Meniu

Nastere: semne, etape, durata si ameliorarea durerii

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Nașterea reprezintă un proces fiziologic complex care marchează finalul sarcinii și aducerea pe lume a unui copil. Acest proces natural implică mai multe etape distincte, începând cu primele semne ale travaliului și terminând cu expulzia placentei. Contracțiile uterine regulate reprezintă principalul mecanism care permite dilatarea colului uterin și coborârea fătului prin canalul de naștere.

Durata totală a travaliului variază considerabil, putând dura între 8 și 24 de ore la primipare și fiind de obicei mai scurtă la multipare. Momentul nașterii este precedat de diverse semne și simptome care ajută viitoarea mamă să recunoască debutul travaliului și să se prezinte la timp la maternitate.

Semnele începerii travaliului

Debutul travaliului poate fi recunoscut prin mai multe manifestări specifice care apar în ore sau zile înainte de nașterea propriu-zisă. Acestea includ contracții uterine regulate, ruperea membranelor amniotice și modificări ale secrețiilor vaginale.

Contracțiile regulate: Contracțiile adevărate de travaliu se diferențiază de contracțiile Braxton Hicks prin regularitatea și intensitatea lor crescândă. Acestea devin treptat mai puternice, mai frecvente și mai dureroase. Contracțiile încep de obicei la intervale de 10-15 minute și progresiv se apropie până la 3-5 minute între ele. Durata fiecărei contracții crește de la 30 de secunde până la 60-90 de secunde.

Ruperea membranelor: Ruperea membranelor amniotice sau „spargerea apei” se manifestă prin scurgerea de lichid amniotic prin vagin. Aceasta poate surveni brusc, sub forma unei cantități mari de lichid, sau treptat, sub forma unor scurgeri intermitente. Lichidul este de obicei clar sau ușor roz și nu are miros. În cazul ruperii membranelor, pacienta trebuie să se prezinte imediat la maternitate pentru evaluare.

Eliminarea dopului gelatinos: Dopul de mucus care protejează colul uterin în timpul sarcinii poate fi eliminat cu câteva zile sau ore înainte de debutul travaliului. Acesta apare ca o secreție vaginală gelatinoasă, uneori striată cu sânge. Eliminarea dopului gelatinos semnalează că nașterea se apropie, dar nu reprezintă o urgență medicală.

Simptomele travaliului incipient: În faza timpurie a travaliului pot apărea dureri lombare persistente, crampe abdominale asemănătoare celor menstruale și senzație de presiune pelvină. Unele femei experimentează greață, vărsături sau diaree ușoară. Aceste simptome pot fi însoțite de o stare de neliniște și anxietate crescută.

Momentul când trebuie de mers la spital: Momentul prezentării la maternitate depinde de mai mulți factori. Este necesară prezentarea imediată în cazul ruperii membranelor, sângerării vaginale abundente sau contracțiilor regulate la 5 minute interval timp de o oră. Pentru primipare, se recomandă prezentarea când contracțiile sunt regulate, dureroase și apar la intervale de 5-6 minute. Multiparele trebuie să se prezinte mai devreme, având în vedere că travaliul poate progresa mai rapid.

Etapele nașterii

Procesul nașterii este împărțit în trei etape distincte, fiecare cu caracteristici și durată specifică. Cunoașterea acestor etape ajută la înțelegerea progresului travaliului și a intervențiilor necesare în fiecare fază.

Prima etapă (Travaliul incipient (0-6 cm)): Această fază începe odată cu apariția contracțiilor regulate și durează până la dilatația de 6 centimetri. Colul uterin începe să se scurteze și să se dilate progresiv. Contracțiile sunt inițial ușoare și distanțate, devenind treptat mai intense și mai frecvente. Durata acestei faze variază considerabil, putând dura între 6 și 12 ore la primipare.

Prima etapă (Travaliul activ (6-8 cm)): În această fază, contracțiile devin mai puternice și mai frecvente, apărând la intervale de 2-3 minute. Dilatația colului uterin progresează mai rapid, iar durerea devine mai intensă. Pacienta poate simți presiune crescută în zona pelviană și poate avea dificultăți în găsirea unei poziții confortabile. Această fază durează în medie 2-3 ore.

A doua etapă (Expulzia și nașterea): Această etapă începe când colul uterin este complet dilatat (10 centimetri) și se termină cu nașterea copilului. Contracțiile sunt foarte intense și apropiate, iar pacienta simte nevoia puternică de a împinge. Capul copilului coboară progresiv prin canalul de naștere, rotându-se pentru a se adapta la forma pelvisului. Durata acestei faze variază între 30 de minute și 2 ore la primipare.

