Meniu

Durere inghinala in sarcina: cauze, gestionare si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Durerea inghinală în timpul sarcinii reprezintă o manifestare frecventă care afectează zona pelviană și inghinală, fiind cauzată de modificările hormonale și fizice specifice acestei perioade. Această durere poate varia ca intensitate, de la un disconfort ușor până la senzații acute care pot îngreuna mișcarea. Hormonul relaxină, produs în timpul sarcinii, determină relaxarea ligamentelor pelviene pentru a pregăti organismul pentru naștere.

Creșterea în greutate și modificările posturii contribuie la apariția acestor dureri. Poziția fătului și presiunea exercitată asupra structurilor pelviene pot intensifica disconfortul. Deși neplăcută, durerea inghinală în sarcină este în general inofensivă și poate fi ameliorată prin diverse metode, precum exerciții ușoare, terapie fizică sau utilizarea centurilor de susținere.

Tipuri de durere inghinală în sarcină

Durerea inghinală în sarcină poate lua diferite forme și poate afecta diverse structuri anatomice din zona pelviană. Intensitatea și caracteristicile acestor dureri variază în funcție de stadiul sarcinii și de factorii individuali ai fiecărei gravide.

Durerea ligamentului rotund: Această durere apare când ligamentele care susțin uterul se întind pentru a se adapta la dimensiunile crescânde ale acestuia. Se manifestă ca o senzație ascuțită sau de arsură în zona inghinală, mai ales la mișcări bruște sau la schimbarea poziției. Durerea poate iradia către partea inferioară a abdomenului și poate fi mai intensă pe partea dreaptă.

Disfuncția simfizei pubiene: Această afecțiune apare când cartilajul care unește oasele pubiene devine prea moale și instabil. Durerea se manifestă în zona pubiană anterioară și poate iradia către coapse și regiunea lombară. Mișcările precum urcatul scărilor, mersul sau ridicarea picioarelor pot intensifica disconfortul. Gravidele pot auzi sunete de pocnituri în zona pubiană la mișcare.

Durerea centurii pelviene: Această formă de durere afectează întreaga zonă a pelvisului, inclusiv articulațiile sacroiliace și regiunea lombară joasă. Se caracterizează prin disconfort la mers, dificultăți în menținerea echilibrului și durere la schimbarea poziției în pat. Intensitatea durerii poate varia de la un disconfort ușor până la durere severă care limitează mobilitatea.

Întinderea ligamentelor: Ligamentele din zona pelviană pot suferi întinderi din cauza greutății crescute și modificărilor hormonale. Această durere se manifestă ca o senzație de presiune și disconfort în zona inghinală, mai ales după perioade lungi de activitate fizică sau la sfârșitul zilei. Poate fi însoțită de rigiditate și sensibilitate la atingere.

Cauze frecvente

Apariția durerii inghinale în sarcină este rezultatul unor modificări complexe care au loc în organismul gravidei. Aceste schimbări sunt necesare pentru adaptarea corpului la sarcină și pregătirea pentru naștere.

Modificări hormonale

Nivelurile crescute de hormoni în sarcină, în special estrogen și progesteron, determină relaxarea și înmuierea ligamentelor și articulațiilor pelviene. Acest proces natural poate cauza instabilitate și durere în zona inghinală, mai ales în trimestrul al doilea și al treilea de sarcină.

Creșterea în greutate

Adăugarea de kilograme în timpul sarcinii modifică centrul de greutate al corpului și pune presiune suplimentară pe articulațiile și ligamentele pelviene. Această presiune crescută poate cauza disconfort și durere în zona inghinală, mai ales în ultimele luni de sarcină.

Modificările posturii

Adaptarea posturii pentru a compensa greutatea crescândă a uterului poate suprasolicita mușchii și ligamentele din zona pelviană. Lordoza accentuată și deplasarea centrului de greutate către anterior pot cauza tensiune și durere în regiunea inghinală.

Poziția fătului

Pe măsură ce fătul crește și se poziționează în pelvis, poate exercita presiune directă asupra nervilor și țesuturilor din zona inghinală. Această presiune poate cauza disconfort și durere, în special în ultimele săptămâni de sarcină.

Producția de relaxină

Efecte asupra ligamentelor pelviene: Hormonul relaxină, produs în cantități mari în timpul sarcinii, are un rol esențial în pregătirea organismului pentru naștere. Acest hormon determină înmuierea și relaxarea ligamentelor pelviene, permițând bazinului să se lărgească. Deși acest proces este necesar, poate cauza instabilitate articulară și durere în zona inghinală. Efectele relaxinei sunt mai pronunțate în trimestrul al doilea și al treilea de sarcină, când nivelurile hormonale ating valorile maxime.

Impactul asupra stabilității articulare: Relaxina afectează stabilitatea articulațiilor prin modificarea structurii și elasticității ligamentelor. Acest proces natural poate duce la hipermobilitate articulară și instabilitate, în special la nivelul articulațiilor pelviene. Articulațiile devin mai mobile și mai puțin stabile, ceea ce poate cauza durere și disconfort în timpul mișcărilor cotidiene.

