Meniu

Tratament pentru constipatie la batrani: cele mai eficiente optiuni

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Constipația reprezintă o problemă frecventă în rândul persoanelor vârstnice, afectând semnificativ calitatea vieții și starea generală de sănătate. Această afecțiune se caracterizează prin dificultăți în eliminarea scaunului, scaune rare sau tari și senzație de evacuare incompletă.

Cauzele constipației la vârstnici sunt multiple, incluzând modificări fiziologice asociate vârstei, efecte secundare ale medicamentelor, afecțiuni cronice și schimbări ale stilului de viață. Abordarea terapeutică implică o combinație de măsuri nonfarmacologice și farmacologice, adaptate nevoilor individuale ale pacientului. Modificările dietetice, creșterea aportului de lichide și activitatea fizică regulată reprezintă primii pași în managementul constipației. În cazurile în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se poate recurge la utilizarea judicioasă a laxativelor și a altor medicamente. Tratamentul constipației la vârstnici necesită o abordare holistică, care să țină cont de particularitățile acestei grupe de vârstă și să vizeze atât ameliorarea simptomelor, cât și prevenirea complicațiilor.

Managementul nonfarmacologic al constipației la vârstnici

Abordarea non-farmacologică a constipației la vârstnici implică modificări ale stilului de viață și obiceiurilor alimentare, precum și tehnici de antrenament intestinal. Aceste metode sunt esențiale pentru îmbunătățirea funcției intestinale și pot preveni necesitatea utilizării pe termen lung a laxativelor, reducând astfel riscul de efecte adverse asociate medicației.

Modificări ale stilului de viață

Creșterea aportului de fibre alimentare: Fibrele joacă un rol crucial în prevenirea și tratamentul constipației la vârstnici. Acestea cresc volumul scaunului, atrag apă în intestin și stimulează peristaltismul. Se recomandă un aport zilnic de 25-30 grame de fibre pentru adulții vârstnici. Sursele excelente de fibre includ fructele (mere, pere, prune), legumele (broccoli, morcovi, fasole verde), cerealele integrale și leguminoasele. Este important ca creșterea aportului de fibre să fie graduală pentru a evita disconfortul abdominal și balonarea. Pentru vârstnicii cu dificultăți de masticație, se pot recomanda alimente moi bogate în fibre sau suplimente de fibre sub formă de pudră sau capsule. Consumul regulat de fibre nu doar ameliorează constipația, ci poate avea și beneficii suplimentare pentru sănătate, inclusiv controlul glicemiei și reducerea colesterolului.

Hidratare adecvată: Menținerea unei hidratări corespunzătoare este esențială în managementul constipației la vârstnici. Apa este necesară pentru a înmuia materiile fecale și a facilita tranzitul intestinal. Se recomandă un aport zilnic de lichide de aproximativ 1,5-2 litri, adaptat în funcție de nevoile individuale și de prezența altor afecțiuni medicale. Băuturile recomandate includ apa, ceaiurile de plante și sucurile naturale diluate. Este important să se evite consumul excesiv de băuturi care pot deshidrata, cum ar fi cafeaua și alcoolul. Pentru vârstnicii care au dificultăți în a bea cantități mari de lichide, se poate recomanda consumul frecvent de cantități mici pe parcursul zilei. De asemenea, consumul de alimente cu conținut ridicat de apă, precum fructele și legumele, poate contribui la hidratare.

Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice joacă un rol important în prevenirea și ameliorarea constipației la vârstnici. Activitatea fizică stimulează peristaltismul intestinal, îmbunătățește tonusul muscular abdominal și pelvian și promovează o funcție intestinală sănătoasă. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în majoritatea zilelor săptămânii. Activitățile potrivite pentru vârstnici includ mersul pe jos, înotul, yoga sau exerciții ușoare de stretching. Pentru persoanele cu mobilitate redusă, exercițiile pot fi adaptate pentru a fi efectuate în poziție șezândă sau chiar în pat. Este important ca programul de exerciții să fie personalizat în funcție de capacitatea fizică și starea de sănătate a fiecărui individ. Activitatea fizică regulată nu doar ameliorează constipația, ci aduce și alte beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea circulației sanguine și a stării generale de bine.

