Meniu

Greturi in sarcina: manifestari, factori de risc si gestionare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Grețurile în sarcină reprezintă o manifestare frecventă care apare la majoritatea gravidelor, în special în primul trimestru. Acestea pot surveni în orice moment al zilei, nu doar dimineața, și durează de obicei până în săptămâna 16-20 de sarcină. Simptomele variază de la senzații ușoare de greață până la episoade frecvente de vărsături, fiind cauzate în principal de modificările hormonale specifice sarcinii.

Deși neplăcute, grețurile în sarcină nu afectează dezvoltarea fătului, cu excepția cazurilor severe care necesită îngrijire medicală. Alimentația echilibrată, hidratarea corespunzătoare și modificările în stilul de viață pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Evoluția și manifestarea grețurilor în sarcină

Grețurile reprezintă unul dintre primele semne ale sarcinii și pot varia ca intensitate și durată de la o gravidă la alta. Acestea sunt influențate de nivelurile hormonale și de sensibilitatea individuală a fiecărei femei la schimbările fiziologice din această perioadă.

Momentul apariției grețurilor: Primele manifestări apar de obicei în jurul săptămânii 6 de sarcină, odată cu creșterea nivelului hormonului gonadotropină corionică umană. Unele gravide pot experimenta grețuri chiar mai devreme, încă din a patra săptămână de sarcină, acestea fiind adesea unul dintre primele indicii ale sarcinii.

Perioada de vârf și durata: Intensitatea maximă a grețurilor se înregistrează între săptămânile 8 și 12 de sarcină. În această perioadă, modificările hormonale sunt cele mai pronunțate, iar organismul se adaptează la noua stare fiziologică. Simptomele pot varia de la episoade ușoare de greață până la vărsături frecvente.

Momentul dispariției grețurilor: Pentru majoritatea gravidelor, grețurile încep să se diminueze treptat după săptămâna 12 și dispar complet în jurul săptămânii 16-20 de sarcină. Totuși, unele femei pot prezenta simptome pe tot parcursul sarcinii, cu intensitate variabilă. Acest lucru nu indică o problemă medicală, atât timp cât starea generală rămâne bună.

Frecvența pe parcursul zilei: Deși sunt numite „grețuri matinale”, acestea pot apărea în orice moment al zilei. Multe gravide experimentează simptome mai intense dimineața, pe stomacul gol, dar episoadele de greață pot surveni și după-amiaza sau seara. Frecvența și intensitatea variază în funcție de diverși factori precum oboseala, mirosurile puternice sau anumite alimente.

Gestionarea grețurilor prin alimentație

Alimentația joacă un rol esențial în controlul grețurilor din timpul sarcinii. O dietă echilibrată și un program regulat al meselor pot contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor și menținerea unei stări generale bune.

Alimente de evitat: Preparatele grase, prăjite sau foarte condimentate pot agrava starea de greață. Alimentele cu miros puternic, precum usturoiul sau ceapa, precum și cele foarte dulci sau foarte sărate trebuie limitate. Cafeaua și alte băuturi care conțin cafeină pot intensifica senzația de greață.

Alimente recomandate: Biscuiții simpli, pâinea prăjită, bananele și orezul fiert sunt bine tolerate. Alimentele bogate în proteine, cum ar fi iaurtul, brânza sau nucile, pot ajuta la stabilizarea glicemiei. Grepfrutul, lămâia și ghimbirul au proprietăți antiemetice naturale.

Tipare alimentare și programul meselor: Consumul de mese mici și dese, la intervale regulate, este mai benefic decât trei mese principale abundente. Este important să nu se sară peste mese și să se mănânce înainte de apariția senzației de foame. Dimineața, înainte de ridicarea din pat, se recomandă consumul câtorva biscuiți simpli.

