Rana pe esofag: cauze, diagnostic si gestionarea simptomelor

Esofagul (tubul gol care duce mâncarea de la gât la stomac) este destul de greu de rănit, dar poate fi de diferiți factori, cum ar fi refluxul de acid din stomac (reflux gastroesofagian sau BRGE), înghițirea de substanțe chimice caustice sau acide, medicamente iritante sau obiecte ascuțite, sau prin presiune extremă. Presiunea extremă poate apărea în timpul vărsăturilor violente, iar acestea pot provoca rupturi în esofag. Ruptura în esofag este o leziune rară și poate fi cauzată de proceduri chirurgicale sau de vărsături sau înghițirea unei mase mari de alimente.

Rana pe esofag – care pot fi cauzele?

O rană pe esofag poate implica toate straturile, inclusiv mușchiul și submucoasa sau pot implica fiecare strat în parte. Rănile cu grosime totală pot persista ca fistule esofagocutanate cronice. Rănile musculoase sunt de obicei sub formă de ulcere induse de materialul impactat în lumen și pot forma stenoze esofagiene. Însă, rănile pe esofag care implică doar straturile musculare sunt rare.

Ingestia de substanțe caustice este o cauză majoră de leziuni esofagiene. Printre produsele nocive obișnuite se numără detergenții pentru cuptoare și canalizare, detergenții pentru vasele de toaletă, produsele pentru piscine, produsele de relaxare a părului, detergenții pentru rufe și pentru mașina de spălat vase, bateriile cu disc și înălbitorul. Atât substanțele acide, cât și cele alcaline pot afecta esofagul, deși substanțele alcaline par să provoace leziuni mai grave. Alte cauze ale unei răni pe esofag includ:

• Intervenții chirurgicale anterioare asupra esofagului
• Traumatisme fizice la nivelul esofagului sau al toracelui
• Ingestia de obiecte străine
• Reflux gastroesofagian cronic 
• Vărsături severe
• Tumori

Simptomele unei răni pe esofag

Este posibil ca unele persoane să nu prezinte niciun simptom după ce au înghițit o substanță sau un obiect caustic. Cu toate acestea, pot apărea totuși leziuni ale esofagului. Este posibil ca simptomele să nu reflecte gravitatea leziunii, însă dacă acestea apar, pot include:

• Disfagie (dificultate la înghițire)
• Bășici 
• Probleme de respirație
• Dificultate la înghițire
• Înghițire dureroasă
• Alimente înghițite care rămân blocate în esofag, cunoscute și ca impactare a alimentelor.
• Dureri în piept, în special în spatele sternului, care apar la masă
• Arsuri la stomac
• Regurgitare acidă

Rănile pe esofag provocate de substanțe caustice tind să se agraveze în timp. Este posibil ca unele simptome să nu apară decât la câteva ore după ingestie. Stricturile sunt principala complicație a leziunilor esofagiene și se dezvoltă la până la jumătate dintre persoanele care au arsuri esofagiene ca urmare a ingerării de substanțe caustice. Copiii care ingerează substanțe caustice pot avea, de asemenea, un risc crescut de cancer esofagian mai târziu în viață.

Diagnosticul și tratamentul rănilor esofagului

Cum este diagnosticată o rană pe esofag?

Dacă un medic suspectează că o persoană ar putea avea o leziune esofagiană, acesta va pune întrebări detaliate, inclusiv dacă este posibil să fi ingerat substanțe caustice sau obiecte străine și ce simptome sunt prezente, dacă există. În funcție de răspunsuri, medicul poate comanda anumite teste pentru a înțelege mai bine orice posibilă leziune. Aceste teste pot include:

• Esofagograma (sau înghițirea de bariu), în care pacientul bea un lichid de contrast special care apare la raze X și permite radiologului să vadă clar părți ale corpului. 
• Endoscopie, în care un tub subțire și luminat este plasat prin nas sau gură în esofag pentru a vedea interiorul acestuia.
• Radiografie toracică pentru a evalua orice probleme respiratorii (respirație) poate ajuta la identificarea complicațiilor, cum ar fi perforarea esofagului.
• Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a evalua în continuare posibilele leziuni. 

Cum se tratează o rană pe esofag?

Tratamentul pentru leziunea esofagiană depinde de tipul și amploarea rănii. În cazul în care persoana a dezvoltat stricturi esofagiene, medicul va recomanda probabil dilatarea. În cadrul acestei proceduri, medicul va ghida un endoscop, un tub lung, subțire și flexibil, echipat cu lumini și o cameră minusculă, în gură și în esofag. Medicul va ghida apoi un balon minuscul prin endoscop și în interiorul stricturii, umflându-l doar atât cât să întindă țesutul anormal din esofag. Un tub mic numit stent sau un burete poate fi, de asemenea, introdus în zona stricturii. Stentul sau buretele menține esofagul deschis pe măsură ce țesutul din jurul acestuia se vindecă; acesta este îndepărtat ulterior în cadrul unei proceduri de urmărire. În cazurile în care dilatarea nu este eficientă, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală.

