Reflux gastroesofagian: cauze, simptome si tratament

Reflux gastro-esofagian (BRGE) este o afecțiune frecventă, în care acidul din stomac se scurge în esofag (gât), acest lucru poate provoca simptome precum un disconfort toracic de arsură în piept. Afecțiunea poate fi controlată prin adoptarea unui nou stil de viață, sau poate fi menajată cu ajutorul medicamentelor, ocazional, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a trata cazurile complicate. 

Ce este refluxul gastroesofagian?

Reflux gastroesofagian sau refluxul acid cronic este o afecțiune în care conținutul acid din stomac se scurge în mod persistent în esofag (tubul care leagă gâtul de stomac). Refluxul acid se produce deoarece o supapă de la capătul esofagului, sfincterul esofagian inferior, nu se închide corespunzător atunci când alimentele ajung la stomac. Acidul se întoarce apoi prin esofag în gât și în gură, provocând un gust acru. Acest proces este comun, și se poate întâmpla aproape oricui la un moment dat în viață. A avea reflux gastroesofagian și arsuri la stomac din când în când este absolut normal, dar, dacă acesta apare de mai mult de două ori pe săptămână, pe o perioadă de câteva săptămâni, iar medicamentele nu ameliorează simptomele, este posibil să evolueze într-o afecțiune cronică numită boala refluxului gastroesofagian (BRGE).

Refluxul gastroesofagian – cauze și riscuri

Mulți oameni pot avea din când în când reflux gastroesofagian, indigestie sau arsuri la stomac, cu toate acestea, dacă o persoană se confruntă cu simptomele arsurilor la stomac mai mult de două ori pe săptămână, este posibil să aibă boala de reflux gastroesofagian (BRGE).

De ce apare refluxul gastroesofagian?

Stomacul conține acid clorhidric, o soluție puternică ce ajută la descompunerea alimentelor și la protejarea împotriva agenților patogeni, cum ar fi bacteriile. Căptușeala stomacului este special adaptată pentru a-l proteja de acidul puternic, dar esofagul nu este protejat. Un mușchi sub formă de inel, sfincterul gastroesofagian, acționează în mod normal ca o supapă care lasă alimentele să intre în stomac, astfel ca acestea să nu se întoarcă în esofag. Atunci când această supapă cedează, conținutul stomacului regurgitează înapoi în esofag, proces numit reflux gastroesofagian. O persoană va simți o senzație de arsură în esofag pe măsură ce acidul urcă.

Cauzele de arsuri la stomac și al refluxului gastroesofagian

O mulțime de oameni au arsuri la stomac din când în când, iar de multe ori nu există un motiv evident pentru care acestea apar, însă câțiva factori potențatori sunt:

• Supraponderalitatea
• Fumatul
• Sarcina
• Stresul și anxietatea
• Creșterea unor tipuri de hormoni, cum ar fi progesteronul și estrogenul
• Unele medicamente, cum ar fi analgezicele antiinflamatoare (precum ibuprofenul)
• Hernia hiatală – atunci când o parte a stomacului se deplasează în sus în piept

Factorii de risc al refluxului gastroesofagian 

Refluxul gastroesofagian poate afecta persoane de toate vârstele, uneori din motive necunoscute. Se poate întâmpla din cauza unui factor legat de stilul de viață, dar și din cauza unor cauze care nu pot fi întotdeauna prevenite. Obiceiurile alimentare și dietetice care au fost legate de refluxul gastroesofagian includ:

• Alcoolul
• Alimentele grase
• Alimentele picante 
• Roșiile și sosurile de roșii
• Ceapa și usturoiul
• Mesele mari
• Culcatul în decurs de 2-3 ore după luarea mesei
• Consumul de ciocolată, băuturi carbogazoase și sucuri acidulate

Refluxul gastroesofagian – simptome

Arsurile la stomac sunt cel mai ușor de recunoscut simptom al refluxului gastroesofagian, fiind senzația inconfortabilă de arsură care apare în esofag. O persoană o va simți de cele mai multe ori în spatele zonei sternului, iar aceasta tinde să se agraveze atunci când persoana stă întinsă sau se apleacă. Simptomele pot dura mai multe ore și adesea se agravează după consumul de alimente. Durerea de arsuri la stomac se poate deplasa în sus spre gât, iar în unele cazuri, lichidul gastric poate ajunge în partea din spate a gâtului, producând un gust amar sau acru.

