Gastrita: tipuri, simptome frecvente, cauze si tratament

Simptomele includ dureri în partea superioară a abdomenului, greață, vărsături și senzație de plenitudine după mese. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor precum ulcerul gastric sau sângerările digestive. În majoritatea cazurilor, gastrita poate fi controlată prin modificări ale stilului de viață și tratament medicamentos specific.

Tipurile de gastrită

Gastrita se manifestă în mai multe forme distincte, fiecare având caracteristici și cauze specifice. Identificarea corectă a tipului de gastrită este crucială pentru stabilirea celui mai eficient plan de tratament și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Gastrita acută: Această formă de gastrită apare brusc și se caracterizează prin inflamație severă a mucoasei gastrice. Cauzele principale includ infecțiile bacteriene, consumul excesiv de alcool sau utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. Simptomele sunt intense și pot include dureri abdominale severe, greață și vărsături. În majoritatea cazurilor, gastrita acută se ameliorează în câteva zile sau săptămâni cu tratament adecvat și eliminarea factorului declanșator.

Gastrita cronică: Reprezintă o formă persistentă de inflamație a mucoasei gastrice, care evoluează lent, pe parcursul mai multor luni sau ani. Principala cauză este infecția cu bacteria Helicobacter pylori, dar poate fi determinată și de afecțiuni autoimune sau utilizarea îndelungată a medicamentelor antiinflamatoare. Simptomele sunt mai subtile decât în forma acută și pot include disconfort abdominal cronic, senzație de plenitudine și indigestie.

Gastrita erozivă: Această formă se caracterizează prin leziuni ale mucoasei gastrice care pot provoca sângerări. Apare frecvent ca urmare a consumului excesiv de alcool, utilizării prelungite a medicamentelor antiinflamatoare sau în urma stresului sever. Simptomele includ dureri abdominale intense, vărsături cu sânge sau scaune de culoare închisă. Necesită tratament prompt pentru prevenirea complicațiilor severe.

Gastrita nonerozivă: Reprezintă o formă mai ușoară, caracterizată prin inflamația mucoasei gastrice fără prezența leziunilor sau eroziunilor. Simptomele sunt moderate și pot include disconfort abdominal, balonare și greață. Această formă răspunde bine la tratamentul medicamentos și la modificările stilului de viață.

Simptome frecvente

Manifestările clinice ale gastritei variază în funcție de tipul și severitatea afecțiunii, putând afecta semnificativ calitatea vieții pacienților. Recunoașterea acestor simptome este esențială pentru diagnosticul precoce și inițierea tratamentului adecvat.

Durere în partea superioară a abdomenului

Durerea apare frecvent în regiunea epigastrică și poate varia ca intensitate, de la un disconfort ușor până la durere severă. Aceasta poate fi descrisă ca o senzație de arsură sau de foame și se poate accentua sau ameliora după mese. Durerea este adesea mai intensă noaptea sau când stomacul este gol.

Greață și vărsături

Senzația de greață este frecventă în gastrită și poate fi însoțită de vărsături. Acestea apar mai ales dimineața sau după mese și pot dura de la câteva minute până la câteva ore. Intensitatea simptomelor variază în funcție de severitatea inflamației și de prezența altor factori iritanți.

Pierderea poftei de mâncare

Pacienții cu gastrită prezintă frecvent o diminuare a apetitului, care poate duce la scădere în greutate neintențională. Această modificare apare ca urmare a disconfortului abdominal și a senzației de greață asociate cu alimentația.

Senzație de plenitudine

Apare frecvent senzația de plenitudine sau balonare după mese, chiar și atunci când sunt consumate cantități mici de alimente. Această senzație poate persista mai multe ore și este adesea însoțită de eructații frecvente.

Semne de sângerare

Sânge în scaun: Prezența sângelui în scaun poate indica complicații ale gastritei, precum ulcerații sau eroziuni ale mucoasei gastrice. Scaunele pot apărea de culoare neagră și au aspect de păcură (melena) din cauza sângelui digerat. Această manifestare necesită evaluare medicală urgentă pentru identificarea sursei sângerării și inițierea tratamentului adecvat.

Sânge în vărsături: Prezența sângelui în vărsături (hematemeză) reprezintă o complicație severă a gastritei, care necesită îngrijire medicală de urgență. Sângele poate apărea proaspăt, de culoare roșie, sau poate avea aspect de zaț de cafea atunci când a fost parțial digerat de acidul gastric. Această manifestare indică prezența unor leziuni semnificative ale mucoasei gastrice și necesită evaluare endoscopică urgentă pentru identificarea sursei sângerării.