A treia etapă (Delivrența placentei): După nașterea copilului, uterul continuă să se contracte pentru a permite expulzia placentei. Această etapă durează de obicei între 5 și 30 de minute. Placenta trebuie examinată pentru a verifica integritatea sa, iar medicul va evalua prezența eventualelor leziuni ale canalului de naștere care necesită sutură.

Opțiuni de ameliorare a durerii

Gestionarea durerii în timpul nașterii implică atât metode naturale cât și medicale, adaptate nevoilor individuale ale fiecărei paciente. Tehnicile de ameliorare a durerii pot fi combinate pentru a obține cel mai bun rezultat, având în vedere că intensitatea durerii variază pe parcursul travaliului.

Metode naturale de ameliorare a durerii

Metodele naturale includ utilizarea apei calde sub formă de duș sau baie, care relaxează musculatura și reduce disconfortul contracțiilor. Masajul zonei lombare și aplicarea de comprese calde sau reci pot oferi un confort semnificativ. Aromaterapia, muzica relaxantă și tehnicile de vizualizare contribuie la crearea unei atmosfere liniștitoare și la reducerea anxietății asociate travaliului.

Tehnici de respirație

Respirația controlată reprezintă o metodă eficientă de gestionare a durerii în timpul contracțiilor. Tehnicile de respirație profundă, ritmică ajută la oxigenarea adecvată a organismului și la menținerea calmului. Inspirul se face pe nas, iar expirul pe gură, într-un ritm controlat care se adaptează intensității contracțiilor. Această tehnică ajută la focalizarea atenției și la reducerea percepției durerii.

Schimbări de poziție

Modificarea frecventă a poziției corpului în timpul travaliului poate reduce semnificativ disconfortul și poate facilita coborârea fătului prin canalul de naștere. Poziții precum statul în picioare, mersul, balansul pe mingea de naștere sau poziția ghemuit stimulează progresul travaliului și oferă un sentiment de control asupra procesului. Gravitația devine un aliat important în facilitarea nașterii.

Opțiuni medicale de ameliorare a durerii

Anestezia epidurală: Această metodă oferă o ameliorare eficientă a durerii prin administrarea de anestezic local în spațiul epidural. Efectul se instalează în aproximativ 15 minute și poate fi menținut pe toată durata travaliului. Pacienta rămâne conștientă și poate participa activ la procesul nașterii, simțind doar presiune în timpul contracțiilor. Monitorizarea constantă a tensiunii arteriale și a ritmului cardiac fetal este necesară după administrarea anesteziei epidurale.

Anestezia locală: Această tehnică implică injectarea unui anestezic local în zona perineală, fiind utilă în special pentru efectuarea episiotomiei sau pentru suturarea lacerațiilor post-naștere. Efectul este rapid și localizat, permițând efectuarea procedurilor necesare fără disconfort. Anestezia locală nu afectează starea de conștiență a pacientei și nu interferează cu procesul natural al nașterii.

Protoxidul de azot: Acest gaz incolor, cunoscut și sub numele de gaz ilariant, oferă o ameliorare rapidă și temporară a durerii când este inhalat prin mască. Efectul dispare rapid după întreruperea administrării, oferind flexibilitate în utilizare. Pacienta păstrează controlul asupra administrării, putând inhala gazul la începutul fiecărei contracții. Este o opțiune sigură care nu afectează progresul travaliului sau starea nou-născutului.

Canalul de naștere și procesul expulziei

Anatomia și fiziologia canalului de naștere sunt esențiale pentru înțelegerea mecanismului nașterii naturale. Modificările care au loc la nivelul structurilor pelvine și cervicale permit trecerea fătului prin canalul de naștere într-o succesiune de mișcări coordonate.

Structura pelvisului

Pelvisul feminin prezintă adaptări specifice care facilitează nașterea naturală. Oasele pelvine formează un canal cu dimensiuni și forme optime pentru trecerea fătului. Articulațiile pelvine devin mai mobile în timpul sarcinii datorită hormonului relaxină, permițând o ușoară lărgire a spațiului disponibil. Musculatura pelviană și ligamentele susțin acest proces complex, oferind atât stabilitate cât și flexibilitate.

Modificările cervicale

Colul uterin suferă transformări importante în timpul travaliului, proces cunoscut sub numele de maturare cervicală. Țesutul cervical devine mai moale și mai elastic, permițând dilatarea progresivă necesară nașterii. Acest proces începe cu scurtarea colului uterin, urmată de dilatarea acestuia de la câțiva milimetri până la 10 centimetri, dimensiune necesară pentru trecerea fătului.