Simptomele refluxului gastroesofagian la adulți

• Arsurile la stomac
  O durere usturătoare sau un disconfort care se poate muta din stomac în abdomen și în piept, sau chiar în gât.
• Regurgitarea
  Un acid cu gust acru sau amar care se întoarce în gât sau în gură.

Alte simptome ale bolii de reflux gastroesofagian includ:

• Balonarea
• Scaunele sângeroase sau negre, sau vărsăturile cu sânge
• Râgâiala
• Disfagia – senzația că mâncarea este blocată în gât
• Sughițul care nu se mai oprește
• Greața
• Pierderea în greutate fără un motiv cunoscut
• Respirația șuierătoare, tusea uscată, răgușeala sau durerea cronică în gât
• Respirația urât mirositoare și/sau un gust neplăcut în gură
• Durerile în piept
• Astma

În unele cazuri, oamenii pot prezenta simptome de alarmă asociate cu refluxul gastroesofagian. Acestea sunt de obicei persistente și s-ar putea agrava progresiv în ciuda tratamentului medical. Simptomele de alarmă pot indica, de asemenea, o afecțiune subiacentă. 

Simptomele de alarmă al refluxului gastroesofagian

• Dificultatea la înghițire (disfagie)
• Durerea la înghițire (odinofagie)
• Greața sau vărsături
• Pierderea în greutate
• Anemia
• Sângerarea

Simptomele de refluxul gastroesofagian la copii

Este normal ca bebelușii să scuipe uneori mâncare sau să vomite, dar dacă bebelușul scuipă sau vomită frecvent, este posibil să aibă boala refluxului gastroesofagian (BRGE). Alte semne și simptome ale refluxul gastroesofagian la sugari ar putea include:

• Refuzul de a mânca
• Problemele la înghițire
• Gaggingul sau sufocarea
• Râgâielile umede sau sughițul
• Iritabilitatea sau arcuirea spatelui în timpul sau după hrănire
• Pierderea sau creșterea în greutate 
• Tusea sau pneumonia recurentă
• Dificultățile de somn

Dacă un părinte bănuește că bebelușul ar putea avea refluxul gastroesofagian sau o altă afecțiune, trebuie să se adreseze unui medic.

Complicațiile asociate cu refluxul gastroesofagian

În timp, inflamația cronică a esofagului poate provoca:

• Inflamație a țesutului din esofag (esofagita)
  Acidul din stomac poate distruge țesutul din esofag, provocând inflamații, sângerări și, uneori, o rană deschisă (ulcer). Esofagita poate provoca durere și poate îngreuna înghițirea.
• Îngustarea esofagului (strictură esofagiană)
  Deteriorarea părții inferioare a esofagului de către acidul gastric cauzează formarea de țesut cicatricial. Țesutul cicatricial îngustează calea de trecere a alimentelor, ceea ce duce la probleme de înghițire.
• Modificări precanceroase la nivelul esofagului (esofagul Barrett)
  Deteriorarea cauzată de acid poate provoca modificări ale țesutului care căptușește partea inferioară a esofagului. Aceste modificări sunt asociate cu un risc crescut de cancer esofagian.

