Endometru

Endometrul este mucoasa interioară a uterului. În fiecare lună, endometrul se îngroașă și se reînnoiește, pregătindu-se pentru sarcină. Dacă nu apare o sarcină, endometrul se elimină printr-un proces cunoscut sub numele de menstruație. Sistemul reproducător feminin pregătește corpul femeii pentru concepție și sarcină prin două cicluri distincte, ciclul ovarian și ciclul endometrial.  Endometrul uman, sub influența unor semnale biologice complexe, suferă modificări ciclice în vederea pregătirii pentru implantare și inițierea sarcinii.

Ce este endometrul?

 Endometrul constituie mucoasa interioară a uterului, care își schimbă grosimea pe parcursul ciclului menstrual. Endometrul în sine este alcătuit din trei straturi: stratul bazal, stratul spongios și stratul compact.

• Stratul bazal este cel mai profund strat endometrial. Acesta nu se modifică prea mult pe parcursul ciclului, fiind baza de la care cresc straturile schimbătoare ale endometrului.
• Stratul spongiosum este stratul intermediar spongios al endometrului.
• Stratul compactum este stratul exterior al endometrului. Acesta este mai subțire și mai compact în comparație cu celelalte straturi endometriale.

Stratul spongiosum și stratul compactum sunt cele care se modifică dramatic pe parcursul ciclului menstrual. Împreună, acestea sunt cunoscute sub numele de stratum functionalis sau strat funcțional. Ciclul endometrial este format din trei faze secvențiale – faza proliferativă, faza secretorie și menstruația. Fiecare fază este marcată de schimbări fiziologice care sunt controlate de nivelurile circulante de estrogen și progesteron, care sunt influențate la rândul lor de ovar. 

Faza proliferativă

Aceasta este perioada în care endometrul se îngroașă, pregătind uterul pentru un embrion. Această etapă începe în prima zi a menstruației și continuă până la ovulație. Hormonul estrogen este vital pentru formarea unui endometru sănătos. De asemenea, endometrul se vascularizează în această perioadă prin intermediul arterelor drepte și spiralate. Aceste artere asigură fluxul sanguin esențial pentru endometru.

Faza secretorie

În această fază, endometrul începe să secrete nutrienți și fluide esențiale. Progesteronul este hormonul esențial pentru această fază, ca începe după ovulație și continuă până la menstruație. Glandele endometrului secretă proteine, lipide și glicogen. Acestea sunt necesare pentru a hrăni un embrion. De asemenea, împiedică endometrul să se descompună.

Dacă un embrion se implantează în peretele endometrului, placenta în curs de dezvoltare va începe să secrete hormonul gonadotropic corionic uman (hCG). Acest hormon de sarcină semnalează apoi corpului galben (de pe ovare) să continue să producă progesteron, care menține endometrul. De asemenea, odată cu retragerea progesteronului, arterele spirale care alimentau endometrul cu flux sanguin încep să se restrângă. Acest lucru duce apoi la descompunerea stratului funcțional al endometrului. În cele din urmă, endometrul este expulzat din uter prin menstruație, iar ciclul începe din nou.

Principala funcție a endometrului este de a pregăti mediul optim pentru implantarea embrionului. În plus, acest strat previne aderențele dintre pereții opuși ai miometrului și menține permeabilitatea cavității uterine.

Cum vă puteți testa sănătatea endometrială?

Există mai multe teste pentru a examina bacteriile prezente în endometru, care, la rândul lor, vor ghida medicii cu privire la cea mai potrivită fereastră de implantare și la cea mai bună zi pentru a transfera un embrion. Este necesară consultația cu un specialist în fertilitate pentru a înțelege dacă aceste teste se aplică în anumite cazuri. Înțelegerea sănătății endometrului este benefică pentru orice femeie, care urmează tratamente de reproducere asistată. Aceste teste sunt:

• ARE (Analiza receptivității endometriale) – permite identificarea ferestrei de implantare a fiecărei femei și efectuarea unui transfer de embrioni personalizat (pET). Acest lucru a demonstrat o creștere a succesului reproductiv în tratamentele care utilizează tehnici de reproducere asistată. ARE este indicată pentru femeile cu eșecuri recurente de implantare.
• ALICE (Analiza endometritei cronice infecțioase) – detectează opt bacterii responsabile de endometrita cronică. În cazul în care testul este pozitiv, recomandarea este administrarea de antibiotice sau probiotice. Acest test și acest protocol sunt indicate pentru femeile care au avut mai mult de un avort spontan sau eșecuri recurente de implantare. Cu ajutorul acestei analize, femeile își pot îmbunătăți șansele de a concepe cu endometrioză.
• EMMA (Analiza metagenomică a microbiomului endometrial) – determină procentul de bacterii necesare în endometru pentru a îmbunătăți prognosticul reproductiv al femeilor. Acesta include testul ALICE, astfel încât detectează și prezența bacteriilor patogene. De asemenea, acesta indică dacă mediul microbian al uterului este adecvat (sau nu) pentru implantarea embrionară. Acest test este indicat pentru orice femeie care dorește să rămână însărcinată, dar mai ales pentru cele care au avut eșecuri recurente de implantare.

Afecțiuni ale endometrului

De cele mai multe ori, fluxul și refluxul mucoasei endometriale urmează un ritm destul de previzibil. Însă, acest lucru poate fi alterat de anomalii ale mucoasei endometriale. Iată care sunt cele mai frecvente cu care se pot confrunta femeile.

Endometrioza

Uneori, pe măsură ce se îngroașă, mucoasa endometrială poate devia în afara granițelor uterului și se construiește pe ovare, pe trompele uterine sau pe țesutul care căptușește pelvisul. Chiar dacă se află în afara uterului, acest țesut va continua să crească și apoi să se descompună pe perioada menstruației. Problema este că, din cauza deplasării sale în afara uterului, sângele și țesutul nu au unde să iasă din corp și rămân blocate. În cele din urmă, endometrioza poate duce la chisturi pe ovare, numite endometrioame, precum și la țesut cicatricial și aderențe care fac ca structurile din pelvis să se lipească între ele. Principalul simptom este durerea severă, nu numai în timpul menstruației, ci și în timpul actului sexual, al scaunelor sau al urinării. Menstruațiile pot fi abundente, iar persoana poate să se simtă foarte obosită, balonată sau cu greață. Aproximativ 40% dintre persoanele care suferă de endometrioză vor avea un anumit grad de infertilitate, care rezultă din orice număr de complicații, cum ar fi țesutul cicatricial și aderențele din interiorul și din jurul trompelor uterine până la niveluri scăzute de progesteron care pot afecta acumularea mucoasei uterine – o afecțiune numită defect de fază luteală.

Hiperplazia endometrială

În această afecțiune, mucoasa endometrială devine prea groasă. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea din cauza unui dezechilibru hormonal specific. Un exces de estrogen, care determină îngroșarea endometrului, în combinație cu o absență de progesteron, poate rezulta dacă nu are loc ovulația. În aceste condiții, mucoasa endometrială nu este eliminată, iar celulele din ea continuă să prolifereze. Hiperplazia endometrială poate apărea în timpul perimenopauzei, când ovulația devine neregulată, sau după menopauză, când ciclul menstrual se oprește cu totul. De asemenea, se poate întâmpla la persoanele care iau medicamente care acționează ca estrogenul (fără progestativ sau progesteron) sau care iau doze mari de estrogen după menopauză pentru o perioadă lungă de timp. Alți factori de risc includ perioade menstruale neregulate, în special la persoanele care au sindromul ovarelor polichistice (SOPC), sunt infertile sau sunt obeze. Acest lucru poate duce la o acumulare suplimentară de endometru și, în cele din urmă, la menstruații mai abundente. Simptomele hiperplaziei endometriale includ sângerări menstruale mai abundente sau care durează mai mult decât de obicei, menstruații mai scurte decât cele normale sau orice sângerare după menopauză. Dacă vă confruntați cu oricare dintre aceste simptome, consultați medicul ginecolog. Hiperplazia endometrială vă poate expune riscului de cancer endometrial, deoarece celulele în exces pot deveni anormale. Afecțiunea este de obicei tratată cu progestativ.