Antrenamentul intestinal și obiceiurile de toaletă

Programarea mersului la toaletă: Stabilirea unui program regulat pentru defecație este o strategie eficientă în managementul constipației la vârstnici. Aceasta implică încercarea de a merge la toaletă la aceeași oră în fiecare zi, de preferință după mese, când reflexul gastrocolic este cel mai activ. Se recomandă alocarea a 10-15 minute pentru această activitate, fără grabă sau întreruperi. Este important ca pacientul să răspundă prompt la senzația de urgență pentru defecație și să nu o ignore. Pentru vârstnicii cu mobilitate redusă, poate fi necesară asistență pentru a ajunge la toaletă în timp util. Crearea unui mediu confortabil și privat pentru defecație este esențială, în special în instituțiile de îngrijire. Această rutină ajută la restabilirea unui ritm natural al intestinului și poate reduce dependența de laxative. Pacienții trebuie încurajați să fie consecvenți cu acest program, chiar dacă inițial nu simt nevoia de a defeca.

Poziționarea corectă: Adoptarea unei poziții corecte în timpul defecației este crucială pentru facilitarea evacuării intestinale la vârstnici. Poziția optimă implică ușoara înclinare a trunchiului înainte, cu coatele sprijinite pe genunchi și picioarele ridicate pe un suport mic. Această postură aliniază rectul și canalul anal, reducând efortul necesar pentru defecație. Pentru vârstnicii cu mobilitate redusă, utilizarea unui scaun de toaletă înălțat sau a unui suport pentru picioare poate fi benefică. Este important ca pacientul să nu forțeze evacuarea, ci să respire profund și să se relaxeze, permițând mușchilor abdominali și pelvieni să lucreze în mod natural. Educarea pacienților și a îngrijitorilor cu privire la importanța poziționării corecte poate îmbunătăți semnificativ eficiența defecației și poate preveni complicații precum hemoroizii sau fisurile anale.

Terapia de biofeedback pentru disfuncția anorectală

Terapia de biofeedback reprezintă o metodă eficientă de tratament pentru disfuncția anorectală la vârstnici, în special în cazurile de disinergie a mușchilor pelvieni. Această tehnică non-invazivă utilizează senzori pentru a monitoriza și vizualiza activitatea mușchilor implicați în defecație, permițând pacienților să învețe să-și coordoneze mai bine contracțiile și relaxările musculare. Sesiunile de biofeedback sunt personalizate și pot include exerciții de relaxare a sfincterului anal, tehnici de respirație și strategii de îmbunătățire a percepției senzațiilor rectale. Eficacitatea terapiei crește cu numărul de sesiuni, iar beneficiile pot persista pe termen lung. Pentru vârstnicii cu dificultăți cognitive, pot fi necesare adaptări ale tehnicii și implicarea activă a îngrijitorilor în procesul terapeutic.

Opțiuni de tratament farmacologic pentru constipație la vârstnici

Tratamentul farmacologic al constipației la vârstnici implică utilizarea judicioasă a diferitelor clase de laxative. Alegerea medicamentului se face în funcție de severitatea simptomelor, mecanismul de acțiune al laxativului, potențialele efecte secundare și interacțiunile cu alte medicamente utilizate de pacient.

Laxative formatoare de masă

Psyllium: Acest laxativ natural, derivat din semințele plantei Plantago ovata, este frecvent utilizat în tratamentul constipației la vârstnici. Psyllium acționează prin absorbția apei în intestin, mărind volumul și înmuind consistența scaunului. Efectul său este blând și progresiv, făcându-l potrivit pentru utilizarea pe termen lung. Doza recomandată este de obicei între 5 și 10 grame pe zi, administrată cu cantități generoase de apă. Este important ca pacienții să fie instruiți să bea suficiente lichide atunci când folosesc psyllium pentru a preveni blocajele intestinale. Beneficiile suplimentare ale psyllium-ului includ efecte pozitive asupra nivelurilor de colesterol și glicemiei. Totuși, poate interfera cu absorbția anumitor medicamente, astfel încât trebuie administrat la distanță de alte medicamente orale.

