor intestinali pentru a reduce contracțiile și a încetini tranzitul. Subsalicilatul de bismut (Pepto-Bismol) are multiple efecte: reduce inflamația, combate anumite bacterii și absoarbe toxinele. Acesta poate cauza înnegrirea temporară a limbii și scaunelor. Cărbunele medicinal absoarbe gazele și toxinele, dar poate interfera cu absorbția altor medicamente. Aceste produse sunt eficiente pentru diareea acută necomplicată, dar nu tratează cauza subiacentă.

Când să folosești medicamentele fără prescripție: Medicamentele antidiareice sunt potrivite pentru diareea acută ușoară până la moderată, în special când nu există semne de infecție severă. Sunt utile în situații precum călătoriile, când accesul la toaletă este limitat, sau pentru a ameliora temporar simptomele până la consultarea unui medic. Aceste medicamente pot fi folosite după 6-12 ore de la debutul diareei, dacă hidratarea și măsurile dietetice nu au adus ameliorare. Sunt indicate și când diareea interferează semnificativ cu activitățile zilnice sau somnul. Durata recomandată de utilizare este de maxim 2 zile pentru adulți, iar dacă simptomele persistă, este necesară consultarea unui medic.

Când să eviți medicamentele fără prescripție: Medicamentele antidiareice nu sunt recomandate în anumite situații, deoarece pot masca simptomele unor afecțiuni grave sau pot înrăutăți starea pacientului. Acestea nu trebuie folosite în cazul diareei însoțite de febră mare (peste 38,5°C), sânge sau mucus în scaun, dureri abdominale severe sau semne de deshidratare avansată. Sunt contraindicate în diareea cauzată de anumite infecții bacteriene (precum Salmonella, Shigella, E. coli producătoare de toxină Shiga sau Clostridium difficile), deoarece încetinirea eliminării bacteriilor poate prelungi infecția. Copiii sub 12 ani, femeile însărcinate sau care alăptează și persoanele cu boli inflamatorii intestinale trebuie să consulte medicul înainte de a folosi aceste medicamente.

Probiotice și suplimente

Probioticele și anumite suplimente pot juca un rol important în restabilirea echilibrului intestinal perturbat de diaree, accelerând procesul de recuperare.

Beneficiile probioticelor pentru diaree: Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă beneficii pentru sănătate. În cazul diareei, probioticele ajută la restabilirea florei intestinale benefice perturbate de infecții sau antibiotice. Acestea concurează cu agenții patogeni pentru nutrienți și spațiu pe mucoasa intestinală, împiedicând multiplicarea bacteriilor dăunătoare. Unele tulpini produc substanțe antimicrobiene care inhibă creșterea patogenilor. Probioticele întăresc bariera intestinală, reducând permeabilitatea crescută cauzată de diaree și prevenind pătrunderea toxinelor în circulație. De asemenea, modulează răspunsul imun intestinal, reducând inflamația și accelerând recuperarea mucoasei.

Tipuri de suplimente probiotice: Diversele tulpini probiotice au efecte specifice în tratarea diferitelor tipuri de diaree. Saccharomyces boulardii, o drojdie probiotică, este deosebit de eficientă în prevenirea și tratarea diareei asociate antibioticelor și a diareei călătorului. Lactobacillus rhamnosus GG a demonstrat beneficii în reducerea duratei diareei infecțioase, în special la copii. Combinațiile de Bifidobacterium și Lactobacillus sunt utile pentru restabilirea echilibrului microbiomului după infecții intestinale. Probioticele sunt disponibile în diverse forme: capsule, pulbere, lichide sau încorporate în alimente fermentate precum iaurtul. Pentru eficiență maximă în cazul diareei, se recomandă suplimentele care garantează numărul de microorganisme viabile și utilizarea unor tulpini cu beneficii dovedite clinic.