Polipi endometriali sau uterini 

Un polip endometrial este o creștere excesivă a endometrului. Aceștia sunt de obicei necanceroși și benigni, dar nu întotdeauna. Prezența unui polip endometrial poate cauza infertilitate, dar nu neapărat. Dacă vă încercați să concepeți, medicul vă poate sugera îndepărtarea chirurgicală a polipului. Acest lucru poate permite conceperea unui copil fără tratamente suplimentare de fertilitate.

Cancerul endometrial

Cancerul endometrial este uneori cunoscut și sub numele de cancer uterin. Deoarece provoacă sângerări anormale, acest tip de cancer este adesea diagnosticat rapid. Diagnosticul precoce poate permite un tratament care să păstreze fertilitatea. Cancerul endometrial este cauzat de creșterea unor celule anormale. Aproximativ 90% dintre persoanele care sunt diagnosticate cu această afecțiune au sângerări vaginale anormale. Alte simptome posibile includ secreții vaginale fără sânge, dureri pelviene, senzația unei mase în zona pelviană sau pierderea inexplicabilă în greutate. Dacă menstruația se schimbă dramatic (de exemplu, devine mai abundentă sau durează mai mult) sau dacă sunt sângerări între menstruații sau după ce se trece prin menopauză, este necesară consultarea unui medic. Există cauze mai puțin grave pentru aceste simptome, însă acest lucru nu trebuie să amâne un control medical.

Tratamentul agresiv al cancerului endometrial poate provoca infertilitate. Diagnosticul precoce este esențial. De asemenea, este important ca medicul să știe de intențiile femeii de a avea copii înainte de a se discuta opțiunile de tratament. Există modalități de a păstra fertilitatea atunci când diagnosticul este precoce. De exemplu, tratamentul hormonal (în loc de tratamentul chirurgical) al cancerului endometrial poate păstra mai bine fertilitatea. Cu un tratament chirurgical conservator, femeile care urmează un tratament pentru cancerul de endometru pot avea probleme cu un endometru subțire. Acest lucru poate afecta negativ ratele de implantare și poate crește probabilitatea de avort spontan.

Adenomioza

Adenomioza este atunci când endometrul crește în miometru (stratul muscular al uterului). Aceasta poate provoca menstruații dureroase și abundente.  Adenomioza este uneori numită “endometrioză uterină”. Este mai frecventă la femeile aflate în peri-menopauză, dar poate fi întâlnită și la femeile de 30 și 40 de ani. Principalele tratamente pentru adenomioză au fost ablația endoscopică endometrială (care presupune distrugerea endometrului) sau histerectomia (care constă în îndepărtarea uterului). Niciunul dintre aceste tratamente nu este adecvat dacă încă doriți să aveți copii. Pentru femeile care doresc să își păstreze fertilitatea, opțiunile includ:

• Embolizarea selectivă (care vizează doar regiunea cu adenomioză și nu întregul endometru)
• Tratamente hormonale cu agoniști GnRH
• O combinație de tratament hormonal și chirurgical

Sindromul Asherman

Sindromul Asherman apare atunci când se formează aderențe intrauterine în interiorul uterului. Acesta este un țesut cicatricial care crește în foi în interiorul uterului. Poate fi cauzat de dilatații și chiuretaje repetate (D&C), infecții pelviene, operații cezariene și alte intervenții chirurgicale la nivelul uterului. Uneori, cauza sa este necunoscută. Sindromul Asherman poate crea probleme de concepție și avorturi spontane repetate. Acesta poate fi tratat în timpul unei histeroscopii, o procedură care permite atât diagnosticarea, cât și îndepărtarea țesutului cicatricial.