Recomandări pentru hidratare: Aportul adecvat de lichide este esențial pentru prevenirea deshidratării. Se recomandă consumul de apă plată în cantități mici și dese, ceaiuri de plante precum mușețel sau mentă, și supe clare. Băuturile carbogazoase trebuie evitate sau consumate doar după ce au fost degazeificate.

Vitamine și suplimente: Administrarea vitaminelor prenatale trebuie făcută după masă pentru a reduce riscul de greață. Vitamina B6 poate ajuta la ameliorarea simptomelor. În cazul intoleranței la fier, medicul poate recomanda temporar doar acid folic și iod, reintroducând ulterior preparatele cu fier când starea se ameliorează.

Remedii naturale și metode de ameliorare

Abordările naturale pentru ameliorarea grețurilor în sarcină oferă alternative sigure și eficiente la medicația tradițională. Aceste metode pot fi integrate în rutina zilnică pentru a reduce disconfortul și a îmbunătăți calitatea vieții în timpul sarcinii.

Soluții pe bază de ghimbir: Ghimbirul reprezintă unul dintre cele mai eficiente remedii naturale pentru grețurile din sarcină, datorită proprietăților sale antiemetice naturale. Poate fi consumat sub formă de ceai proaspăt preparat din rădăcină de ghimbir, dropsuri, capsule sau biscuiți cu ghimbir. Doza recomandată este de maximum 1000 mg pe zi, împărțită în mai multe prize pentru rezultate optime și siguranță maximă.

Tehnici de acupresură: Acupresura reprezintă o metodă tradițională care utilizează presiunea aplicată în anumite puncte specifice ale corpului pentru ameliorarea grețurilor. Punctul P6, localizat la trei degete sub încheietura mâinii, pe partea interioară a antebrațului, este deosebit de eficient. Brățările speciale de acupresură pot fi purtate pe tot parcursul zilei, oferind o ameliorare continuă a simptomelor.

Opțiuni de aromaterapie: Anumite arome naturale pot reduce senzația de greață în mod eficient. Uleiul esențial de lămâie, mentă sau lavandă pot fi utilizate prin difuzare în cameră sau prin inhalare directă. Este important ca aromele să fie pure și naturale, iar concentrația să fie redusă pentru a evita iritarea căilor respiratorii sau agravarea simptomelor.

Recomandări pentru odihnă și somn: Odihna adecvată joacă un rol crucial în gestionarea grețurilor din sarcină. Somnul insuficient poate intensifica simptomele, astfel că este recomandată stabilirea unui program regulat de somn cu minimum 8 ore pe noapte. Pauzele scurte în timpul zilei și poziționarea corectă în timpul somnului pot reduce semnificativ intensitatea grețurilor.

Ajustări ale mediului înconjurător: Modificarea mediului poate reduce semnificativ frecvența și intensitatea episoadelor de greață. Aerisirea frecventă a încăperilor, menținerea unei temperaturi moderate și evitarea mirosurilor puternice sunt esențiale. Organizarea spațiului de locuit astfel încât să permită accesul rapid la baie și păstrarea unui mediu curat și proaspăt pot îmbunătăți considerabil confortul gravidei.

Factori de risc pentru grețurile severe în sarcină

Anumite caracteristici și condiții preexistente pot crește probabilitatea dezvoltării unor forme severe de greață în timpul sarcinii, necesitând o monitorizare atentă și intervenție medicală promptă.

Istoricul sarcinilor anterioare: Experiența grețurilor severe într-o sarcină anterioară reprezintă un indicator important pentru riscul crescut de a dezvolta simptome similare în sarcinile ulterioare. Femeile care au avut hiperemeza gravidică anterior au o probabilitate de 80% să se confrunte cu aceeași problemă în sarcinile următoare, necesitând o pregătire și monitorizare specială.

Istoricul familial: Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în manifestarea grețurilor severe în sarcină. Femeile ale căror mame sau surori au experimentat forme severe de greață în timpul sarcinilor lor prezintă un risc crescut de a dezvolta simptome similare, sugerând existența unei componente ereditare în această afecțiune.

