Meniu

Esofagita: iritata sau inflamata, cauze, simptome si tratament

Actualizat pe:
Scris de Dr. Crina Pop

Inflamația sau iritarea esofagului este cunoscută sub numele de esofagită. Aceasta este cauzată în mod obișnuit de refluxul acid, de infecții bacteriene sau virale sau ca efect secundar al anumitor medicamente. Esofafia poate provoca durere, greață sau chiar dureri în piept.

Ce este esofagita?

Esofagita este o inflamație la nivelul esofagului, tubul de înghițire care merge de la gât până la stomac. Această inflamație poate crea o senzație de durere, umflătură sau arsură. Esofagita apare atunci când sistemul imunitar a fost activat pentru a distruge o infecție sau un alergen sau pentru a repara leziunile tisulare. Substanțele erozive, cum ar fi acidul gastric și anumite medicamente, pot leza țesuturile esofagului.

Cauzele esofagului inflamat

Țesuturile esofagului ar putea deveni inflamate dacă sistemul imunitar a fost activat pentru a combate o infecție, dacă există o reacție alergică sau dacă ceva coroziv a lezat țesuturile. Cauzele includ:

  • Refluxul de acid
  • Medicamentele
  • Infecțiile
  • Alergiile
  • Radiațiile
  • Boala autoimună

Cauzele alcătuiesc diferite subtipuri de esofagită cum ar fi:

Esofagita de reflux

Cel mai frecvent tip de esofagită apare atunci când acizii și agenții digestivi refluxează din stomac în esofag, iritând și erodând mucoasa. O supapă numită sfincterul esofagian inferior ține, de obicei, conținutul acid al stomacului în afara esofagului dar, uneori, această supapă nu se închide corect sau se deschide când nu ar trebui. În unele cazuri partea superioară a stomacului poate aluneca uneori în piept, deasupra diafragmei, cunoscută sub numele de hernie hiatală. Dacă se întâmplă acest lucru, conținutul stomacului poate să se întoarcă în esofag (reflux gastroesofagian). Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care acest reflux de acid este o problemă frecventă sau continuă. O complicație a acesteia este inflamația continuă și deteriorarea țesuturilor din esofag. Cauzele esofagitei de reflux includ:

  • BRGE (boala de reflux gastroesofagian)
  • Reflux biliar
  • Bulimia nervoasă

Esofagită indusă de medicamente

Numită și esofagită de pilule, acest tip apare atunci când medicamentele utilizate frecvent erodează mucoasa esofagului. Mai multe medicamente administrate pe cale orală pot provoca leziuni tisulare dacă rămân în contact cu mucoasa esofagului pentru o perioadă prea lungă de timp. De exemplu, dacă o pastilă este înghițită cu puțină apă sau fără apă, pastila însăși sau reziduurile din pastilă pot rămâne în esofag. Medicamentele care au fost legate de esofagită includ:

  • Medicamentele care ameliorează durerea, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și naproxenul sodic.
  • Antibioticele, cum ar fi tetraciclina și doxiciclina
  • Clorura de potasiu, care este utilizată pentru a trata deficitul de potasiu.
  • Bisfosfonații, inclusiv alendronat, un tratament pentru oasele slabe și fragile, numit osteoporoză.
  • Quinidina, care este utilizată pentru tratarea problemelor cardiace.
  • Medicamentele pentru chimioterapie
  • Paracetamolul
  • Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Esofagită infecțioasă

Infecțiile la nivelul esofagului sunt neobișnuite, cu excepția cazului în care o persoană are un sistem imunitar mai slab și este predispusă la infecții mai frecvente și mai severe în general. Atunci când apar, infecțiile se răspândesc de obicei în esofag din altă parte. Infecțiile fungice sunt cel mai frecvent tip, urmate de cele virale. Cele care pot provoca esofagită includ:

  • Candida albicans (infecție cu drojdie)
  • Citomegalovirus (CMV)
  • Virusul herpes simplex oral 1 (HSV-1)
  • Papilomavirusul uman oral (HPV)

Factorii care pot slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții esofagiene, includ:

  • HIV/SIDA
  • Tulburări de imunodeficiență primară (PIDD)
  • Imunosupresoarele
  • Diabet
  • Cancere sistemice, cum ar fi leucemia și limfomul
  • Chimioterapie

Esofagita eozinofilică

Esofagita eozinofilică este o reacție de hipersensibilitate imunitară (o reacție exagerată a sistemului imunitar). Aceasta apare atunci când sistemul imunitar trimite prea multe celule albe din sânge (eozinofile) pentru a ataca o amenințare percepută, cum ar fi o infecție sau o alergie. Globulele albe se acumulează în esofag și provoacă o inflamație cronică, chiar și după ce amenințarea percepută a trecut. Aceasta este o afecțiune rară, care este mai probabil să afecteze persoanele cu alergii multiple. La copii, acest lucru poate îngreuna alimentația, însă doar 1 din 10.000 de copii are această formă de esofagită. Factorii declanșatori obișnuiți includ:

  • Laptele
  • Soia
  • Ouăle
  • Grâul
  • Arahidele
  • Alunele de copac
  • Crustaceele

Persoanele cu esofagită eozinofilică pot avea și alte alergii nealimentare. De exemplu, uneori, alergenii din aer, cum ar fi polenul, pot fi cauza. Cel mai frecvent simptom al esofagitei eozinofilice este impactarea alimentelor sau probleme de înghițire, numită și disfagie.

Esofagita autoimună

În afară de esofagita eozinofilică, anumite alte boli autoimune pot provoca esofagită ca efect secundar. Acestea includ:

  • Boala grefă vs gazdă
  • Boala inflamatorie intestinală
  • Boala Behçet

Esofagita provocată de radiații

Radioterapia care vizează esofagul, pieptul sau gâtul poate provoca radio-mucozită, adică o inflamație a mucoasei din esofag. Aceasta este, de obicei, o reacție temporară, dar, rareori, unele persoane dezvoltă esofagită cronică din cauza radiațiilor.

Esofagita limfocitară

Esofagita limfocitară este o afecțiune esofagiană mai puțin frecventă, în care există un număr crescut de celule albe din sânge, cunoscute sub numele de limfocite, în mucoasa esofagului. Aceasta poate fi legată de esofagita eozinofilică sau de BRGE.

Care sunt simptomele esofagitei?

Simptomele esofagitei includ:

  • Dificultate la înghițire (disfagie)
  • Durere la înghițire (odinofagie)
  • Dureri în gât
  • Voce răgușită
  • Arsuri la stomac
  • Reflux de acid
  • Dureri în piept (mai rău la masă)
  • Greață
  • Vărsături
  • Dureri abdominale epigastrice
  • Scăderea poftei de mâncare
  • Tuse
  • Regurgitări
  • Alimente care se blochează în gât
  • Indigestie
  • Dificultăți de hrănire la copii
  • Sânge în vomă
  • Răni în gură

Trebuie realizată o programare la medic dacă sunt prezente următoarele:

  • Dificultăți de respirație sau dureri în piept, mai ales dacă nu apar în timpul alimentației.
  • Simptomele suficient de severe pentru a interfera cu capacitatea de a mânca în mod corespunzător.
  • Simptomele continuă pentru mai mult de câteva zile
  • Dureri de cap, dureri musculare sau febră

Trebuie solicitată asistență medicală de urgență în următoarele cazuri:

  • Dureri în piept care durează mai mult de câteva minute, mai ales dacă există antecedente de probleme cardiace, tensiune arterială ridicată sau diabet.
  • Posibilitatea de a avea alimente blocate în esofag
  • Imposibilitatea de a consuma chiar și înghițituri mici de apă

Pregătirea pentru programare

Dacă nu există simptome care necesită îngrijire medicală de urgență și sunt prezente doar simptome de esofagită, probabil că este de-ajuns pentru început consultarea medicului de familie. Pentru unele teste de diagnosticare, medicul poate oferi îndrumare către un specialist în afecțiuni ale sistemului digestiv (gastroenterolog) sau către un specialist în alergii (alergolog).