Mișcarea bebelușului prin canalul de naștere

Poziționarea capului: Poziția optimă pentru naștere implică prezentarea cefalică cu occiputul orientat anterior. Oasele craniene ale fătului nu sunt sudate complet, permițând o ușoară suprapunere în timpul trecerii prin canalul de naștere. Această adaptabilitate, cunoscută sub numele de configurație, reduce diametrul efectiv al capului fetal și facilitează progresul nașterii.

Rotația în timpul coborârii: Pe măsură ce fătul coboară prin canalul de naștere, efectuează o serie de rotații pentru a se adapta la forma și dimensiunile pelvisului matern. Această mișcare spiralată, numită mecanism de naștere, permite capului fetal să traverseze cele mai largi diametre ale pelvisului în fiecare etapă a coborârii. Rotația internă este esențială pentru o naștere naturală reușită.

Poziția finală de naștere: În momentul nașterii, capul fătului se află în poziție occipito-pubiană, cu fața orientată spre sacrul matern. Această poziționare permite trecerea optimă prin canalul de naștere și reduce riscul de complicații. Extensia capului fetal se produce gradual pe măsură ce acesta traversează canalul de naștere, iar umerii urmează o rotație similară pentru a facilita expulzia completă a corpului.

Durata travaliului

Durata travaliului variază semnificativ de la o naștere la alta, fiind influențată de numeroși factori fiziologici și mecanici. Procesul complet poate dura între 8 și 24 de ore, cu diferențe notabile între primipare și multipare.

Primele nașteri: La primipare, travaliul durează în medie între 12 și 24 de ore. Prima etapă, dilatația, este cea mai îndelungată și poate dura între 8 și 16 ore. Faza activă a travaliului progresează mai lent, cu o dilatație cervicală de aproximativ un centimetru pe oră. Perioada de expulzie poate dura între una și trei ore, fiind necesară mai multă răbdare și ghidare din partea personalului medical.

Nașterile ulterioare: La multipare, durata totală a travaliului este semnificativ mai scurtă, variind între 6 și 12 ore. Țesuturile moi ale canalului de naștere sunt mai elastice datorită nașterilor anterioare, iar colul uterin se dilată mai rapid. Faza de expulzie este de obicei mai scurtă, durând între 30 de minute și o oră, datorită experienței anterioare în tehnica de împingere și adaptării anatomice.

Factorii care influențează durata travaliului: Durata travaliului este influențată de multiple aspecte precum vârsta mamei, dimensiunea și poziția fătului, eficiența contracțiilor uterine, starea fizică și psihică a mamei. Poziția fătului în uter, în special prezentația occipito-posterioară, poate prelungi semnificativ durata travaliului. Anxietatea și oboseala pot încetini progresul nașterii prin interferarea cu producerea naturală de oxitocină.

Variații normale: Fiecare naștere are propriul său ritm și pattern. Unele femei experimentează un travaliu rapid, de doar câteva ore, în timp ce altele pot avea un travaliu prelungit, de peste 24 de ore, fără a reprezenta neapărat o complicație. Variațiile sunt considerate normale atât timp cât există progres constant în dilatația cervicală și coborârea fătului, iar starea mamei și a fătului rămâne bună.

Proceduri spitalicești

Procedurile spitalicești în timpul nașterii sunt standardizate pentru a asigura siguranța mamei și a nou-născutului, incluzând monitorizare continuă și intervenții medicale când este necesar. Fiecare etapă este atent supravegheată de o echipă medicală specializată.

Evaluarea inițială

La internare, pacienta este examinată complet pentru a determina stadiul travaliului și starea generală de sănătate. Se efectuează măsurarea semnelor vitale, monitorizarea bătăilor cordului fetal și examinarea vaginală pentru evaluarea dilatației cervicale. Istoricul medical și obstetrical este revizuit, iar analizele de laborator necesare sunt efectuate pentru a identifica potențiale riscuri sau complicații.

Monitorizarea în timpul travaliului

Pe parcursul nașterii, echipa medicală urmărește îndeaproape progresul travaliului prin monitorizare cardiotocografică continuă sau intermitentă. Frecvența cardiacă fetală și intensitatea contracțiilor sunt evaluate regulat. Semnele vitale ale mamei sunt verificate periodic, iar progresul dilatației cervicale este evaluat prin examinări vaginale la intervale stabilite.

Îngrijirea post-naștere

După naștere, atât mama cât și nou-născutul primesc îngrijiri specifice. Nou-născutul este evaluat prin scorul Apgar, măsurat și cântărit, iar primele vaccinuri sunt administrate conform protocolului. Mama este monitorizată pentru sângerare post-partum, iar procesul de vindecare este supravegheat. Alăptarea este inițiată în primele ore, cu suport specializat din partea personalului medical.