Perioada de manifestare în sarcină: Efectele relaxinei asupra ligamentelor și articulațiilor încep să se manifeste din primul trimestru de sarcină, dar ating intensitatea maximă în trimestrul al doilea și al treilea. Nivelurile hormonale cresc treptat, iar modificările devin mai pronunțate pe măsură ce sarcina avansează, cu un vârf în săptămânile 24-28 de sarcină.

Gestionarea durerii inghinale

Managementul durerii inghinale în sarcină necesită o abordare complexă și individualizată, care combină tehnici de relaxare, exerciții specifice și modificări ale stilului de viață pentru a reduce disconfortul și a îmbunătăți calitatea vieții gravidei.

Odihnă și modificarea activităților: Alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihnă este esențială pentru reducerea durerii inghinale în sarcină. Activitățile intense sau prelungite trebuie limitate, iar mișcările bruște evitate. Pauzele regulate și poziționarea corectă a corpului în timpul activităților zilnice pot preveni suprasolicitarea zonei pelviene.

Tehnici corecte ale posturii: Menținerea unei posturi corecte reduce presiunea asupra articulațiilor pelviene și a ligamentelor. Spatele trebuie menținut drept, iar greutatea distribuită uniform pe ambele picioare în timpul statului în picioare. La ridicarea obiectelor, genunchii trebuie îndoiți, iar obiectul apropiat de corp pentru a evita suprasolicitarea zonei inghinale.

Îmbrăcăminte de susținere: Utilizarea hainelor și accesoriilor speciale de susținere poate oferi stabilitate suplimentară zonei pelviene. Centurile pentru gravide și pantalonii de compresie sunt concepuți special pentru a oferi suport și a reduce presiunea asupra ligamentelor și articulațiilor, contribuind la ameliorarea durerii inghinale.

Exerciții sigure: Exercițiile blânde și adaptate pentru perioada sarcinii pot întări musculatura care susține pelvisul. Înotul, exercițiile în apă și stretchingul ușor sunt benefice pentru menținerea tonusului muscular și ameliorarea durerii. Mișcările trebuie executate lent și controlat, evitând poziții care accentuează disconfortul.

Ajustarea pozițiilor de somn: Poziționarea corectă în timpul somnului poate reduce semnificativ durerea inghinală. Folosirea pernelor pentru susținerea abdomenului și între genunchi în timpul somnului pe o parte ajută la menținerea alinierii coloanei și reduce presiunea asupra articulațiilor pelviene.

Opțiuni de tratament

Tratamentul durerii inghinale în sarcină implică diverse metode terapeutice care vizează ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea mobilității, adaptate nevoilor specifice ale fiecărei gravide.

Terapie fizică: Fizioterapia specializată pentru perioada sarcinii include tehnici specifice de mobilizare și exerciții terapeutice care vizează întărirea musculaturii pelviene și abdominale. Terapeuții utilizează metode precum masajul terapeutic, exerciții de stabilizare și tehnici de relaxare pentru a reduce durerea și a îmbunătăți funcționalitatea articulațiilor.

Metode de ameliorare a durerii: Aplicarea compreselor reci sau calde, în funcție de preferințele individuale și recomandările medicului, poate oferi ameliorare temporară. Tehnicile de relaxare, respirația controlată și meditația pot ajuta la gestionarea durerii și reducerea tensiunii musculare asociate.

Centuri de susținere: Centurile speciale pentru perioada sarcinii oferă suport suplimentar zonei pelviene și abdominale. Acestea sunt proiectate pentru a distribui uniform greutatea și a reduce presiunea asupra ligamentelor și articulațiilor pelviene, oferind stabilitate și confort în timpul activităților zilnice.

Terapii alternative: Acupunctura, yoga prenatală și osteopatia pot completa tratamentul convențional al durerii inghinale în sarcină. Aceste metode terapeutice alternative se concentrează pe restabilirea echilibrului corporal și reducerea tensiunii musculare, oferind beneficii atât fizice cât și psihologice.

Medicamente sigure în sarcină: Administrarea medicamentelor pentru durerea inghinală în sarcină trebuie făcută cu maximă precauție și doar la recomandarea medicului. Paracetamolul este considerat sigur în dozele recomandate. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt contraindicate în sarcină, în special în ultimul trimestru. Tratamentul medicamentos trebuie limitat la situațiile în care durerea devine severă și interferează semnificativ cu activitățile zilnice.

Modificări ale activităților zilnice

Adaptarea activităților zilnice este esențială pentru reducerea disconfortului și prevenirea agravării durerii inghinale în timpul sarcinii. Mișcările trebuie executate cu atenție și blândețe, evitând suprasolicitarea articulațiilor pelviene.