Ce puteți face înainte de a pleca la medic?

Faceți o listă din timp, incluzând:

  • Simptomele cu care vă confruntați, inclusiv cele care pot părea fără legătură cu durerea, dificultatea de a înghiți sau refluxul.
  • Informații personale cheie, inclusiv orice stres major sau schimbări recente în viață.
  • Medicamentele pe care le luați, inclusiv vitaminele și alte suplimente.
  • Antecedente familiale de alergii și tulburări ale esofagului sau stomacului.

Întrebări pe care să i le puneți medicului 

Dacă credeți că aveți simptome de esofagită, puteți întreba:

  • De ce teste voi avea nevoie pentru a diagnostica afecțiunea?
  • Aceste teste necesită vreo pregătire specială?
  • Cât timp va dura aflarea rezultatelor testelor?
  • Ce tratamente sunt disponibile și care sunt cele pe care le recomandați?
  • Cum vom ști dacă tratamentul funcționează?
  • Voi avea nevoie de teste de urmărire?
  • Ce măsuri pot lua pe cont propriu pentru a preveni reapariția simptomelor?
  • Am și alte afecțiuni medicale. Cum pot gestiona cel mai bine aceste afecțiuni împreună?

La ce să vă așteptați de la medic

Medicul vă va pune probabil o serie de întrebări. Fiind pregătit să le răspundeți, s-ar putea să vă rezervați timp pentru a trece în revistă punctele la care doriți să acordați mai multă atenție. Este posibil ca medicul să vă întrebe:

  • Cât de severă este durerea sau disconfortul dvs.?
  • Aveți dificultăți de înghițire?
  • Cât de des aveți simptome?
  • Există ceva care pare să declanșeze sau să agraveze simptomele, cum ar fi anumite alimente?
  • Există ceva care diminuează simptomele, cum ar fi administrarea de antiacide fără prescripție medicală sau renunțarea la anumite alimente?
  • Simptomele sunt mai grave în anumite momente ale zilei?
  • Simptomele încep la scurt timp după ce ați luat medicamente? Dacă da, care medicamente?
  • Aveți alergii și luați medicamente pentru alergii?
  • Vi s-a întâmplat vreodată să vi se blocheze mâncarea în gât după ce ați înghițit-o?
  • Vi s-a întâmplat vreodată ca mâncarea să revină înapoi după ce ați înghițit?
  • Aveți antecedente familiale de probleme gastrointestinale?

Cum este diagnosticată esofagita?

În cadrul primei programări la medic, acesta va analiza istoricul medical complet, inclusiv orice alte afecțiuni diagnosticate. În plus, se va interesa despre toate medicamentele pe bază de prescripție medicală și fără prescripție medicală pe care le ia pacientul. Astel acesta va putea stabili un diagnostic. În plus, pot fi recomandate și alte metode de investigație.

Endoscopie

Pentru acest test pacientul este ușor sedat. În timpul acestei proceduri, un tub lung și subțire echipat cu o cameră minusculă este ghidat în josul gâtului și în esofag. Acest instrument se numește endoscop, iar cu ajutorul lui medicul poate căuta orice aspect neobișnuit al esofagului. De asemenea, printr-o biopsie pot fi prelevate mici mostre de țesut pentru testare.  Esofagul poate avea un aspect diferit în funcție de cauza inflamației, cum ar fi esofagita indusă de medicamente sau esofagita de reflux.

