Grosimea endometrului este un parametru măsurat în mod obișnuit la ecografia ginecologică de rutină și la RMN. Aspectul, precum și grosimea endometrului, vor depinde de cazul în care pacienta este la vârsta reproductivă sau postmenopauză și, dacă este la vârsta reproductivă, în ce moment al ciclului menstrual este examinată.
Grosimea endometrului
Endometrul este mucoasa uterului și unul dintre puținele organe din corpul uman care își schimbă dimensiunea în fiecare lună, pe parcursul anilor fertili ai unei persoane. În fiecare lună, ca parte a ciclului menstrual, organismul pregătește endometrul pentru a găzdui un embrion. Grosimea endometrului crește și scade în timpul acestui proces. Doi hormoni, estrogenul și progesteronul, determină aceste cicluri de creștere a endometrului și eliminarea acestuia prin menstruație, dacă nu se dezvoltă o sarcină.
Grosimea normală a endometrului se modifică de-a lungul vieții unei persoane, din copilărie, până la maturitatea sexuală, anii fertili și după menopauză. La testele imagistice ale tinerelor care nu au început încă să aibă menstruația, endometrul este prezent, dar mai mic decât va fi mai târziu în viață.
Endometrul este cel mai subțire în timpul menstruației, când măsoară, de obicei, între 2 și 4 milimetri (mm) în grosime. Prima jumătate a fazei proliferative începe în jurul zilei 6-14 a ciclului unei persoane, sau în perioada dintre sfârșitul unui ciclu menstrual, când sângerarea se oprește, și înainte de ovulație. În această fază, endometrul începe să se îngroașe și poate măsura între 5-7 mm. Pe măsură ce ciclul avansează și se îndreaptă spre ovulație, endometrul se îngroașă, până la aproximativ 11 mm. După aproximativ 14 zile din ciclul unei persoane, hormonii declanșează eliberarea unui ovul. În timpul acestei faze de secreție, grosimea endometrului este cea mai mare și poate ajunge la 16 mm.
De ce este determinat țesutul anormal de gros?
Cu excepția cazului în care aveți simptome neobișnuite, țesutul endometrial gros nu reprezintă, în general, un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, o dungă endometrială groasă poate fi un semn de:
- Polipi – polipii endometriali sunt anomalii ale țesutului care se găsesc în uter. Acești polipi fac ca endometrul să apară mai gros la o ecografie. În majoritatea cazurilor, polipii sunt benigni. Într-un procent mic de cazuri, polipii endometriali pot deveni maligni.
- Fibroame – acestea se pot atașa la endometru și îl fac să pară mai gros. Fibroamele sunt extrem de frecvente, până la 80% dintre femei dezvoltându-le la un moment dat înainte de a împlini 50 de ani.
- Utilizarea tamoxifenului – acesta este un medicament utilizat pentru tratarea cancerului de sân. Efectele secundare comune includ menopauza precoce și modificări în modul în care endometrul se îngroașă și se subțiază.
- Hiperplazia endometrială – aceasta apare atunci când glandele endometriale determină țesutul să crească mai repede. Afecțiunea este mai frecventă la femeile care au ajuns la menopauză. În unele cazuri, hiperplazia endometrială poate deveni malignă.
- Cancerul endometrial – aproape toate cancerele uterine încep în celulele endometriale. A avea un endometru anormal de gros ar putea fi un semn timpuriu de cancer. Alte simptome includ sângerări abundente, frecvente sau neregulate în alt mod, scurgeri neregulate după menopauză și dureri abdominale sau pelviene inferioare.
Concluzie
Acordarea atenției la grosimea endometrului poate ajuta femeile să își monitorizeze sănătatea și să înțeleagă dacă există un risc de cancer sau orice alte complicații. Modificările grosimii endometriale sunt frecvente pe parcursul vieții unei persoane. Cu toate acestea, dacă cineva observă sângerări anormale, secreții, dureri pelviene sau alte schimbări în modul în care corpul său se simte, ar trebui să consulte un medic pentru a primi un tratament adecvat.