Ridicarea și coborârea din pat: Mișcarea de ridicare și coborâre din pat trebuie executată prin rotirea întregului corp pe o parte, cu genunchii îndoiți. Pentru ridicare, brațele trebuie folosite ca suport, împingând corpul în poziție șezândă în timp ce picioarele sunt coborâte simultan peste marginea patului. Această tehnică reduce presiunea asupra articulațiilor pelviene și previne durerea bruscă.

Mersul și statul în picioare: Poziția corectă în timpul mersului și statului în picioare este crucială pentru prevenirea durerii inghinale. Greutatea corpului trebuie distribuită uniform pe ambele picioare, iar pașii trebuie să fie mai mici și controlați. În timpul statului în picioare prelungit, este recomandată alternarea greutății de pe un picior pe altul și utilizarea unui suport pentru un picior.

Tehnici de așezare: Poziția corectă în timpul șezutului poate reduce semnificativ disconfortul inghinal. Scaunul trebuie să fie suficient de înalt pentru a menține șoldurile deasupra nivelului genunchilor. Spatele trebuie menținut drept și susținut, iar picioarele trebuie să atingă solul sau să fie sprijinite pe un suport pentru a menține alinierea corectă a pelvisului.

Urcarea scărilor: Urcarea și coborârea scărilor necesită o tehnică specifică pentru a reduce presiunea asupra articulațiilor pelviene. Fiecare treaptă trebuie urcată cu ambele picioare înainte de a trece la următoarea, menținând corpul drept și folosind balustrada pentru suport. La coborâre, aceeași tehnică trebuie aplicată, cu mișcări lente și controlate.

Activități casnice: Activitățile gospodărești trebuie adaptate pentru a evita mișcările care pot agrava durerea inghinală. Obiectele grele nu trebuie ridicate sau împinse, iar activitățile care necesită aplecări repetate trebuie limitate. Pentru curățenie, este recomandată utilizarea unor unelte cu mâner lung și executarea mișcărilor cu întregul corp, nu doar din zona pelviană.

Întrebări frecvente

Este normal să am dureri inghinale în timpul sarcinii?

Da, durerea inghinală este un simptom comun în sarcină și este adesea rezultatul schimbărilor hormonale și fizice normale. Deși poate fi inconfortabilă, nu indică de obicei o problemă gravă.

Când începe de obicei durerea inghinală legată de sarcină?

Durerea inghinală poate începe în al doilea trimestru, pe măsură ce uterul crește și ligamentele se întind. Intensitatea durerii poate varia pe parcursul sarcinii, adesea crescând în ultimele luni.

Poate durerea inghinală să îmi afecteze nașterea?

Durerea inghinală nu afectează de obicei nașterea și nu prezintă riscuri pentru procesul de naștere. Totuși, este important să discutați cu medicul despre orice preocupări legate de durere.

Cât durează durerea inghinală în sarcină?

Durerea inghinală poate persista pe toată durata sarcinii, dar de obicei dispare după naștere. Intensitatea poate varia, iar unele femei pot experimenta ameliorări odată cu adaptarea organismului.

Când ar trebui să contactez medicul?

Trebuie să contactați medicul dacă durerea este severă, persistentă sau însoțită de alte simptome precum sângerare sau contracții. Consultarea unui specialist este esențială pentru a exclude complicațiile.

Pot preveni durerea inghinală în timpul sarcinii?

Prevenirea completă a durerii inghinale nu este întotdeauna posibilă, dar menținerea unei posturi corecte, evitarea mișcărilor bruște și efectuarea de exerciții blânde pot ajuta la reducerea disconfortului.

Va afecta durerea bebelușul meu?

Durerea inghinală nu afectează în mod direct sănătatea bebelușului. Este important să vă concentrați pe gestionarea simptomelor pentru a vă menține confortul personal.

Este sigur să fac exerciții fizice dacă am dureri inghinale?

Exercițiile fizice blânde și adaptate sunt, în general, sigure și pot ajuta la ameliorarea durerii. Consultați medicul sau un fizioterapeut pentru a obține recomandări personalizate.

Concluzie

Durerea inghinală în timpul sarcinii este un simptom frecvent care poate varia ca intensitate și durată. Deși poate fi neplăcută, nu reprezintă de obicei un pericol pentru mamă sau copil. Gestionarea eficientă a durerii prin tehnici adecvate de mișcare, postură și exerciții poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții gravidei. Este esențial ca femeile însărcinate să fie informate și să discute cu medicii lor despre orice preocupări legate de durere, asigurându-se astfel că primesc îngrijirea necesară pe parcursul sarcinii.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Keriakos, R., Bhatta, S. C., Morris, F., Mason, S., & Buckley, S. (2011). Pelvic girdle pain during pregnancy and puerperium. Journal of Obstetrics and Gynaecology, 31(7), 572-580.

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.3109/01443615.2011.598970

Ducar, D., & Skaggs, C. D. (2005). Conservative management of groin pain during pregnancy: a descriptive case study. Journal of chiropractic medicine, 4(4), 195.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2647048/

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.