Buretele esofagian

Acest test poate fi efectuat în cabinetul medicului. Acesta presupune înghițirea unei capsule atașate de un șnur. Capsula se va dizolva în stomac și va elibera un burete pe care medicul îl va scoate din gură cu ajutorul șnurului. Pe măsură ce buretele este scos, acesta va preleva o probă din țesuturile esofagiene. Acest lucru poate permite medicului să determine gradul de inflamație a esofagului fără o endoscopie.

Radiografie cu bariu

Pentru acest test, pacientul bea o soluție sau ia o pastilă care conține un compus numit bariu. Bariul îmbracă mucoasa esofagului și a stomacului și face ca organele să fie vizibile. Aceste imagini pot ajuta la identificarea îngustării esofagului, a altor modificări structurale, a unei hernii hiatale, a tumorilor sau a altor nereguli care ar putea cauza simptomele.

Teste de laborator

Mici mostre de țesut prelevate în timpul unui examen endoscopic sunt trimise la laborator pentru a fi testate. În funcție de cauza suspectată a tulburării, testele pot fi folosite pentru a:

  • Diagnostica o infecție bacteriană, virală sau fungică
  • Determina concentrația de celule albe din sânge legate de alergii, numite eozinofile
  • Identifica celulele neregulate care ar indica un cancer esofagian sau modificări precanceroase

Factori de risc și complicații ai esofagului iritat

Este posibil ca o persoană să fie la risc de esofagită fără legătură cu o infecție dacă:

  • Este însărcinată
  • Fumează
  • Este obeză
  • Este un adult în vârstă
  • Consumă mult alcool, cafea, ciocolată, alimente grase sau alimente picante
  • Folosește anumite medicamente, inclusiv analgezice AINS, nitrați și beta-blocante 
  • Are o leziune a măduvei spinării
  • A făcut radioterapie pentru tumori toracice
  • Înghite medicamente cu prea puțină apă sau i se blochează o pastilă în gât
  • Are sclerodermie, o boală autoimună
  • Are multe alergii, în special la anumite alimente 

Esofagita poate fi tratată, dar una severă netratată poate duce la complicații grave, cum ar fi:

  • Ulcere
    Acetea sunt răni deschise care pot apărea în mucoasa esofagului și pot provoca durere și sângerare. În cazuri rare, un ulcer care nu se vindecă poate continua să se uzeze până în esofag, făcând o gaură (perforație gastrointestinală). Acest lucru crește riscul ca infecțiile să se răspândească din esofag în cavitatea toracică sau în fluxul sanguin (septicemie).
  • Strictură esofagiană
    Inflamația pe termen lung a țesuturilor esofagiene poate provoca cicatrizare. Țesutul cicatricial poate face ca esofagul să se îngusteze (strictură), ceea ce duce la dificultăți de înghițire. Dificultățile severe de înghițire pot duce la deshidratare, pierdere în greutate și malnutriție.
  • Metaplazia intestinală
    Metaplazia intestinală este o modificare celulară care poate apărea în țesuturile esofagiene. Atunci când se întâmplă în esofag, se numește uneori esofagul lui Barrett. Țesuturile care căptușesc esofagul se adaptează la o inflamație constantă, schimbându-se pentru a semăna cu mucoasa intestinelor. Această schimbare poate fi un precursor al cancerului esofagian.

Tratamentul pentru esofagită

Tratamentele pentru esofagită au ca scop diminuarea simptomelor, gestionarea complicațiilor și tratarea cauzelor care stau la baza acestei afecțiuni.  Tratamentul include, de obicei, medicamente și modificări ale stilului de viață. Medicamentele pot include:

  • Medicamente care blochează aciditatea
    Antiacidele, blocantele H2 și inhibitorii de pompă de protoni pot ajuta la tratarea refluxului acid. Există opțiuni fără prescripție medicală (OTC) și cu prescripție medicală.
  • Medicamente antiinflamatoare
    Pentru esofagita eozinofilică, medicii recomandă uneori înghițirea unei formule lichide de steroizi. Aceasta acoperă esofagul și ameliorează inflamația fără a provoca aceleași efecte secundare care pot fi obținute de la forma de pastile.
  • Anticorpii monoclonali
    Acestea sunt versiuni sintetice ale proteinelor care comunică cu sistemul imunitar pentru a opri inflamația.
  • Medicamente antifungice pentru infecții fungice, cum ar fi candida
  • Medicamente antivirale pentru infecții virale, cum ar fi herpesul