Cauze principale

Gastrita poate fi cauzată de numeroși factori care afectează integritatea mucoasei gastrice. Aceștia acționează fie direct asupra țesutului gastric, fie indirect prin mecanisme inflamatorii și imunologice, provocând deteriorarea progresivă a barierei protective a stomacului.

Consumul de alcool

Alcoolul irită direct mucoasa gastrică și stimulează producția excesivă de acid gastric. Consumul cronic poate deteriora celulele care produc mucusul protector al stomacului, făcând mucoasa mai vulnerabilă la acțiunea acidului gastric. Expunerea prelungită la alcool poate duce la inflamație cronică și la dezvoltarea unor leziuni severe ale mucoasei gastrice, crescând riscul de complicații precum ulcerele și sângerările.

Fumatul

Nicotina și alte substanțe toxice din fumul de țigară afectează direct mucoasa gastrică prin reducerea producției de bicarbonat și mucus protector. Fumatul crește secreția de acid gastric și reduce fluxul sanguin la nivelul mucoasei stomacului, împiedicând procesele naturale de vindecare și regenerare a țesuturilor. Acest lucru face mucoasa mai susceptibilă la dezvoltarea inflamațiilor și ulcerațiilor.

Impactul stresului

Stresul psihologic și fizic intens poate declanșa sau agrava gastrita prin stimularea secreției excesive de acid gastric și prin reducerea mecanismelor protective ale mucoasei gastrice. Stresul cronic determină modificări în sistemul nervos autonom care afectează motilitatea gastrică și secreția de acid, contribuind la dezvoltarea și persistența inflamației.

Medicamente antiinflamatoare și aspirina

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene și aspirina interferează cu producția de prostaglandine, substanțe care protejează mucoasa gastrică. Utilizarea îndelungată a acestor medicamente poate reduce stratul protector de mucus și poate expune țesutul gastric la acțiunea distructivă a acidului, ducând la inflamație și posibile ulcerații.

Afecțiuni medicale

Diverse boli autoimune, precum anemia pernicioasă sau bolile de țesut conjunctiv, pot afecta mucoasa gastrică prin mecanisme imunologice. Afecțiunile cronice precum diabetul zaharat sau insuficiența renală pot altera procesele de protecție și regenerare ale mucoasei gastrice, predispunând la dezvoltarea gastritei.

Infecții bacteriene

Helicobacter pylori: Această bacterie colonizează mucoasa gastrică și produce enzime care deteriorează stratul protector de mucus. Infecția cronică cu H. pylori determină inflamație persistentă și modificări structurale ale mucoasei gastrice, putând duce la atrofie gastrică și creșterea riscului de cancer gastric. Bacteria supraviețuiește în mediul acid al stomacului și poate persista ani de zile fără tratament specific.

Alte cauze bacteriene: Pe lângă H. pylori, alte bacterii pot cauza gastrita acută prin invazia directă a mucoasei gastrice sau prin producerea de toxine. Acestea includ specii precum Streptococcus, Staphylococcus sau Escherichia coli, care pot pătrunde în stomac prin alimente sau băuturi contaminate. Infecțiile bacteriene acute necesită tratament prompt pentru prevenirea complicațiilor.

Opțiuni de tratament

Tratamentul gastritei urmărește reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Abordarea terapeutică trebuie adaptată în funcție de cauza și severitatea afecțiunii, combinând măsuri generale cu tratamente specifice.

Modificări ale stilului de viață

Adoptarea unui program regulat de masă, evitarea alimentelor iritante și reducerea porțiilor sunt esențiale pentru controlul simptomelor gastritei. Renunțarea la fumat și la consumul de alcool, împreună cu gestionarea eficientă a stresului, pot contribui semnificativ la vindecarea mucoasei gastrice și prevenirea recidivelor. Activitatea fizică moderată și odihna adecvată susțin procesul de recuperare.

Modificări alimentare

Dieta pentru gastrită trebuie să fie echilibrată și să evite alimentele care stimulează secreția acidă sau irită mucoasa gastrică. Consumul de alimente precum legume fierte, cereale integrale, carne slabă și pește, preparate prin metode blânde de gătit, poate ajuta la reducerea inflamației. Mesele frecvente și în cantități mici, consumate la intervale regulate, permit o mai bună digestie și reduc disconfortul gastric.

Gestionarea stresului

Tehnicile de reducere a stresului sunt esențiale în tratamentul gastritei, deoarece stresul cronic poate agrava inflamația și simptomele digestive. Practicarea regulată a exercițiilor de respirație profundă, meditației sau yoga poate ajuta la reducerea tensiunii nervoase. Activitățile fizice moderate, precum plimbările sau înotul, contribuie la eliberarea endorfinelor și reducerea anxietății. Un program de somn regulat și tehnici de relaxare personalizate pot îmbunătăți semnificativ starea generală și procesul de vindecare.