Afecțiuni preexistente: Anumite condiții medicale prezente înainte de sarcină pot amplifica riscul de grețuri severe. Problemele tiroidiene, diabetul, tulburările gastrointestinale sau migrena cronică pot interacționa cu modificările fiziologice ale sarcinii, conducând la intensificarea simptomelor de greață și necesitând o abordare terapeutică complexă.

Sarcini multiple: Prezența mai multor fetuși determină niveluri hormonale mai ridicate, în special al hormonului gonadotropină corionică umană, ceea ce poate intensifica semnificativ grețurile. Sarcinile gemelare sau multiple necesită o monitorizare mai atentă și pot necesita intervenții terapeutice mai timpurii pentru controlul simptomelor.

Factori hormonali: Nivelurile crescute ale hormonilor specifici sarcinii, în special estrogenii și gonadotropina corionică umană, reprezintă factori determinanți în apariția grețurilor severe. Variațiile individuale în sensibilitatea la acești hormoni și rata lor de creștere pot influența semnificativ severitatea simptomelor și necesitatea intervențiilor terapeutice.

Hiperemeza gravidică

Hiperemeza gravidică reprezintă o formă severă de greață și vărsături în sarcină, care afectează aproximativ 2% dintre gravide. Această condiție necesită intervenție medicală promptă și poate duce la deshidratare severă, dezechilibre electrolitice și pierdere în greutate semnificativă.

Simptome și semne de alarmă

Manifestările hiperemezei gravidice includ vărsături frecvente, mai mult de trei-patru episoade pe zi, care duc la imposibilitatea menținerii unei hidratări și nutriții adecvate. Semnele de alarmă cuprind deshidratarea severă manifestată prin urină închisă la culoare și cantitate redusă, amețeli la ridicarea în picioare, slăbiciune extremă și pierdere în greutate de peste 5% din greutatea inițială. Pielea și mucoasele devin uscate, iar pulsul poate fi accelerat.

Complicații

Hiperemeza gravidică netratată poate avea consecințe grave atât pentru mamă, cât și pentru făt. Deshidratarea severă poate duce la insuficiență renală, dezechilibre electrolitice și metabolice. Malnutriția prelungită poate cauza deficiențe vitaminice severe, în special de vitamine din complexul B, afectând dezvoltarea fetală. În cazuri extreme, poate apărea encefalopatia Wernicke, o complicație neurologică gravă cauzată de deficitul de tiamină.

Intervenții medicale

Abordarea terapeutică a hiperemezei gravidice necesită o evaluare completă și monitorizare atentă în mediul spitalicesc. Evaluarea inițială include analize de sânge pentru verificarea funcției hepatice și renale, electroliților și hemogramei complete. Ecografia este necesară pentru confirmarea vârstei gestaționale și excluderea altor patologii asociate sarcinii. Tratamentul trebuie individualizat în funcție de severitatea simptomelor și răspunsul la terapie.

Opțiuni de tratament

Terapia cu fluide intravenoase: Rehidratarea reprezintă prima linie de tratament în hiperemeza gravidică și se realizează prin administrarea de soluții cristaloide echilibrate. Volumul și compoziția fluidelor sunt ajustate în funcție de gradul de deshidratare și dezechilibrele electrolitice prezente. Terapia include și corectarea deficitului de potasiu, magneziu și alte electroliți esențiali pentru funcționarea normală a organismului.

Medicație antiemetică: Tratamentul farmacologic include medicamente antiemetice sigure în sarcină, administrate inițial intravenos pentru efect rapid. Ondansetronul, metoclopramidul și prometazina sunt opțiunile terapeutice frecvent utilizate. Schema de tratament este adaptată individual, începând cu doze mici care pot fi crescute progresiv în funcție de răspunsul clinic. Suplimentarea cu vitamine, în special complexul B și acid folic, este esențială pentru prevenirea complicațiilor neurologice.