Alte suplimente utile: Pe lângă probiotice, există alte suplimente care pot ajuta la ameliorarea diareei și la refacerea echilibrului intestinal. Pectina, o fibră solubilă găsită în mere și citrice, absoarbe excesul de lichid din intestin și ajută la formarea unui scaun mai solid. Zinc-ul, administrat în doze adecvate, poate reduce durata și severitatea diareei, în special la copii, prin îmbunătățirea funcției imune intestinale și accelerarea regenerării mucoasei. Glutamina, un aminoacid, susține regenerarea celulelor intestinale afectate de diaree. Extractul de afine conține taninuri cu efect astringent care pot reduce inflamația intestinală. Suplimentele de electroliți (sodiu, potasiu, magneziu) sunt esențiale pentru prevenirea dezechilibrelor electrolitice cauzate de diaree, în special în cazurile moderate până la severe.

Tratamente medicale

Când diareea este severă, persistentă sau însoțită de complicații, intervenția medicală devine necesară pentru diagnosticarea și tratarea cauzei subiacente.

Diagnosticarea cauzelor subiacente: Identificarea factorului declanșator al diareei este esențială pentru un tratament eficient. Procesul de diagnostic începe cu o anamneză detaliată privind debutul simptomelor, durata, caracteristicile scaunelor, alimentația recentă, călătoriile și medicamentele utilizate. Examenul fizic evaluează gradul de deshidratare, durerea abdominală și alte semne relevante. Analizele de laborator pot include: examenul coproparazitologic pentru detectarea paraziților intestinali, coprocultura pentru identificarea bacteriilor patogene, testarea toxinei Clostridium difficile în cazul diareei asociate antibioticelor, analize de sânge pentru evaluarea inflamației și a funcției organelor. În cazurile cronice sau complicate, pot fi necesare investigații imagistice (ecografie abdominală, tomografie computerizată) sau endoscopice (colonoscopie, endoscopie digestivă superioară) pentru evaluarea mucoasei intestinale și prelevarea de biopsii.

Medicamente pe bază de prescripție medicală: În funcție de cauza identificată, medicul poate prescrie tratamente specifice. Pentru infecțiile bacteriene confirmate, antibioticele sunt indicate, deși multe infecții enterice se rezolvă spontan. Ciprofloxacina, azitromicina sau metronidazolul sunt frecvent utilizate, în funcție de patogenul identificat. Pentru infecțiile parazitare, medicamentele antiparazitare precum metronidazolul (pentru Giardia) sau tinidazolul sunt eficiente. În cazul diareei cronice cauzate de boli inflamatorii intestinale, pot fi prescrise medicamente antiinflamatoare (mesalazină, corticosteroizi) sau imunomodulatoare. Antispasmodicele (butilscopolamina) pot reduce crampele abdominale asociate diareei. Medicamentele antidiareice pe bază de prescripție, precum codeina sau difenoxilatul cu atropină, sunt rezervate cazurilor severe care nu răspund la tratamentele obișnuite.

Fluide intravenoase pentru deshidratare: Deshidratarea severă cauzată de diaree necesită adesea rehidratare intravenoasă (IV) în mediul spitalicesc. Aceasta permite administrarea rapidă a lichidelor și electroliților direct în circulația sanguină, ocolind tractul digestiv afectat. Soluțiile IV conțin o combinație echilibrată de apă, electroliți (sodiu, potasiu, clor) și uneori glucoză pentru a corecta dezechilibrele metabolice. Volumul și compoziția fluidelor administrate sunt personalizate în funcție de severitatea deshidratării, vârstă, greutate și rezultatele analizelor de sânge. Rehidratarea IV este deosebit de importantă pentru pacienții care nu pot bea suficiente lichide din cauza vomei severe, a stării de conștiență alterată sau a incapacității de a ține pasul cu pierderile lichidiene. Odată ce starea pacientului se stabilizează, se face tranziția treptată la hidratarea orală.

Tratament pentru afecțiuni cronice: Diareea cronică cauzată de afecțiuni de lungă durată necesită strategii de tratament complexe, adaptate diagnosticului specific. Pentru sindromul intestinului iritabil cu predominanța diareei, tratamentul poate include antispasmodice, modulatori ai motilității intestinale (eluxadolină) și antidepresive în doză mică pentru reducerea hipersensibilității viscerale. În boala celiacă, eliminarea strictă a glutenului din alimentație este esențială. Pentru bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă), terapiile moderne includ agenți biologici (infliximab, adalimumab) care țintesc specific mecanismele inflamatorii. Insuficiența pancreatică exocrină necesită suplimentare cu enzime pancreatice. Intoleranța la lactoză se tratează prin evitarea produselor lactate sau utilizarea suplimentelor cu lactază. Managementul diareei cronice include adesea și modificări ale stilului de viață, gestionarea stresului și, în unele cazuri, suport psihologic pentru a face față impactului afecțiunii asupra calității vieții.