Recomandările privind stilul de viață pot include:

  • Modificări ale dietei
    Identificarea alimentelor și băuturilor care declanșează indigestia acidă și refluxul sau care declanșează o reacție alergică și eliminarea acestora din dietă poate ameliora simptomele. 
  • Modificări ale medicamentelor
    Medicul poate oferi sfaturi cu privire la schimbarea medicamentelor care provoacă esofagită, recomandând trecerea la o formă lichidă. Dacă trebuie luată totuși o pastilă, poate fi luată cu un pahar plin de apă.
  • Rutina de seară
    Pentru a reduce refluxul acid, se recomandă consumul meselor mai mici, mai ales la cină. Cina trebuie să fie luată cu cel puțin trei ore înainte de culcare, pentru a-i da șansa să se digere înainte de culcare.
  • Îngrijire de sine
    Renunțatul la fumat și evitarea alcoolul pot proteja esofagul.

Strategiile de tratament pot varia, de asemenea, în funcție de cauza tulburării.

Esofagita de reflux

Tratamentul pentru esofagita de reflux poate include:

  • Tratamente fără prescripție medicală
    Acestea includ antiacide, medicamente care reduc producția de acid, numite blocante ale receptorilor H-2, cum ar fi cimetidina și medicamente care blochează producția de acid și vindecă esofagul, numite inhibitori ai pompei de protoni. Acestea includ lansoprazol și omeprazol.
  • Medicamente cu prescripție medicală
    Acestea includ blocante ale receptorilor H-2 și inhibitori ai pompei de protoni care se eliberează pe bază de prescripție medicală.
  • Intervenții chirurgicale
    Un tip de intervenție chirurgicală numită fundoplicatură poate fi utilizată pentru a îmbunătăți starea esofagului dacă alte intervenții nu funcționează. În această procedură, o porțiune din stomac este înfășurată în jurul supapei care separă esofagul și stomacul, numită sfincterul esofagian inferior. Acest lucru întărește sfincterul și împiedică acidul să se refuleze în esofag.
  • Un tratament mai nou presupune plasarea unui inel de mici bile magnetice de titan în jurul sfincterului esofagian inferior, cunoscut sub numele de procedura LINX. În această poziție, inelul de mărgele întărește sfincterul, împiedicând refluxul acid.

Esofagita eozinofilică

Tratamentul pentru esofagita eozinofilică implică evitarea alergenului și reducerea reacției alergice cu medicamente. Medicamentele recomandate pot include:

  • Inhibitori ai pompei de protoni
    Medicul poate prescrie probabil mai întâi un inhibitor al pompei de protoni, cum ar fi esomeprazol, lansoprazol, omeprazol sau pantoprazol.
  • Steroizi
    Unele studii au arătat că steroizii înghițiți, cum ar fi fluticasona și budesonida, pot acționa asupra țesutului de suprafață al esofagului pentru a trata esofagita eozinofilică. Aceleași medicamente steroidiene care sunt inhalate pentru a gestiona astmul sunt înghițite sub formă lichidă pentru a trata esofagita eozinofilică. Medicul va explica pacientului cum trebuie să înghite preparatul steroidic astfel încât acesta să îmbrace esofagul. Acest sistem de administrare a steroizilor este mult mai puțin probabil să provoace efecte secundare grave decât administrarea de pastile de steroizi pe cale orală.
  • Diete de eliminare și diete elementare
    Un răspuns la un alergen alimentar este probabil cauza esofagitei eozinofilice. Prin urmare, eliminarea alimentului care provoacă alergia poate fi o strategie de tratament eficientă. Deoarece în prezent nu există teste fiabile pentru a identifica alergenul alimentar, medicul poate recomanda eliminarea din alimentație a alergenilor alimentari obișnuiți. Sub îndrumarea acestuia, pacientul va adăuga treptat alimente înapoi în dietă și va nota când revin simptomele O altă abordare, mai restrictivă, este de a elimina toate alimentele din dietă și de a le înlocui cu o formulă pe bază de aminoacizi. 
  • Anticorpii monoclonali. Dupilumab este un tip de medicament cunoscut sub numele de anticorp monoclonal. Acesta acționează pentru a bloca acțiunea anumitor proteine din organism care provoacă inflamații. Dupilumab se administrează săptămânal prin injectare.