Medicație

Antiacide: Aceste medicamente neutralizează rapid acidul din stomac, oferind ameliorare imediată a simptomelor precum arsurile și durerile gastrice. Antiacidele conțin compuși precum hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu sau carbonat de calciu. Efectul lor este temporar, dar pot fi utilizate la nevoie pentru controlul rapid al simptomelor acute. Este important ca administrarea să se facă la distanță de alte medicamente pentru a nu interfera cu absorbția acestora.

Inhibitori ai pompei de protoni: Această clasă de medicamente reduce semnificativ producția de acid gastric prin blocarea enzimei responsabile de secreția acidă. Medicamentele precum omeprazol, esomeprazol sau pantoprazol sunt eficiente în tratamentul formelor severe de gastrită și în prevenirea complicațiilor. Tratamentul poate dura între 4 și 8 săptămâni, iar doza este ajustată în funcție de severitatea simptomelor.

Blocante ale receptorilor histaminici: Aceste medicamente reduc producția de acid gastric prin blocarea receptorilor histaminici din celulele secretoare ale stomacului. Ranitidina, famotidina și alte medicamente din această clasă sunt eficiente în controlul simptomelor și vindecarea leziunilor gastrice. Efectul lor este mai moderat comparativ cu inhibitorii pompei de protoni, dar prezintă mai puține efecte secundare în utilizarea pe termen lung.

Antibiotice pentru Helicobacter pylori: Tratamentul infecției cu această bacterie necesită o combinație de antibiotice specifice, administrate timp de 7-14 zile, împreună cu un inhibitor al pompei de protoni. Schema terapeutică poate include amoxicilină, claritromicină sau metronidazol, în funcție de rezistența bacteriană și particularitățile pacientului. Succesul tratamentului este verificat prin teste de control la 4-8 săptămâni după terminarea antibioticelor.

Recomandări alimentare

Alimentația joacă un rol crucial în managementul gastritei, atât în faza acută, cât și în prevenirea recidivelor. O dietă adecvată poate reduce inflamația, proteja mucoasa gastrică și accelera procesul de vindecare.

Alimente de evitat

Alimente picante: Condimentele iuți și mâncărurile foarte condimentate irită direct mucoasa gastrică și stimulează producția excesivă de acid. Piperul iute, ardeiul iute, curry-ul și alte condimente similare pot agrava inflamația și pot întârzia vindecarea leziunilor gastrice. Este recomandată evitarea completă a acestor alimente în perioada acută a bolii.

Alimente acide: Citricele, roșiile, oțetul și alte alimente cu conținut ridicat de acid pot irita mucoasa gastrică și pot accentua simptomele gastritei. Sucurile de fructe concentrate și alimentele marinate în oțet trebuie evitate, deoarece aciditatea lor poate stimula producția suplimentară de acid gastric și poate întârzia procesul de vindecare.

Alimente grase: Preparatele bogate în grăsimi saturate și prăjelile încetinesc digestia și cresc timpul de expunere a mucoasei gastrice la acid. Alimentele precum carnea grasă, produsele de patiserie, sosurile cremoase și preparatele fast-food pot provoca disconfort și pot agrava simptomele gastritei. Digestia grăsimilor necesită o secreție crescută de acid gastric.

Alcool: Consumul de alcool afectează direct mucoasa gastrică prin iritare și creșterea producției de acid. Alcoolul reduce eficiența barierei protective a stomacului și poate interfera cu procesul de vindecare. Băuturile alcoolice, indiferent de concentrație, trebuie evitate complet în timpul tratamentului și limitate sever după vindecarea gastritei pentru prevenirea recidivelor.

Alimente recomandate

Fructe cu aciditate scăzută: Bananele, perele coapte, pepenele galben și piersicile bine coapte sunt opțiuni excelente pentru pacienții cu gastrită. Aceste fructe sunt bogate în fibre solubile și antioxidanți care susțin procesul de vindecare, având totodată un conținut scăzut de acid. Este important ca fructele să fie consumate coapte și la temperatura camerei pentru a minimiza riscul de iritație gastrică.

Proteine slabe în grăsimi: Carnea slabă de pui, curcan, pește și albușurile de ou reprezintă surse excelente de proteine pentru persoanele cu gastrită. Aceste alimente sunt ușor de digerat și nu stimulează excesiv secreția de acid gastric. Metodele de preparare recomandate includ fierberea, coacerea la cuptor sau prepararea la grătar, fără adaos de grăsimi. Porțiile moderate și consumul la intervale regulate ajută la menținerea unui nivel constant de energie și susțin procesul de vindecare a mucoasei gastrice.

