Nașterea prin cezariană reprezintă o alternativă sigură la nașterea naturală atunci când există contraindicații pentru aceasta din urmă. Procedura chirurgicală permite aducerea pe lume a copilului în condiții controlate, când există riscuri asociate nașterii pe cale naturală.
Indicații pentru cezariana planificată
Cezariana planificată este recomandată în situațiile în care se poate anticipa că nașterea pe cale naturală ar putea pune în pericol sănătatea mamei sau a copilului. Medicul evaluează cu atenție istoricul medical, starea actuală și factorii de risc pentru a determina necesitatea acestei intervenții chirurgicale.
Istoric de cezariană anterioară
Prezența unei cezariene anterioare reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru programarea unei noi cezariene. Deși în unele cazuri este posibilă nașterea naturală după o cezariană anterioară, medicul va evalua tipul inciziei anterioare, perioada scursă de la ultima intervenție și alți factori relevanți pentru a determina siguranța unei nașteri vaginale.
Afecțiuni medicale care necesită cezariană
Diverse probleme de sănătate pot face necesară efectuarea unei cezariene planificate. Acestea includ hipertensiunea arterială severă, diabetul zaharat cu complicații, bolile cardiace sau anumite infecții active precum herpes genital sau HIV. Aceste afecțiuni pot crește riscurile asociate nașterii naturale, făcând cezariana o opțiune mai sigură.
Probleme de poziționare a fătului
Poziția anormală a fătului în uter reprezintă o indicație frecventă pentru cezariană. Situațiile includ prezentația pelviană (când fătul este poziționat cu picioarele sau fesele în jos), poziția transversală sau alte poziții care fac imposibilă nașterea naturală în condiții de siguranță.
Sarcini multiple
În cazul sarcinilor gemelare sau cu tripleți, cezariana poate fi necesară pentru a reduce riscurile asociate nașterii. Decizia depinde de poziția feților, vârsta gestațională și alți factori specifici sarcinii multiple. În special în cazul tripleților sau al unui număr mai mare de feți, cezariana este aproape întotdeauna recomandată.
Complicații placentare
Placenta previa: Această condiție apare când placenta acoperă parțial sau complet colul uterin, blocând calea naturală de naștere. Situația poate cauza sângerări severe în timpul sarcinii sau în timpul travaliului, necesitând cezariană pentru siguranța atât a mamei, cât și a fătului. Diagnosticul se confirmă prin ecografie și necesită monitorizare atentă pe parcursul sarcinii.
Dezlipirea de placentă: Această urgență obstetricală apare când placenta se desprinde parțial sau complet de peretele uterin înainte de naștere. Situația poate compromite aprovizionarea fătului cu oxigen și nutrienți, reprezentând un pericol iminent pentru viața acestuia. Simptomele includ sângerare vaginală, dureri abdominale severe și modificări ale activității fetale, necesitând intervenție chirurgicală de urgență.
Situații de urgență care necesită cezariană
Există multiple situații neprevăzute care pot apărea în timpul travaliului și care necesită efectuarea unei cezariene de urgență pentru protejarea sănătății mamei și a copilului. Aceste situații pot evolua rapid și necesită intervenție promptă.
Lipsa progresului în travaliu
Travaliul staționar reprezintă una dintre cele mai frecvente indicații pentru cezariana de urgență. Această situație apare când dilatația colului uterin nu progresează sau când fătul nu coboară prin canalul de naștere în ciuda contracțiilor adecvate. Cauza poate fi disproporția cefalo-pelvină sau poziționarea inadecvată a fătului.
Semne de suferință fetală
Modificările severe ale ritmului cardiac fetal pot indica faptul că fătul nu primește suficient oxigen. Aceste modificări pot include decelerații tardive, bradicardie prelungită sau alte pattern-uri anormale ale frecvenței cardiace fetale. În astfel de situații, cezariana de urgență poate preveni complicațiile severe sau decesul fetal.
Probleme ale cordonului ombilical
Prolapsul de cordon ombilical, când cordonul coboară înaintea fătului prin colul uterin, sau compresia severă a acestuia reprezintă urgențe obstetricale care necesită cezariană imediată. Aceste situații pot compromite rapid fluxul sanguin către făt, punându-i viața în pericol.
