Mastita la menopauza: cauze, simptome si optiuni de tratament

Modificările hormonale din această perioadă pot face sânii mai sensibili la infecții și inflamații, iar sistemul imunitar poate fi afectat de scăderea nivelului de estrogen. Diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Simptomele mastitei la menopauză

Manifestările clinice ale mastitei la menopauză pot varia ca intensitate și durată, fiind importante pentru stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat. Pacientele pot prezenta o combinație de simptome locale și sistemice care necesită evaluare medicală promptă.

Durerea și sensibilitatea la nivelul sânilor: Durerea intensă și persistentă reprezintă unul dintre primele simptome ale mastitei la menopauză. Sânii devin extrem de sensibili la atingere, iar disconfortul poate iradia către axilă sau braț. Intensitatea durerii poate varia de la moderată la severă, afectând semnificativ activitățile zilnice și calitatea somnului pacientei.

Inflamația și umflarea: Inflamația se manifestă prin mărirea vizibilă a volumului sânului afectat, care devine tensionat și dureros. Țesutul mamar poate părea mai dens și mai compact la palpare, iar pielea poate deveni lucioasă din cauza edemului. Umflarea poate fi localizată într-o anumită zonă sau poate afecta întregul sân.

Roșeața și căldura locală: Zona afectată prezintă o colorație roșiatică distinctă, iar la palpare se poate simți o temperatură mai ridicată comparativ cu țesutul înconjurător. Această manifestare este cauzată de răspunsul inflamator al organismului și de creșterea fluxului sanguin în zona afectată. Modificările de culoare pot varia de la roz pal până la roșu intens.

Febra și simptomele sistemice: Mastita la menopauză poate fi însoțită de manifestări sistemice precum febră, frisoane, oboseală marcată și stare generală alterată. Temperatura corporală poate crește peste 38°C, iar pacienta poate prezenta transpirații, dureri musculare și articulare, precum și lipsa poftei de mâncare. Aceste simptome indică prezența unei infecții active care necesită tratament prompt.

Cauzele mastitei la menopauză

Mastita la menopauză este o afecțiune complexă care poate fi determinată de multiple mecanisme patogenice. Înțelegerea cauzelor este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și prevenirea recidivelor.

Cauze comune

Modificările hormonale din menopauză: Fluctuațiile hormonale specifice acestei perioade pot modifica structura și funcționalitatea țesutului mamar. Scăderea nivelului de estrogen afectează elasticitatea țesuturilor și poate duce la modificări ale canalelor galactofore. Aceste schimbări pot predispune la dezvoltarea inflamației și infecției la nivelul sânilor.

Infecțiile bacteriene: Bacteriile pot pătrunde în țesutul mamar prin mici fisuri ale pielii sau prin canalele galactofore. Cele mai frecvente microorganisme implicate sunt Staphylococcus aureus și streptococii. Infecția bacteriană determină un răspuns inflamator intens, cu acumulare de leucocite și formarea posibilă a abceselor mamare.

Ectazia ductală: Această afecțiune se caracterizează prin dilatarea și îngroșarea canalelor galactofore, care pot deveni blocate cu secreții și resturi celulare. Blocajul favorizează staza și poate duce la inflamație cronică sau infecție secundară. Ectazia ductală este frecvent întâlnită la femeile în perioada de menopauză.

Canalele galactofore blocate: Obstrucția canalelor mamare poate apărea din cauza acumulării de secreții sau a modificărilor structurale ale țesutului. Blocajul împiedică drenajul normal și poate duce la inflamație locală și infecție. Simptomele pot include noduli dureroși și sensibilitate locală crescută.

Modificările hormonale

Modificările nivelului de estrogen: Scăderea progresivă a nivelului de estrogen în perioada menopauzei afectează semnificativ țesutul mamar. Această modificare hormonală poate duce la atrofierea țesutului glandular, modificări ale elasticității și reducerea capacității naturale de apărare împotriva infecțiilor. Deficitul de estrogen influențează și producția de colagen, afectând structura și funcționalitatea țesutului mamar.

Dezechilibrul de progesteron: Nivelurile fluctuante de progesteron în perioada menopauzei pot afecta semnificativ țesutul mamar. Scăderea progesteronului poate duce la modificări în structura și funcționarea glandelor mamare, crescând susceptibilitatea la inflamații și infecții. Aceste modificări hormonale pot contribui la retenția de lichide și la sensibilitatea crescută a țesutului mamar.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea corectă a mastitei la menopauză necesită o evaluare complexă și sistematică, folosind multiple metode de investigație pentru a determina cauza exactă și severitatea afecțiunii. Acuratețea diagnosticului este esențială pentru alegerea tratamentului adecvat.