Refluxul gastroesofagian – diagnostic

De obicei, medicul poate spune dacă pacientul are un simplu reflux gastroesofagian (nu cronic) discutând cu el despre simptome și istoricul medical. Pacientul și medicul pot discuta despre gestionarea simptomelor prin dietă și medicamente. Simptomele precum arsurile la stomac sunt cheia pentru diagnosticarea bolii de refluxul gastroesofagian, mai ales dacă modificările stilului de viață, antiacidele sau medicamentele care blochează aciditatea ajută la reducerea acestor simptome. Dacă acești pași nu ajută sau dacă apar simptome frecvente sau severe, medicul poate solicita teste pentru a confirma un diagnostic și pentru a verifica dacă există alte probleme.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu o radiografie de înghițire cu bariu

Medicul poate decide să utilizeze o procedură specială cu raze X – radiografia de înghițire cu bariu – pentru a exclude orice problemă structurală la nivelul esofagului. În cadrul acestui test nedureros de refluxul gastroesofagian, pacientului i se va cere să înghită o soluție de bariu. Aceasta le permite medicilor să facă radiografii ale esofagului. Însă, înghițirea de bariu nu este o metodă sigură de diagnosticare a refluxul gastroesofagian, deoarece cercetările arată că doar una din trei persoane cu refluxul gastroesofagian are modificări esofagiene care sunt vizibile la raze X.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu endoscopie

În timpul unei endoscopii, medicul introduce prin gură, în esofag, un mic tub cu o cameră la capăt, acest lucru îi permite  să vadă mucoasa esofagului și a stomacului. Înainte de a introduce tubul, gastroenterologul poate administra un sedativ ușor pentru a ajuta pacientul să se relaxeze, de asemenea, medicul poate pulveriza în gât un spray analgezic pentru a face procedura mai confortabilă pentru pacient. Acest test de reflux gastroesofagian durează de obicei aproximativ 20 de minute, nu este dureros și nu va interfera cu capacitatea pacientului de a respira. În timp ce acest test poate detecta unele complicații ale refluxul gastroesofagian, inclusiv esofagita și esofagul Barrett, doar aproximativ jumătate dintre persoanele cu boala de refluxul gastroesofagian au modificări vizibile ale mucoasei esofagului lor.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu o biopsie

În funcție de ceea ce arată endoscopia, medicul poate decide să efectueze o biopsie în timpul procedurii. În acest caz, gastroenterologul va trece un mic instrument chirurgical prin endoscop pentru a îndepărta o mică bucată din mucoasa esofagului. Proba de țesut va fi apoi trimisă la un laborator de patologie pentru analiză, iar acolo va fi evaluată pentru a vedea dacă există o boală, cum ar fi cancerul esofagian.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu manometrie esofagiană

Medicul poate efectua o manometrie esofagiană pentru a ajuta la diagnosticarea refluxului gastroesofagian. Acesta este un test pentru a vedea cât de bine funcționează esofagul pacientului, de asemenea, acesta verifică dacă sfincterul esofagian, o supapă între stomac și esofag, funcționează atât de bine pe cât ar trebui. După aplicarea unui agent de amorțire pe interiorul nasului, medicul va cere pacientului să rămâneă așezat, apoi, un tub îngust și flexibil va fi trecut prin nas, prin esofag și în stomac. Când tubul este în poziția corectă, medicul va cere pacientului să se întindă pe partea stângă. Când face acest lucru, senzorii de pe tub vor măsura presiunea exercitată în diferite locuri din interiorul esofagului și stomacului. Pentru a vedea mai departe cât de bine funcționează esofagul, pacientului i se poate cere să ia câteva înghițituri de apă. Senzorii de pe tub vor înregistra contracțiile musculare din esofag pe măsură ce apa trece în stomac. Testul durează de obicei între 20 și 30 de minute.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu monitorizarea impedanței esofagiene

Pentru a obține o imagine și mai detaliată a modului în care funcționează esofagul, gastroenterologul poate recomanda monitorizarea impedanței esofagiene. În acest caz, aceasta poate fi efectuată împreună cu manometria. Testul folosește un tub de manometrie cu electrozi plasați în diferite puncte pe lungimea sa. Acesta măsoară viteza cu care lichidele și gazele trec prin esofag. Atunci când rezultatele sunt comparate cu rezultatele manometriei, medicul va putea evalua cât de eficient sunt contracțiile esofagiene care deplasează substanțele prin esofag în stomac.