Infecția virală a endometrului

O infecție virală găsită în endometru poate provoca infertilitate și pierderi repetate de sarcină. Deși aceasta este încă o teorie și se află în stadii foarte incipiente de cercetare, ar putea explica unele cazuri de infertilitate “inexplicabilă”. Familia de virusuri ale herpesului este, de asemenea, responsabilă de varicela, mononucleoza și de herpesul labial comun. Se suspectează că HHV-6 se transmite prin salivă și este cel mai bine cunoscut pentru că provoacă o erupție cutanată virală comună în copilărie, roseola. Ca și celelalte virusuri herpetice, chiar și după ce infecția inițială trece, virusul rămâne latent în organism. Cercetătorii suspectează că HHV-6 poate fi asociat cu alte probleme de sănătate, dincolo de erupțiile cutanate din copilărie.

Grosimea endometrului

Dacă urmați un tratament de fertilitate, medicul se poate referi la endometrul ca fiind prea subțire sau chiar prea gros. Grosimea endometrului este determinată prin intermediul unei ecografii vaginale. Nu există un consens clar cu privire la ceea ce este “prea subțire” sau “prea gros”. Fiecare medic are o opinie ușor diferită în această privință. Ceea ce se cunoaște este că a avea un endometru prea subțire sau prea gros poate reduce șansele unei sarcini reușite. Cercetările au descoperit că poate afecta negativ implantarea embrionului sau crește șansele de avort spontan. O reacție ovariană slabă este asociată cu un endometru subțire. De asemenea, este important de știut că utilizarea repetată a medicamentului pentru fertilitate este cunoscută ca având un impact negativ asupra grosimii endometrului. Utilizarea pe termen lung a pilulelor contraceptive este, de asemenea, suspectată de a provoca temporar un endometru subțire. Un istoric de anorexie (indice de masă corporală scăzut) poate afecta mucoasa endometrială și o poate face să se subțieze.

Întrebări frecvente

1. Ce nivel de grosime a endometrului indică prezența cancerului?
   Un endometru îngroșat nu indică cancer, dar este un factor de risc de cancer la femeile aflate la postmenopauză. O grosime a mucoasei endometriale mai mare de 4 milimetri (mm) justifică efectuarea de teste suplimentare. Pentru perspectivă, femeile aflate la postmenopauză cu sângerări vaginale și un endometru mai mare de 5 mm grosime au un risc de cancer de 7,3%.
2. Ce se întâmplă dacă endometrul este gros?
   Un endometru gros este cauzat de hiperplazia endometrială. Aceasta crește riscul de cancer endometrial și cancer uterin. Afecțiunea tinde să apară în timpul sau după menopauză. Terapia cu progestativ poate ameliora simptomele.
3. De ce trebuie să știți despre endometru?
   Stratul dinamic al endometrului controlează ciclul menstrual al unei femei. Neregularitățile sau problemele cu endometrul ar putea duce la mai multe probleme atunci când o femeie încearcă să rămână însărcinată. Cele mai frecvente probleme care apar la nivelul endometrului sunt o fereastră de implantare deplasată și endometrioza. În plus, unele afecțiuni mai puțin frecvente care ar putea apărea la nivelul endometrului includ hiperplazia endometrială și cancerul. Este necesar ca o femeie să se adreseze unui medic pentru a se asigura că sănătatea endometrului este în regulă, mai ales dacă se planfică tratamente de reproducere asistată, cum ar fi FIV. Înțelegerea faptului că unele femei au o fereastră de implantare deplasată poate fi de ajutor.

Concluzie

Endometrul joacă un rol esențial în viața unei femei. Având grijă de sănătatea dvs. și monitorizând orice anomalie care poate fi legată de endometru, puteți preveni complicațiile viitoare. De asemenea, fiind informată cu privire la responsabilitățile endometrului în corp,  puteți înțelege cum să alegeți un tratament în cazul unei boli sau probleme și cum să vă pregătiți pentru o sarcină.