Strategii de prevenire

Prevenirea episoadelor de diaree implică măsuri de igienă riguroase, atenție la siguranța alimentară și precauții specifice în anumite situații.

Practici de igienă: Igiena corectă reprezintă prima linie de apărare împotriva agenților patogeni care cauzează diareea. Spălarea frecventă și temeinică a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde este esențială, în special după utilizarea toaletei, schimbarea scutecelor, înainte de a pregăti sau consuma alimente și după contactul cu animale. În absența apei și săpunului, dezinfectantele pentru mâini cu cel puțin 60% alcool oferă o alternativă eficientă. Suprafețele frecvent atinse din bucătărie și baie trebuie dezinfectate regulat, acordând atenție specială mânerelor, robinetelor și întrerupătoarelor. În cazul în care un membru al familiei are diaree, este recomandată utilizarea separată a prosoapelor, tacâmurilor și veselei, precum și dezinfectarea toaletei după fiecare utilizare pentru a preveni răspândirea infecției.

Siguranța alimentelor și a apei: Manipularea și prepararea corectă a alimentelor sunt esențiale pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare. Carnea, peștele și ouăle trebuie gătite complet până ating temperaturile interne recomandate pentru a distruge bacteriile patogene. Fructele și legumele trebuie spălate temeinic înainte de consum, chiar dacă urmează să fie decojite. Separarea alimentelor crude de cele gătite previne contaminarea încrucișată, fiind necesară utilizarea de tocătoare și ustensile separate. Alimentele perisabile trebuie refrigerate prompt, iar cele rămase trebuie reîncălzite complet. În zonele cu apă potabilă nesigură, aceasta trebuie fiartă cel puțin un minut sau tratată cu tablete de purificare. Produsele lactate nepasteurizate și alimentele vândute de comercianți stradali în condiții precare de igienă prezintă risc crescut de contaminare și trebuie evitate.

Precauții pentru călătorii: Diareea călătorului afectează până la 50% dintre persoanele care vizitează țări în curs de dezvoltare, dar poate fi prevenită prin măsuri adecvate. În zonele cu standarde de igienă variabile, se recomandă consumul exclusiv de apă îmbuteliată sigilată sau apă fiartă, inclusiv pentru periajul dinților. Gheața din băuturi trebuie evitată, deoarece este adesea făcută din apă netratată. Este prudent să se evite alimentele crude sau insuficient gătite, în special fructele de mare, carnea, legumele și fructele care nu pot fi decojite. Băuturile fierbinți precum ceaiul și cafeaua sunt de obicei sigure, la fel și băuturile carbogazoase din sticle sau doze sigilate. Farmacistul sau medicul pot recomanda antibiotice preventive pentru persoanele cu risc crescut (cei cu sistem imunitar compromis sau cu afecțiuni cronice) care călătoresc în zone cu risc ridicat de infecții enterice.

Opțiuni de vaccinare: Vaccinurile pot preveni anumite infecții care cauzează diaree severă. Vaccinul împotriva rotavirusului, administrat sugarilor la vârsta de 2 și 4 luni, previne forma cea mai frecventă de diaree severă la copiii mici. Vaccinul împotriva febrei tifoide este recomandat călătorilor în zone endemice din Asia, Africa și America Latină. Există două variante: vaccinul oral (Ty21a), eficient timp de aproximativ 5 ani, și vaccinul injectabil (Vi), cu protecție pentru aproximativ 2 ani. Vaccinul împotriva holerei, deși nu este recomandat de rutină tuturor călătorilor, poate fi indicat pentru persoanele care lucrează în zone cu epidemii active sau în tabere de refugiați. Vaccinul împotriva hepatitei A, care poate cauza diaree ca simptom, este recomandat călătorilor în zone cu prevalență ridicată și persoanelor cu risc crescut de expunere.