Rană pe esofag cauzată de substanțe chimice

Leziunea esofagiană caustică rezultă de obicei în urma tentativelor de suicid, iar gravitatea acesteia depinde de tipul de substanță chimică ingerată, de cantitatea ingerată și de durata expunerii la agentul caustic. Tratamentul trebuie inițiat imediat pentru a preveni sechelele timpurii și tardive ale acestei leziuni extrem de morbide și adesea fatale.

Diagnosticul rănii caustice pe esofag 

Diagnosticul de rană caustică trebuie suspectat la toți pacienții aduși la camera de urgență după o tentativă de suicid. Semnele și simptomele includ durere orofaringiană din cauza arsurii, vomă, salivă și disfagie. Sunt necesare o radiografie toracică și o tomografie computerizată toracică, mai ales dacă se suspectează perforația. Aceste teste ar trebui să fie urmate de o esofagoscopie la 12-24 de ore după leziune, dacă nu se suspectează perforația esofagiană, pentru a examina gradul de afectare esofagiană și adâncimea leziunii. Bronhoscopia este deseori necesară pentru a evalua căile respiratorii atunci când sunt afectate de aspirație în timpul ingestiei inițiale sau al vărsăturilor.

Gestionarea rănii caustice pe esofag

Gestionarea cu succes a rănii caustice depinde de identificarea agentului caustic și de detectarea precoce a perforației esofagiene. Cele mai multe cazuri de perforație esofagiană prin leziune caustică necesită fie excludere și deviere, fie esofagectomie. În cazurile în care perforația esofagiană nu a rezultat în urma expunerii la substanțe caustice, managementul constă în prevenirea aportului oral, resuscitarea lichidelor cu soluții intravenoase, blocante H2 sau inhibitori ai pompei de protoni și administrarea de antibiotice cu spectru larg. De asemenea, se pot utiliza steroizi pentru a reduce edemul și pentru a diminua răspunsul inflamator atât în căile respiratorii, cât și în esofag.

Complicațiile tardive ale leziunilor caustice includ fistula traheoesofagiană și stricturile. Stricturile esofagiene pot fi adesea tratate simptomatic prin dilatare și, în prezent, prin stenting, dar stenozele severe necesită adesea esofagectomie și reconstrucție, iar fistula traheoesofagiană necesită intervenție chirurgicală. Alte complicații tardive includ refluxul sever, care adesea nu este ameliorat de terapia medicală maximă și care necesită intervenție chirurgicală. Pacienții care au supraviețuit unei leziuni esofagiene caustice au, de asemenea, o incidență crescută a carcinomului esofagian și, prin urmare, trebuie monitorizați pentru această complicație.

Întrebări frecvente

1. Ce se întâmplă dacă vă răniți esofagul?
   Indiferent de cauza rănii pe esofag trebuie solicitată asistență medicală de urgență. Atunci când peretele esofagului este perforat sau rupt, alimentele, substanțele chimice și bacteriile din tractul gastrointestinal pot scăpa în piept. Acest lucru poate provoca inflamații, infecții și complicații care pun viața în pericol.
2. Cum se tratează o leziune a esofagului?
   – Drenarea lichidului și alimentelor vărsate cu ajutorul unor tuburi toracice.
   – Endoscopie și plasarea unui stent (se plasează un tub gol în esofag pentru a oclude gaura).
   – Esofagectomie în cazuri extreme, când esofagul nu poate fi reparat.
   – Repararea minim invazivă a locului perforării.
   – Repararea deschisă a perforației.
3. Cât timp durează vindecarea unui esofag deteriorat?
   Studiile au arătat că terapia cu inhibitori ai pompei de protoni poate asigura vindecarea completă a mucoasei endoscopice a esofagitei în 6-8 săptămâni în 75% până la 100% din cazuri. Deși vindecarea esofagului poate avea loc în această perioadă, refluxul gastroesofagian nu poate fi vindecat în acest interval de timp.
4. Cum este diagnosticată o rană pe esofag?
   Rezultatul unei răni pe esofag este confirmat prin esofagografie cu un agent de contrast solubil în apă, care evită potențiala iritație cauzată de bariu. Alte metode de diagnosticare includ: CT de torace care detectează aerul și lichidul mediastinal, dar nu localizează bine perforația și endoscopia, însă aceasta poate rata o perforație mică.
5. Vă puteți deteriora esofagul în urma unei căzături?
   Rănile esofagiene pot rezulta din traumatisme contondente și penetrante. Leziunile contondente sunt frecvent asociate cu o forță severă aplicată în partea superioară a abdomenului, cu conținut gastric forțat în esofagul distal. Acest lucru poate produce rupturi liniare în mediastin sau în spațiul pleural stâng.

Concluzie

Rănile esofagului și traheei sunt neobișnuite, dar cele închise pot fi dificil de diagnosticat și tratat. Rănile pe esofag sunt cele mai grave și pot pune în pericol viața. Cu toate acestea, un tratament chirurgical și medical adecvat aplicat fără întârziere poate avea succes în unele cazuri, în special în cazul rănilor longitudinale cu grosime totală.