Diagnosticarea refluxului gastroesofagian cu monitorizarea pH-ului

Acest test utilizează un monitor de pH pentru a înregistra aciditatea din esofag pe o perioadă de 24 de ore. Într-o versiune a acestui test, un mic tub cu un senzor de pH la capăt este trecut prin nas în partea inferioară a esofagului. Tubul este lăsat pe loc timp de 24 de ore, iar porțiunea care iese din nas este fixată pe partea laterală a feței. Acesta va fi conectat la un mic dispozitiv de înregistrare pe care pacientul îl poate purta sau transporta.

Reflux gastroesofagian – tratament

Tratament reflux gastroesofagian – strategii privind stilul de viață

Pentru a gestiona și ameliora simptomele refluxului gastroesofagian, anumite remedii casnice și obiceiuri de viață pot fi de ajutor, inclusiv: 

• Exercițiile de respirație
• Consumul de alimente și lichide care pot ajuta la ameliorarea refluxului gastroesofagian
• Practicarea eforturilor pentru a menține o greutate moderată 
• Renunțarea la fumat, dacă este cazul
• Evitarea consumului de mese mari și grele seara
• Așteptarea a 2-3 ore după mâncare în poziție așezată sau în picioare, evitând întinderea pe spate
• Ridicarea capului în timpul somnului

Medicamente pentru reflux gastroesofagian

Există o varietate de medicamente pentru arsuri la stomac disponibile fără prescripție medicală pentru ameliorarea simptomelor. Dacă acestea nu ajută suficient, o persoană poate discuta cu medicul despre ce altceva ar putea fi de ajutor pe lângă modificările stilului de viață. Este posibil ca medicul să dorească să vadă dacă boala de reflux gastroesofagian este cauza simptomelor pacientului.

Pastile pentru reflux gastroesofagian:

• Antiacide pentru arsuri la stomac
  Antiacidele neutralizează acidul gastric pentru a reduce arsurile la stomac, senzația de acru, indigestia acidă și tulburările de stomac. Unele antiacide conțin, de asemenea, simethicone, un ingredient care ajută organismul să scape de gaze. Cu toate acestea, unele antiacide conțin ingrediente care pot provoca diaree, cum ar fi magneziul, sau constipație, cum ar fi aluminiul.
  Exemple de antiacide includ:
  – Gel de hidroxid de aluminiu
  – Carbonat de calciu
  – Hidroxid de magneziu (Lapte de magneziu)
  – Gaviscon
  – Pepto-Bismol
  Trebuie să se ia antiacidele exact așa cum a indicat medicul sau în conformitate cu eticheta ambalajului. Dacă se folosesc pastile, trebuie mestecate bine înainte de a fi înghițite pentru o ameliorare mai rapidă. O persoană trebuie să se asigure că respectă instrucțiunile de pe etichetă pentru a nu supradoza sau a nu folosi prea mult antiacidele. Efectele secundare includ constipație, diaree, modificări ale culorii scaunelor și crampe la stomac. Inhibitorii de pompă de protoni esomeprazol, lansoprazol și omeprazol sunt comercializați fără prescripție medicală pentru tratarea arsurilor la stomac frecvente (de două sau mai multe ori pe săptămână) timp de 14 zile. Aceste tipuri de medicamente sunt, de asemenea, disponibile sub formă de rețete cu putere mai mare și trebuie luate în conformitate cu instrucțiunile de pe ambalaj sau conform recomandărilor medicului. Dacă medicamentele nu ameliorează simptomele sau dacă simptomele arsurilor la stomac se agravează sau durează mai mult de 2 săptămâni, trebuie să se consulte medicul.
• Blocanții H2 pentru refluxul de acid (cu prescripție medicală)
  Blocanți H2 se iau, de obicei, sub formă de prescripție medicală, în doze mai mari decât versiunile fără prescripție medicală. În general, acestea pot să amelioreze arsurile la stomac și să trateze refluxul, mai ales dacă o persoană nu a mai urmat niciodată un tratament. Aceste medicamente sunt deosebit de utile la ameliorarea arsurilor la stomac, dar pot să nu fie la fel de bune pentru tratarea esofagitei (inflamația care apare în esofag) care este rezultatul boala de reflux gastroesofagian. Histamina stimulează producția de acid, în special după mese, așa că blocantele H2 sunt cel mai bine administrate cu 30 de minute înainte de mese. De asemenea, acestea pot fi luate la culcare pentru a suprima producția de acid pe timp de noapte. Exemple de blocante H2 eliberate pe bază de prescripție medicală:
  – Cimetidină
  – Famotidină
  – Nizatidină
  Efectele secundare pot include dureri de cap, dureri abdominale, diaree, greață, gaze, dureri în gât, curgerea nasului și amețeli. 
• Inhibitori ai pompei de protoni (cu prescripție medicală)
  În funcție de sursa arsurilor la stomac sau a refluxului gastroesofagian, medicul poate prescrie medicamente care blochează producția de acid mai eficient și pentru o perioadă mai lungă de timp decât blocantele H2, și anume familia de medicamente pe care medicii o numesc inhibitori ai pompei de protoni. Cel mai bine este să se ia cu o oră înainte de mese, iar aceștia includ:
  – Dexlansoprazol
  – Esomeprazol
  – Lansoprazol
  – Omeprazol
  – Pantoprazol
  – Rabeprazol
  Aceste medicamente sunt bune pentru a proteja esofagul de acid, astfel încât inflamația esofagiană să se poată vindeca. Efectele secundare pot include dureri de cap, diaree, dureri abdominale, balonare, constipație, greață și gaze.
• Agenți de promotilitate (cu prescripție medicală)
  Aceștia acționează prin stimularea mușchilor tractului gastrointestinal, ceea ce poate ajuta la prevenirea rămânerii acizilor în stomac prea mult timp și la întărirea sfincterului esofagian inferior, reducând refluxul în esofag. Metoclopramida este un agent de stimulare utilizat ocazional pentru a trata arsurile la stomac asociate cu boala de reflux gastroesofagian. Efectele secundare ale acestuia pot fi grave și pot include somnolență, oboseală, diaree, agitație și probleme de mișcare.

Majoritatea medicilor nu cred că un medicament este semnificativ mai eficient decât celelalte în gestionarea boala de reflux gastroesofagian. Totuși, alegerea unui medicament potrivit trebuie făcută împreună cu medicul.

Chirurgia pentru tratarea refluxului gastroesofagian

În cele mai multe cazuri, strategiile legate de stilul de viață și medicamentele sunt suficiente pentru a preveni și a ameliora simptomele BRGE, cu toate acestea, un medic ar putea recomanda o intervenție chirurgicală dacă aceste abordări nu au oprit simptomele sau dacă pacientul a dezvoltat complicații.

Opțiunile chirurgicale posibile includ:

• Chirurgie bariatrică
• Operația laparoscopică antireflux (sau fundoplicatura Nissen)
  Este o procedură minim invazivă care repară refluxul gastroesofagian prin crearea unui nou mecanism de supapă în partea de jos a esofagului. Chirurgul înfășoară partea superioară a stomacului (fundul) în jurul porțiunii inferioare a esofagului. Acest lucru întărește sfincterul esofagian inferior, astfel încât alimentele nu vor refluxa înapoi în esofag.
• Implantarea dispozitivului LINX
  Un dispozitiv LINX este un inel de magneți minusculi care sunt suficient de puternici pentru a menține joncțiunea dintre stomac și esofag închisă la refluxul de acid, dar suficient de slabi pentru a permite trecerea alimentelor.