Îngrijiri spitalicești necesare: Spitalizarea este necesară pentru monitorizarea continuă a parametrilor vitali, balanței hidrice și răspunsului la tratament. Personalul medical evaluează zilnic greutatea pacientei, diureza și statusul mental. Nutriția parenterală poate fi necesară în cazurile severe cu malnutriție. Suportul psihologic este important, deoarece hiperemeza gravidică poate avea un impact semnificativ asupra stării emoționale a pacientei. Externarea se face doar după stabilizarea stării generale și demonstrarea capacității de menținere a hidratării și nutriției pe cale orală.

Întrebări frecvente

Pot grețurile în sarcină să afecteze copilul meu?

În general, grețurile în sarcină nu afectează dezvoltarea copilului. Totuși, în cazuri severe, cum ar fi hiperemeza gravidică, pot apărea riscuri de deshidratare și malnutriție care necesită intervenție medicală.

De ce se numesc "grețuri matinale" dacă se manifestă toată ziua?

Termenul "grețuri matinale" provine din faptul că simptomele sunt adesea mai intense dimineața, pe stomacul gol. Totuși, multe femei experimentează greață și în alte momente ale zilei.

Indică grețurile în sarcină o sarcină sănătoasă?

Grețurile în sarcină sunt asociate cu niveluri hormonale crescute, ceea ce poate indica o sarcină sănătoasă. Cu toate acestea, absența grețurilor nu este un semn de alarmă și nu implică probleme de sănătate.

Ce declanșează grețurile în sarcină?

Grețurile pot fi declanșate de mirosuri puternice, alimente grase sau condimentate și stres. Modificările hormonale sunt principalul factor responsabil pentru apariția acestor simptome.

Cum pot să știu dacă grețurile mele sunt severe?

Grețurile sunt considerate severe dacă implică vărsături frecvente, pierdere în greutate și deshidratare. Dacă aceste simptome persistă, este necesar să consultați un medic pentru evaluare și tratament.

Ar trebui să iau vitamine prenatale dacă îmi provoacă greață?

Dacă vitaminele prenatale provoacă greață, încercați să le luați cu alimente sau seara. Discutați cu medicul despre alternative sau ajustări ale dozei pentru a reduce disconfortul.

Pot grețurile în sarcină să prezică sexul copilului?

Nu există dovezi științifice care să susțină ideea că grețurile pot prezice sexul copilului. Acestea sunt influențate de factori hormonali și variații individuale.

Este normal să nu am grețuri în sarcină?

Da, este normal să nu aveți grețuri în sarcină. Fiecare sarcină este unică și absența grețurilor nu indică neapărat o problemă de sănătate.

Concluzie

Grețurile în sarcină sunt o experiență comună pentru multe femei, dar intensitatea și durata lor variază. În timp ce majoritatea cazurilor sunt ușoare și gestionabile prin alimentație și remedii naturale, formele severe precum hiperemeza gravidică necesită intervenție medicală. Înțelegerea factorilor de risc și a metodelor de ameliorare poate ajuta la reducerea disconfortului și la asigurarea unei sarcini sănătoase. Consultarea unui medic este esențială în cazurile severe pentru a proteja atât mama, cât și copilul.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Wylde, S., Nwose, E., & Bwititi, P. (2016). Morning sickness in pregnancy: mini review of possible causes with proposal for monitoring by diagnostic methods. International Journal of Reproduction, Contraception, Obstetrics and Gynecology, 5(2), 261-267.

https://researchoutput.csu.edu.au/en/publications/morning-sickness-in-pregnancy-mini-review-of-possible-causes-with

Gadsby, R., Ivanova, D., Trevelyan, E., Hutton, J. L., & Johnson, S. (2020). Nausea and vomiting in pregnancy is not just ‘morning sickness’: data from a prospective cohort study in the UK. British Journal of General Practice, 70(697), e534-e539.

https://bjgp.org/content/70/697/e534.short

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.