Metilceluloza: Acest laxativ formator de masă este un derivat semi-sintetic al celulozei, care acționează similar cu psyllium-ul, absorbind apa și mărind volumul scaunului. Metilceluloza are avantajul de a fi nefermentabilă de către bacteriile intestinale, ceea ce reduce riscul de flatulență și disconfort abdominal, făcând-o o opțiune bună pentru vârstnicii sensibili la efectele secundare gastrointestinale. Doza tipică este de 1-2 grame de 1-3 ori pe zi, administrată cu cantități mari de lichide. Este important ca doza să fie crescută treptat pentru a permite adaptarea organismului și a minimiza efectele secundare. Metilceluloza poate fi utilizată în siguranță pe termen lung și are puține interacțiuni medicamentoase, dar, la fel ca psyllium-ul, trebuie administrată la distanță de alte medicamente pentru a nu interfera cu absorbția acestora.

Laxative osmotice

Polietilenglicol: Acest laxativ osmotic, cunoscut și sub numele de macrogol, este frecvent utilizat în tratamentul constipației la vârstnici datorită eficacității și profilului său de siguranță. Polietilenglicolul acționează prin atragerea apei în intestin, înmuind scaunul și stimulând peristaltismul. Un avantaj major este faptul că nu este absorbit sistemic, reducând astfel riscul de efecte secundare și interacțiuni medicamentoase. Doza uzuală pentru adulți este de 17 grame dizolvate în 240 ml de apă, administrate o dată pe zi. Efectul apare de obicei în 24-48 de ore. Polietilenglicolul poate fi utilizat în siguranță pe termen lung și este bine tolerat de majoritatea pacienților vârstnici. Este important ca pacienții să mențină o hidratare adecvată în timpul utilizării acestui medicament pentru a preveni deshidratarea.

Lactuloza: Acest laxativ osmotic este o dizaharidă sintetică care nu este absorbită în intestinul subțire. În colon, lactuloza este metabolizată de bacterii, producând acizi organici care atrag apa în lumenul intestinal și stimulează peristaltismul. Doza inițială recomandată este de 15-30 ml de două ori pe zi, ajustată în funcție de răspunsul pacientului. Efectul laxativ apare de obicei în 24-48 de ore. Lactuloza are avantajul de a putea fi utilizată și în tratamentul encefalopatiei hepatice la pacienții vârstnici cu ciroză. Efectele secundare pot include flatulență, crampe abdominale și dezechilibre electrolitice în cazul utilizării pe termen lung sau în doze mari. Este important să se monitorizeze nivelurile de electroliți la pacienții vârstnici care utilizează lactuloza pe termen lung, în special la cei cu afecțiuni renale sau cardiace.

Laxative stimulante

Senna: Acest laxativ stimulant, derivat din planta Cassia acutifolia, este utilizat frecvent în tratamentul constipației la vârstnici. Senna conține glicozide care sunt metabolizate de bacteriile colonice în compuși activi care stimulează peristaltismul intestinal și reduc absorbția de apă și electroliți în colon. Doza uzuală este de 15-30 mg pe zi, administrată seara. Efectul apare de obicei în 6-12 ore, făcând-o potrivită pentru utilizarea înainte de culcare. Deși eficientă, senna trebuie utilizată cu precauție la vârstnici din cauza potențialului de dependență și a riscului de dezechilibre electrolitice în cazul utilizării pe termen lung. Este important să se înceapă cu doze mici și să se crească treptat, monitorizând atent răspunsul pacientului și posibilele efecte adverse, cum ar fi crampele abdominale sau diareea.