Probleme placentare bruște
Complicațiile placentare acute reprezintă urgențe obstetricale care necesită intervenție imediată prin cezariană. Acestea includ situații precum decolarea prematură de placentă normal inserată sau ruptura vaselor placentare. În astfel de cazuri, sângerarea abundentă și compromiterea oxigenării fetale pot pune în pericol atât viața mamei, cât și a fătului, necesitând extragerea de urgență a copilului prin operație cezariană.
Complicații în timpul travaliului
Travaliu prelungit: Travaliul prelungit apare când procesul nașterii durează semnificativ mai mult decât perioada considerată normală, depășind 20 de ore la primipare sau 14 ore la multipare. Această situație poate fi cauzată de contracții inadecvate, poziționarea incorectă a fătului sau disproporția cefalo-pelvină. Prelungirea excesivă a travaliului crește riscul de infecții și epuizare maternă, necesitând intervenție chirurgicală.
Probleme cervicale: Dilatația insuficientă sau neuniformă a colului uterin poate împiedica progresul normal al nașterii. Rigiditatea cervicală sau prezența cicatricilor de la intervențiile anterioare pot face imposibilă atingerea dilatației complete necesare pentru nașterea vaginală. În aceste situații, continuarea travaliului poate fi ineficientă și riscantă.
Ruptura uterină: Această complicație gravă implică ruperea peretelui uterin, cel mai frecvent la nivelul unei cicatrici de cezariană anterioară. Simptomele includ durere abdominală bruscă și severă, modificări ale bătăilor cardiace fetale și sângerare internă. Ruptura uterină reprezintă o urgență obstetricală extremă care necesită cezariană imediată pentru salvarea vieții mamei și a fătului.
Momentul optim pentru cezariană
Alegerea momentului potrivit pentru efectuarea cezarienei este crucială pentru sănătatea mamei și a fătului. Decizia se bazează pe multiple criterii medicale și trebuie adaptată fiecărui caz în parte, luând în considerare atât beneficiile, cât și riscurile potențiale.
Momentul standard la 39 de săptămâni
Cezariana planificată se efectuează în mod obișnuit la 39 de săptămâni de sarcină, când dezvoltarea pulmonară și cerebrală a fătului este completă. Acest moment oferă cel mai bun echilibru între maturitatea fetală și riscurile asociate continuării sarcinii. Studiile arată că nașterea la această vârstă gestațională reduce semnificativ riscul complicațiilor respiratorii neonatale.
Excepții pentru nașterea timpurie
În anumite situații medicale, cezariana poate fi necesară înainte de 39 de săptămâni. Acestea includ preeclampsia severă, restricția severă de creștere intrauterină sau decompensarea unor afecțiuni materne cronice. În aceste cazuri, riscurile continuării sarcinii depășesc beneficiile așteptării până la termenul standard.
Considerente pentru timpul de urgență
În situații de urgență, momentul efectuării cezarienei este dictat de severitatea problemei medicale. Protocoalele spitalicești prevăd intervale de timp maxime admise între decizia de a efectua cezariana și momentul extracției fătului, acestea variind în funcție de gradul de urgență al situației.
Afecțiuni medicale care influențează momentul nașterii
Diverse patologii materne pot necesita modificarea momentului cezarienei. Diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau bolile autoimune pot impune nașterea mai devreme decât termenul standard. Decizia se ia în echipă multidisciplinară, evaluând riscurile și beneficiile pentru fiecare caz în parte.
Momentul nașterii în sarcina multiplă
Momentul nașterii în sarcina gemelară: Nașterea gemenilor prin cezariană se planifică de obicei între săptămânile 36 și 37 de sarcină pentru gemenii monocorionici și între săptămânile 37 și 38 pentru cei dicorionici. Această programare echilibrează riscurile prematurității cu cele ale complicațiilor specifice sarcinii gemelare, precum sindromul de transfuzie feto-fetală sau restricția de creștere discordantă.
Tripleți și sarcini multiple de ordin superior: Pentru sarcinile cu tripleți sau mai mulți feți, cezariana se programează mai devreme, de obicei între săptămânile 34 și 36 de sarcină. Această decizie se bazează pe riscul crescut de complicații materne și fetale asociate cu sarcinile multiple de ordin superior, precum și pe necesitatea de a preveni travaliul spontan care ar putea complica extracția feților.