Esofagită indusă de medicamente

Tratamentul pentru esofagita indusă de medicamente implică renunțarea la utilizarea medicamentului cu probleme, atunci când este posibil, și reducerea riscului prin îmbunătățirea obiceiurilor de a lua pastile. Medicul poate recomanda:

  • Luarea unui medicament alternativ care este mai puțin probabil să provoace esofagită indusă de medicamente.
  • Luarea unei versiuni lichide a unui medicament, dacă este posibil.
  • Consumul unui pahar întreg de apă cu o pastilă, cu excepția cazului în care medicul a recomandat restricționarea consumului de lichide din cauza unei alte afecțiuni, cum ar fi o boală de rinichi.
  • Statul așezat sau în picioare timp de cel puțin 30 de minute după ce s-a luat o pastilă.

Esofagita infecțioasă

Medicul poate prescrie un medicament pentru a trata o infecție bacteriană, virală, fungică sau parazitară care cauzează esofagita infecțioasă.

Tratarea complicațiilor comune

Un gastroenterolog poate efectua o procedură pentru a extinde, sau dilata, esofagul. Acest tratament este, în general, utilizat doar atunci când îngustarea este foarte severă sau când alimentele au rămas blocate în esofag. În dilatarea esofagului, medicul folosește unul sau mai multe dispozitive endoscopice. Acestea sunt tuburi mici și înguste introduse prin esofag. Versiunile acestor dispozitive pot fi echipate cu:

  • Un vârf conic care începe cu un punct rotunjit ce se lărgește treptat
  • Un balon care poate fi extins după ce este introdus în esofag

Stil de viață și remedii la domiciliu pentru esofagită

În funcție de tipul de esofagită pe care îl are o persoană, simptomele pot fi diminuate sau problemele recurente pot fi oprite urmând acești pași:

  • Evitarea consumului de alimente care pot crește refluxul. Mâncatul sau băutul unor cantități mari de anumite alimente poate agrava simptomele de reflux gastroesofagian. Acestea pot include alcoolul, cofeina, ciocolata și alimentele cu aromă de mentă.
  • Practicarea obiceiurilor corecte de luare a pastilelor. O pastilă trebuie luată întotdeauna cu multă apă. După care, trebuie evitat întinsul cel puțin 30 de minute.
  • Scăderea în greutate. Medicul poate oferi sfaturi despre o dietă adecvată și o rutină de exerciții fizice pentru a ajuta la pierderea în greutate și la menținerea unei greutăți sănătoase.
  • Renunțarea la fumat. Acest obicei poate agrava esofagita, iar în cazul în care o persoană nu poate renunța, medicul poate oferi ajutor și recomandări.
  • Evitarea aplecatului brusc, mai ales imediat după mâncare.
  • Evitarea întinsului sau culcatului după mâncare. Trebuie să se aștepte cel puțin trei ore după ce mâncare înainte ca o persoană să se întindă sau să se culce.
  • Ridicarea capului în timpul somnului. Este recomandată utilizarea unor blocuri de lemn sau unui pat special pentru a ridica corpul de la brâu în sus. Ridicarea capului folosind doar perne nu este eficientă.