Bisacodil: Acest laxativ stimulant acționează prin stimularea directă a plexului mienteric al colonului, crescând motilitatea intestinală și secreția de fluide. Bisacodilul este disponibil atât sub formă de comprimate orale, cât și sub formă de supozitoare rectale. Doza orală uzuală este de 5-10 mg pe zi, administrată seara, în timp ce doza rectală este de 10 mg. Efectul apare în 6-12 ore pentru administrarea orală și în 15-60 minute pentru cea rectală. La vârstnici, bisacodilul trebuie utilizat cu precauție din cauza riscului de dezechilibre electrolitice și dependență. Este important să se evite utilizarea pe termen lung și să se monitorizeze atent pacienții pentru efecte adverse precum crampele abdominale, diareea sau iritația rectală. Bisacodilul poate fi util în pregătirea intestinală pentru proceduri diagnostice sau în cazuri de constipație severă care nu răspund la alte tratamente.

Emolienți fecali

Docusatul de sodiu acționează prin reducerea tensiunii superficiale a materiilor fecale, permițând apei și grăsimilor să pătrundă în masa fecală, înmuind-o și facilitând astfel evacuarea. Doza uzuală pentru adulți este de 50-300 mg pe zi, administrată în una sau două prize. Efectul apare de obicei în 24-72 de ore. Docusatul de sodiu este considerat relativ sigur pentru utilizarea la vârstnici, având puține efecte secundare sistemice. Totuși, eficacitatea sa în tratamentul constipației cronice este controversată, unele studii sugerând că nu este mai eficient decât placebo. Este important de menționat că docusatul de sodiu poate crește absorbția altor medicamente administrate oral, astfel încât trebuie utilizat cu precauție la pacienții care iau multiple medicamente. De asemenea, poate reduce eficacitatea laxativelor stimulante dacă sunt administrate împreună.

Agenți noi

Lubiprostona: Acest medicament este un activator al canalelor de clor tip 2, care stimulează secreția de fluide în lumenul intestinal, facilitând astfel tranzitul intestinal. Doza recomandată este de 24 micrograme de două ori pe zi pentru adulți. Lubiprostona este eficientă în tratamentul constipației cronice la vârstnici, cu un debut al acțiunii în primele 24-48 de ore. Avantajul său major este că nu este absorbit sistemic, reducând astfel riscul de efecte secundare sistemice. Cele mai comune efecte adverse includ greața, diareea și cefaleea, care sunt de obicei ușoare și tranzitorii. Lubiprostona este contraindicată la pacienții cu obstrucție intestinală mecanică și trebuie utilizat cu precauție la cei cu boală inflamatorie intestinală severă. Este important să se monitorizeze pacienții vârstnici pentru dezechilibre electrolitice, în special în cazul utilizării pe termen lung.

Linaclotida: Această peptidă agonistă a guanilat-ciclazei-C acționează prin creșterea secreției de clorură și bicarbonat în lumenul intestinal, accelerând tranzitul intestinal și reducând durerea abdominală. Doza recomandată este de 290 micrograme o dată pe zi, administrată pe stomacul gol. Linaclotida este eficientă în tratamentul constipației cronice și al sindromului intestinului iritabil cu predominanța constipației la vârstnici. Efectul apare de obicei în prima săptămână de tratament. Principalul efect secundar este diareea, care poate fi severă la unii pacienți. Este important ca pacienții să fie instruiți să oprească medicamentul și să contacteze medicul dacă dezvoltă diaree severă. Linaclotida nu este absorbită sistemic, ceea ce o face o opțiune sigură pentru utilizarea pe termen lung la vârstnici, cu un risc minim de interacțiuni medicamentoase.

Prucalopridul: Acest agonist selectiv al receptorilor 5-HT4 stimulează motilitatea gastrointestinală și accelerează tranzitul intestinal. Doza recomandată pentru adulți este de 2 mg o dată pe zi, redusă la 1 mg pe zi la pacienții peste 65 de ani sau cu insuficiență renală severă. Prucalopridul este eficient în tratamentul constipației cronice la vârstnici, cu un debut al acțiunii în primele 24-48 de ore. Spre deosebire de alți agenți prokinetici, prucalopridul are o selectivitate mai mare pentru receptorii 5-HT4 intestinali, reducând astfel riscul de efecte adverse cardiovasculare. Cele mai frecvente efecte secundare includ cefaleea, greața și diareea, care sunt de obicei ușoare și tranzitorii. Este important să se monitorizeze pacienții vârstnici pentru dezechilibre electrolitice și să se ajusteze doza în funcție de funcția renală. Prucalopridul poate fi o opțiune valoroasă pentru pacienții vârstnici cu constipație refractară la alte tratamente.