Intervenții medicale

Metode de inducere: Inducerea travaliului poate fi necesară din motive medicale sau când sarcina depășește 41 de săptămâni. Metodele includ administrarea de prostaglandine pentru maturarea cervicală și perfuzia cu oxitocină pentru stimularea contracțiilor. Ruperea artificială a membranelor amniotice poate fi utilizată pentru accelerarea progresului travaliului. Aceste proceduri sunt atent monitorizate pentru a preveni complicațiile.

Nașterea asistată: În cazul în care expulzia spontană este dificilă sau există semne de suferință fetală, medicul poate recurge la utilizarea forcepsului sau vacuum-extractorului. Aceste instrumente facilitează trecerea capului fetal prin canalul de naștere în timpul contracțiilor. Procedura necesită experiență și precizie pentru a minimiza riscul de traumatisme materne sau fetale.

Proceduri de urgență: În situații critice care pun în pericol viața mamei sau a fătului, echipa medicală este pregătită să intervină rapid prin operație cezariană de urgență. Indicațiile principale includ suferința fetală acută, dezlipirea de placentă, prolapsul de cordon ombilical sau hemoragia severă. Sala de operație și echipa chirurgicală sunt disponibile permanent pentru astfel de situații. Decizia de a efectua o cezariană de urgență se bazează pe evaluarea rapidă a parametrilor vitali materni și fetali, iar intervenția se realizează în maximum 30 de minute de la luarea deciziei pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru mamă și făt.

Întrebări frecvente

Cum pot să știu dacă sunt în travaliu adevărat?

Travaliul adevărat se caracterizează prin contracții regulate care devin progresiv mai puternice și mai frecvente. Aceste contracții nu dispar la schimbarea poziției și sunt însoțite de dilatarea colului uterin.

Care este diferența dintre travaliul incipient și cel activ?

Travaliul incipient este faza în care contracțiile sunt neregulate și mai puțin intense, iar dilatarea colului uterin este sub 6 centimetri. Travaliul activ începe când contracțiile devin regulate și intense, iar dilatarea depășește 6 centimetri.

Când ar trebui să merg la spital?

Este recomandat să mergeți la spital atunci când contracțiile sunt regulate, la fiecare 5 minute, și durează aproximativ un minut fiecare, timp de cel puțin o oră. De asemenea, trebuie să mergeți imediat dacă vi se rupe apa sau dacă observați sângerări abundente.

Cât timp durează de obicei travaliul?

Durata travaliului variază, dar pentru primipare poate dura între 12 și 24 de ore. La multipare, travaliul este adesea mai scurt, durând între 6 și 12 ore. Totuși, fiecare naștere este unică și poate varia semnificativ.

Ce se întâmplă dacă mi se rupe apa înainte de contracții?

Dacă vi se rupe apa înainte de începerea contracțiilor, este important să contactați imediat medicul sau să mergeți la spital. Ruperea membranelor poate crește riscul de infecție și este necesară monitorizarea atentă.

Cum pot să îmi dau seama dacă contracțiile sunt eficiente?

Contracțiile eficiente devin progresiv mai frecvente, mai lungi și mai intense. Ele contribuie la dilatarea colului uterin și la coborârea fătului prin canalul de naștere. Monitorizarea progresului cu ajutorul medicului poate confirma eficiența acestora.

Ce poziții ajută în timpul travaliului?

Pozițiile care folosesc gravitația, cum ar fi statul în picioare, ghemuitul sau mersul, pot ajuta la progresul travaliului. Schimbarea frecventă a poziției poate reduce disconfortul și poate facilita coborârea fătului.

Cum pot să cronometrez corect contracțiile?

Pentru a cronometra contracțiile corect, notați momentul în care începe fiecare contracție și cât durează. Intervalul dintre începutul unei contracții și începutul următoarei vă indică frecvența acestora. Utilizați un ceas sau o aplicație pentru precizie.

Care este diferența dintre prima naștere și cele ulterioare?

Prima naștere tinde să fie mai lungă și mai dificilă din cauza inelasticității țesuturilor materne și a lipsei de experiență. Nașterile ulterioare sunt de obicei mai rapide, datorită adaptării anatomice și experienței anterioare în tehnica de împingere.

Cum mă pot pregăti pentru travaliu?

Pregătirea pentru travaliu include participarea la cursuri prenatale, elaborarea unui plan de naștere și discutarea opțiunilor de ameliorare a durerii cu medicul. De asemenea, asigurați-vă că aveți bagajul pregătit pentru spital și că sunteți familiarizați cu drumul către maternitate.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Brownridge, P. (1995). The nature and consequences of childbirth pain. European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology, 59, S9-S15.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/002822439502058Z

Gibbins, J., & Thomson, A. M. (2001). Women's expectations and experiences of childbirth. Midwifery, 17(4), 302-313.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0266613801902633

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.