Tratament pentru refluxul gastroesofagian la copii

Tratamentul poate include una sau mai multe dintre următoarele opțiuni:

• Sfaturi privind evitarea factorilor declanșatori (anumite tipuri de alimente, schimbarea formulelor la sugari) care pot provoca simptome de BRGE sau le pot agrava
• Administrarea de medicamente fără prescripție medicală
• Administrarea de medicamente pe bază de prescripție medicală
• Informarea privind poziționarea corectă a corpului, de exemplu, menținerea unei poziții verticale după luarea mesei/alimentare
• Intervenția chirurgicală, rezervată ca ultimă opțiune sau pentru situațiile când sunt identificate anumite cauze corectabile chirurgical.

Refluxul gastroesofagian – prevenție

Sfaturi de urmat pentru a ajuta la prevenirea simptomelor refluxul gastroesofagian

• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
• Mâncatul meselor mici și frecvente, mai degrabă decât consumul unor cantități mari de câteva ori pe zi.
• Reducerea grăsimilor prin diminuarea cantității de unt, uleiuri, sosuri de salată, carne grasă și produse lactate cu conținut integral de grăsime, cum ar fi smântână, brânză și laptele integral.
• Statul în poziție verticală în timpul mâncatului și rămânerea în poziție verticală (așezat sau în picioare) timp de 45 până la 60 de minute după aceea.
• Evitarea mâncatului înainte de culcare. Trebuie să se aștepte cel puțin trei ore după mâncare pentru a merge la culcare.
• Evitarea purtării de haine care sunt strâmte în zona burții, acestea pot strânge stomacul și pot împinge acidul în sus, în esofag.
• Renunțarea la fumat.
• Medicul poate prescrie medicamente pentru reducerea acidului, astfel o persoană trebuie să se asigure că le ia conform indicațiilor.
• Eliminarea posibilelor alimente declanșatoare.

‘‘Am scapat de reflux gastroesofagian?’’ – adevăr sau mit

Refluxul gastroesofagian poate fi menajat dacă se adoptă un stil de viață mai sănătos, de asemenea, se pot stopa sau ameliora simptomele în timp dacă se urmează un regim alimentar și de exerciții specific. Modificările stilului de viață și ale dietei pot fi prima intervenție pentru a ajuta la tratarea refluxului gastroesofagian, iar acestea pot include: 

• Evitarea anumitor alimente și lichide
• Depunerea de eforturi pentru a menține o greutate moderată
• Renunțarea la fumat
• Așteptarea a 2-3 ore după mâncat înainte de a se întinde sau a pleca la culcare

Dacă strategiile legate de stilul de viață nu funcționează, un medic poate prescrie medicamente, cum ar fi:

• Inhibitori ai pompei de protoni
• Antiacide
• Blocanți ai receptorilor H2

Dacă acestea nu ajută la tratarea refluxul gastroesofagian, este posibil să fie nevoie de o intervenție chirurgicală.