Întrebări frecvente

Cât de frecventă este constipația la vârstnici?

Constipația este foarte frecventă la vârstnici, afectând aproximativ 20-30% din persoanele cu vârsta peste 65 de ani. În centrele de îngrijire pe termen lung, prevalența poate depăși 50%.

Care sunt cele mai comune cauze ale constipației la vârstnici?

Cele mai comune cauze includ dieta săracă în fibre, hidratarea insuficientă, lipsa activității fizice, utilizarea anumitor medicamente și prezența unor afecțiuni medicale cronice precum diabetul sau boala Parkinson.

Când ar trebui un vârstnic să solicite asistență medicală pentru constipație?

Un vârstnic ar trebui să solicite asistență medicală dacă constipația persistă mai mult de trei săptămâni, dacă observă sânge în scaun, dacă are dureri abdominale severe sau dacă constipația este însoțită de pierdere în greutate inexplicabilă.

Există remedii naturale pentru constipația la vârstnici?

Da, există remedii naturale precum creșterea consumului de fibre, hidratarea adecvată, consumul de prune uscate și includerea în dietă a alimentelor bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul.

Cât timp poate un vârstnic să utilizeze laxative în siguranță pentru constipație?

Laxativele pot fi utilizate pe termen scurt pentru ameliorarea constipației acute. Utilizarea pe termen lung trebuie monitorizată de un medic pentru a evita dependența și efectele adverse.

Poate constipația duce la probleme de sănătate mai grave la vârstnici?

Da, constipația cronică poate duce la complicații precum hemoroizi, fisuri anale, impactare fecală și, în cazuri severe, la obstrucție intestinală sau perforație colonică.

Ce schimbări ale stilului de viață pot ajuta la prevenirea constipației la vârstnici?

Schimbările utile includ creșterea aportului de fibre alimentare, menținerea unei hidratări adecvate, efectuarea de exerciții fizice regulate și stabilirea unui program regulat pentru defecație.

Există medicamente care pot cauza constipație la vârstnici?

Da, anumite medicamente, cum ar fi analgezicele opioide, antidepresivele, anticolinergicele și suplimentele de fier, pot contribui la constipație. Este important să discutați cu medicul despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor prescrise.

Cum pot îngrijitorii să ajute la gestionarea constipației la vârstnici?

Îngrijitorii pot ajuta prin asigurarea unei diete bogate în fibre, menținerea unei hidratări adecvate, promovarea activității fizice și asistarea vârstnicilor în stabilirea unui program regulat pentru defecație.

Este normal ca mișcările intestinale să scadă odată cu vârsta?

Da, este normal ca frecvența mișcărilor intestinale să scadă odată cu vârsta din cauza modificărilor fiziologice și a reducerii activității fizice. Totuși, constipația persistentă nu trebuie ignorată și trebuie discutată cu un medic.

Concluzie

Constipația la vârstnici este o problemă frecventă care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Managementul eficient implică o combinație de modificări ale stilului de viață, utilizarea judicioasă a laxativelor și monitorizarea continuă a răspunsului la tratament. Este esențial ca planurile de tratament să fie individualizate, ținând cont de comorbidități și polimedicație, pentru a se asigura siguranța și eficacitatea pe termen lung. Încurajarea unui stil de viață activ și a unei diete echilibrate poate preveni și ameliora constipația, contribuind la bunăstarea generală a vârstnicilor.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Bosshard, W., Dreher, R., Schnegg, J. F., & Büla, C. J. (2004). The treatment of chronic constipation in elderly people: an update. Drugs & aging, 21, 911-930.

https://link.springer.com/article/10.2165/00002512-200421140-00002

Mounsey, A., Raleigh, M., & Wilson, A. (2015). Management of constipation in older adults. American family physician, 92(6), 500-504.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2015/0915/p500.html

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.