Întrebări frecvente

  1. Cât timp durează esofagita?
    Depinde de cât de ușor poate fi abordată cauza. Unele cazuri persistente pot necesita unele încercări și erori cu diferite medicamente înainte de a ajunge la tratamentul potrivit. Odată ce este găsit tratamentul potrivit, vindecarea începe, de obicei, imediat. Dar poate dura între 3-6 săptămâni pentru ca esofagita să se vindece complet. Dacă cauza este o afecțiune cronică, este posibil să aveți nevoie de un tratament pe termen lung pentru a o gestiona.
  2. Cât de frecventă este esofagita?
    Refluxul acid cronic (BRGE) este o cauză frecventă a esofagitei. Alte tipuri de esofagită sunt relativ rare. Infecțiile esofagiene sunt neobișnuite, cu excepția persoanelor care au un sistem imunitar compromis.
  3. Când trebuie să consultați un medic?
    Majoritatea simptomelor de esofagită pot fi cauzate de câteva afecțiuni diferite care dăunează sistemului digestiv. Consultați medicul dacă simptomele:
    – Durează mai mult de câteva zile
    – Nu sunt ameliorate de antiacidele eliberate fără prescripție medicală
    – Sunt suficient de grave pentru a îngreuna alimentația
    – Sunt însoțite de simptome de gripă, cum ar fi dureri de cap, febră și dureri musculare
    Obțineți asistență medicală de urgență dacă:
    – Aveți dureri în piept care durează mai mult de câteva minute
    – Suspectați că aveți alimente blocate în esofag
    – Aveți antecedente de boli de inimă și aveți dureri în piept
    – Aveți dureri în gură sau în gât atunci când mâncați
    – Aveți dificultăți de respirație sau dureri în piept care apar la scurt timp după ce ați mâncat.
    – Vomitați cantități mari, aveți adesea vărsături puternice, aveți probleme de respirație după ce ați vomitat sau aveți vărsături galbene sau verzi, care arată ca zațul de cafea sau care conțin sânge.
  4. Poate esofagita să dispară de la sine?
    Dacă sunteți convins că leziunea care a cauzat-o a încetat, esofagita se poate vindeca de la sine după câteva săptămâni. Dar este o idee bună să obțineți o evaluare și o opinie medicală. Un medic poate confirma cauza esofagitei și vă poate sfătui cu privire la tratarea cauzei respective.
  5. Este esofagita același lucru cu BRGE?
    BRGE este cea mai frecventă cauză a esofagitei, dar nu este singura cauză și BRGE nu provoacă întotdeauna esofagită la toată lumea. Este nevoie de un reflux persistent în timp pentru a provoca un răspuns inflamator ca și esofagita.
  6. Care sunt perspectivele pe termen lung?
    Esofagita cronică poate provoca îngustarea esofagului sau deteriorarea țesuturilor fără tratament. Șansele de a dezvolta cancer esofagian sunt mai mari dacă celulele care vă căptușesc esofagul s-au modificat din cauza expunerii cronice la acid. Vă puteți reduce riscul de viitoare crize de esofagită prin evitarea factorilor declanșatori identificați. Însă, perspectivele depind de cauză și de starea generală de sănătate. Majoritatea oamenilor observ o ameliorare datorită tratamentului. Persoanele sănătoase se recuperează adesea în trei până la cinci zile, chiar și fără tratament. Recuperarea poate dura mai mult timp dacă aveți un sistem imunitar slăbit.

Concluzie

Majoritatea oamenilor fac esofagită din cauza refluxului acid, care afectează cel puțin 20% din populație. Dar utilizarea excesivă a medicamentelor comune eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi AINS, este o altă cauză frecventă. Printre cauzele mai puțin frecvente se numără bolile autoimune și infecțiile asociate cu o imunitate slăbită. Dacă o persoană crede că are esofagită, este recomandat să consulte un medic pentru un diagnostic și un tratament adecvat.