Întrebări frecvente

1. Care sunt alte simptome mai puțin comune ale refluxul gastroesofagian?
   Atunci când refluxul gastroesofagian se agravează alte simptome pot include astmul, greața și vărsăturile, laringita, durerea la înghițire, eroziunea dentară și respirația urât mirositoare.
2. Care este diferența dintre refluxul gastroesofagian și indigestie?
   Este posibil ca oamenii să folosească termenii reflux gastroesofagian și indigestie pentru a desemna același lucru, dar aceștia sunt diferiți. Indigestia este cunoscută și sub numele de dispepsie, aceasta descrie senzația de senzație de sațietate sau de durere în partea superioară a abdomenului. Poate apărea cu balonare, eructații și gaze. O persoană poate avea atât arsuri la stomac (reflux gastroesofagian), cât și indigestie în același timp, sau le poate experimenta separat.
3. De ce provoacă sarcina reflux gastroesofagian?
   Până la 45% dintre femei se confruntă cu arsuri la stomac (reflux gastroesofagian) în timpul sarcinii. Sarcina poate provoca refluxul gastroesofagian din cauza creșterii hormonului progesteron, care relaxează sfincterul gastroesofagian dintre stomac și esofag.
4. Refluxul gastroesofagian poate duce la cancer?
   În cazuri rare, refluxul gastroesofagian poate duce la cancer. Atât esofagita, cât și esofagul Barrett, care sunt complicații ale refluxului gastroesofagian, sunt asociate cu un risc mai mare de cancer. Aproximativ 30% dintre cancerele esofagiene sunt, de asemenea, legate de refluxul gastroesofagian.
5. Cum se face diferența dintre refluxul esofagian și atacul de cord?
   Durerea toracică cauzată de arsurile la stomac (reflux gastroesofagian) vă poate face să vă temeți că aveți un atac de cord. Arsurile la stomac nu au nimic de-a face cu inima, dar, deoarece disconfortul este în piept, poate fi greu să faci diferența în timp ce se întâmplă, însă simptomele unui atac de cord sunt diferite de arsurile la stomac. Refluxul gastroesofagian se prezintă drept o senzație inconfortabilă de arsură sau durere în piept care se poate muta până la gât. Un atac de cord poate provoca dureri în brațe, gât și maxilar, dificultăți de respirație, transpirație, greață, amețeli, oboseală extremă și anxietate, printre alte simptome. Dacă medicamentele pentru arsuri la stomac nu vă ajută și durerea în piept este însoțită de aceste simptome, apelați imediat la asistență medicală.
6. Poate refluxul gastroesofagian (refluxul gastroesofagian cronic) să provoace astm?
   Nu se știe care este relația exactă dintre refluxul gastroesofagian și astm. Mai mult de 75% dintre persoanele cu astm au refluxul gastroesofagian. Aceștia sunt de două ori mai predispuși să aibă refluxul gastroesofagian decât persoanele fără astm. Refluxul gastroesofagian poate înrăutăți simptomele astmului, iar medicamentele pentru astm pot înrăutăți refluxul gastroesofagian, dar tratarea acestuia ajută adesea la ameliorarea simptomelor de astm. Simptomele de refluxul gastroesofagian pot leza mucoasa gâtului, căilor respiratorii și plămânii, făcând dificilă respirația și provocând o tuse persistentă, ceea ce poate sugera o legătură. Medicii se uită cel mai adesea la refluxul gastroesofagian ca la o cauză a astmului dacă:
   – Astmul începe la vârsta adultă
   – Simptomele astmului se înrăutățesc după masă, după exerciții fizice, noaptea și în timpul somnului
   – Astmul nu se ameliorează cu tratamentele standard pentru astm
   Dacă aveți astm și reflux gastroesofagian, medicul vă poate ajuta să găsiți cele mai bune modalități de a gestiona ambele afecțiuni, respectiv medicamentele și tratamentele potrivite care nu vor agrava simptomele niciuneia dintre boli.
7. Când trebuie spitalizat un copil/bebeluș pentru refluxul gastroesofagian?
   Refluxul gastroesofagian este, de obicei, tratat în regim ambulatoriu, cu toate acestea, copilul va trebui să fie spitalizat dacă:
   – Are o creștere slabă în greutate sau se confruntă cu un eșec de dezvoltare
   – Prezintă cianoză (o decolorare albăstruie sau violacee a pielii din cauza oxigenării deficitare a sângelui), sau crize de sufocare
   – Prezintă iritabilitate excesivă
   – Prezintă vărsături excesive/dezhidratare
8. Când este timpul să vă adresați la medic?
   Dacă vă confruntați cu refluxul gastroesofagian/arsuri la stomac mai mult de două ori pe săptămână, pe o perioadă de câteva săptămâni, luați în mod constant medicamente antiacide pentru ameliorarea simptomelor, iar refluxul continuă să revină, apelați la medic.

Concluzie

Atunci când o persoană are reflux gastroesofagian, conținutul stomacului se ridică înapoi în esofag. Acest lucru provoacă arsuri la stomac din cauza acidului care urcă din stomac. O varietate de tratamente sunt disponibile pentru refluxul gastroesofagian, precum antiacide fără prescripție medicală pe care o persoană le poate cumpăra, deși în cazuri mai severe sunt disponibile medicamente eliberate pe bază de rețetă. Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exerciții fizice și dormitul într-o poziție ridicată, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.