Cereale integrale: Cerealele integrale precum orezul brun, quinoa și ovăzul oferă fibre și nutrienți esențiali, fiind totodată blânde cu mucoasa gastrică. Acestea ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și oferă energie constantă pe parcursul zilei. Fibrele solubile din cerealele integrale pot forma un strat protector pe mucoasa gastrică, reducând iritația și inflamația.

Alimente bogate în probiotice: Iaurtul natural, kefirul și alte produse fermentate conțin bacterii benefice care ajută la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. Probioticele pot contribui la combaterea bacteriei Helicobacter pylori și la reducerea inflamației gastrice. Este important ca aceste alimente să fie consumate în forma lor naturală, fără adaos de zahăr sau arome artificiale.

Complicații

Gastrita netratată sau tratată necorespunzător poate evolua spre complicații severe care afectează semnificativ calitatea vieții și starea generală de sănătate. Identificarea și tratamentul prompt al acestor complicații sunt esențiale pentru prevenirea deteriorării ulterioare a sănătății.

Ulcere gastrice: Inflamația cronică a mucoasei gastrice poate duce la formarea ulcerelor, zone în care țesutul stomacului este erodat până la straturile profunde. Ulcerele gastrice provoacă dureri intense, mai ales în timpul meselor, și pot sângera sau perfora peretele stomacului. Tratamentul necesită o abordare complexă, incluzând medicație specifică și modificări ale stilului de viață.

Sângerări gastrice: Eroziunea progresivă a mucoasei gastrice poate afecta vasele de sânge, ducând la hemoragii acute sau cronice. Sângerările se pot manifesta prin scaune de culoare neagră sau vărsături cu aspect de zaț de cafea. Această complicație necesită intervenție medicală de urgență pentru stabilizare și tratament specific.

Polipi gastrici: Inflamația cronică poate stimula creșterea anormală a țesutului mucoasei gastrice, ducând la formarea polipilor. Deși majoritatea sunt benigni, unii polipi pot evolua spre forme precanceroase sau maligne. Monitorizarea regulată prin endoscopie și îndepărtarea polipilor suspecți sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Risc crescut de cancer: Gastrita cronică, în special forma atrofică și cea asociată cu infecția cu Helicobacter pylori, crește semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului gastric. Modificările celulare progresive ale mucoasei gastrice pot evolua spre metaplazie intestinală și displazii, considerate leziuni precanceroase. Supravegherea endoscopică regulată este crucială pentru detectarea precoce a acestor modificări.

Deficiențe vitaminice: Gastrita cronică poate afecta capacitatea stomacului de a absorbi vitaminele esențiale, în special vitamina B12 și fierul. Deficiența de vitamina B12 poate duce la anemie pernicioasă și probleme neurologice, în timp ce deficiența de fier cauzează anemie feriprivă. Suplimentarea vitaminică și monitorizarea regulată a nivelurilor acestor nutrienți sunt necesare pentru prevenirea complicațiilor.

Strategii de prevenție

Prevenirea gastritei implică o combinație de măsuri igienice, alimentare și comportamentale care reduc riscul de inflamație și protejează mucoasa gastrică de factorii nocivi.

Spălarea regulată a mâinilor: Igiena riguroasă a mâinilor reprezintă prima linie de apărare împotriva infecțiilor bacteriene, inclusiv Helicobacter pylori. Spălarea corectă trebuie efectuată cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, în special înainte de mese și după utilizarea toaletei. Această practică reduce semnificativ riscul de transmitere a bacteriilor patogene.

Manipularea corectă a alimentelor: Prepararea și depozitarea corespunzătoare a alimentelor sunt esențiale pentru prevenirea contaminării bacteriene. Alimentele crude trebuie spălate temeinic, iar cele gătite trebuie preparate la temperaturi adecvate. Evitarea consumului de alimente neprelucrate termic sau conservate necorespunzător reduce riscul de infecții gastrice.

Gestionarea medicamentelor: Utilizarea rațională a medicamentelor antiinflamatoare și a altor medicamente care pot irita mucoasa gastrică este crucială. Administrarea acestor medicamente trebuie făcută conform prescripției medicale, preferabil după mese și cu cantitate suficientă de apă. În cazul tratamentelor de lungă durată, medicul poate recomanda medicamente gastroprotectoare pentru prevenirea leziunilor mucoasei.

Reducerea stresului: Gestionarea eficientă a stresului este fundamentală în prevenirea și controlul gastritei, deoarece stresul cronic poate intensifica secreția de acid gastric și poate agrava inflamația mucoasei stomacului. Tehnicile de relaxare precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea nivelului de stres. Activitatea fizică moderată, practicată regulat, stimulează producția de endorfine și reduce tensiunea nervoasă. Un program de somn echilibrat, împreună cu hobby-uri și activități recreative, contribuie la menținerea unui echilibru emoțional sănătos și la reducerea riscului de recidivă a gastritei.