Examinarea fizică: Medicul efectuează o evaluare detaliată a sânilor, urmărind prezența zonelor dureroase, a modificărilor de temperatură și culoare, precum și a eventualelor noduli sau mase palpabile. Se observă consistența țesutului, prezența secrețiilor și modificările la nivelul pielii. Examinarea include și evaluarea ganglionilor limfatici axilari pentru a detecta eventuale semne de infecție sau inflamație.

Mamografia: Această investigație imagistică oferă imagini detaliate ale structurii interne a sânilor, permițând identificarea zonelor de inflamație, a calcificărilor și a altor modificări patologice. Mamografia este esențială pentru diferențierea mastitei de alte afecțiuni mamare și pentru excluderea prezenței formațiunilor tumorale. Tehnica folosește doze mici de radiații pentru a obține imagini clare ale țesutului mamar.

Ecografia mamară: Această metodă neinvazivă utilizează unde sonore pentru a vizualiza structurile interne ale sânului, fiind deosebit de utilă în identificarea colecțiilor lichidiene, a abceselor și a modificărilor inflamatorii. Ecografia poate ghida procedurile de aspirație sau biopsie și permite monitorizarea evoluției tratamentului. Metoda nu implică radiații și poate fi repetată ori de câte ori este necesar.

Biopsia: Procedura implică prelevarea unui fragment de țesut mamar pentru analiză microscopică, fiind necesară în cazurile în care diagnosticul rămâne incert după investigațiile imagistice. Biopsia poate confirma prezența infecției, poate identifica tipul de bacterii implicate și poate exclude alte patologii mamare. Procedura se efectuează sub anestezie locală și poate fi ghidată ecografic pentru precizie maximă.

Teste pentru diagnostic diferențial: Investigațiile de laborator includ hemoleucograma completă, proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor pentru evaluarea răspunsului inflamator. Culturile bacteriologice din secreții sau țesut sunt esențiale pentru identificarea agentului patogen și stabilirea sensibilității la antibiotice. Aceste teste ajută la diferențierea mastitei de alte afecțiuni mamare și ghidează alegerea tratamentului specific.

Opțiuni de tratament

Tratamentul mastitei la menopauză necesită o abordare terapeutică complexă, adaptată severității simptomelor și cauzelor subiacente. Succesul terapeutic depinde de diagnosticarea precoce și inițierea promptă a tratamentului adecvat.

Opțiuni non-chirurgicale

Antibiotice: Tratamentul antibiotic reprezintă pilonul principal în managementul mastitei infecțioase la menopauză. Alegerea antibioticului se bazează pe rezultatele culturilor bacteriene și pe sensibilitatea la antibiotice. Medicamentele sunt administrate oral sau intravenos, în funcție de severitatea infecției, pentru o perioadă de 10-14 zile. Monitorizarea răspunsului la tratament este esențială pentru ajustarea terapiei.

Medicație antiinflamatorie: Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene sunt utilizate pentru reducerea inflamației și ameliorarea durerii asociate mastitei. Acestea ajută la diminuarea edemului și a disconfortului local, permițând o recuperare mai rapidă. Administrarea se face oral sau topic, în funcție de severitatea simptomelor și preferințele pacientei.

Controlul durerii: Managementul durerii include utilizarea analgezicelor, aplicarea de comprese reci sau calde și adoptarea unor măsuri de susținere adecvată a sânilor. Medicamentele pentru controlul durerii sunt prescrise în funcție de intensitatea simptomelor și pot include paracetamol sau alte analgezice mai puternice în cazurile severe.

Intervenții chirurgicale

Necesitatea intervenției chirurgicale: Tratamentul chirurgical devine necesar când măsurile conservative nu produc ameliorarea dorită sau când se dezvoltă complicații precum abcesele mamare. Intervenția chirurgicală este indicată în cazurile de mastită cronică refractară la tratamentul medicamentos, când există colecții purulente care necesită drenaj sau când este necesară excizia țesutului afectat pentru a preveni recurențele.

Tipuri de proceduri chirurgicale: Intervențiile chirurgicale pentru mastita la menopauză includ drenajul abceselor mamare, care se realizează prin incizie și evacuarea colecțiilor purulente sub ghidaj ecografic. În cazurile cronice sau recurente, poate fi necesară excizia țesutului afectat sau rezecția canalelor galactofore dilatate. Pentru situațiile complicate, se poate recurge la tehnici microchirurgicale pentru reconstrucția țesutului mamar și restabilirea drenajului normal. Procedurile sunt efectuate sub anestezie locală sau generală, în funcție de amploarea intervenției și starea generală a pacientei.