Meniu

Rana pe col uterin: tipuri, cauze, simptome, tratament si preventie

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Rana pe col uterin reprezintă o afecțiune ginecologică caracterizată prin modificări ale țesutului cervical, care poate evolua de la leziuni precanceroase până la cancer cervical în lipsa tratamentului adecvat. Această afecțiune poate fi cauzată de infecții, traume fizice sau iritanți chimici și necesită diagnosticare și tratament prompt pentru prevenirea complicațiilor.

Leziunile cervicale pot fi asimptomatice în stadiile incipiente, dar pot evolua provocând sângerări anormale, dureri pelvine și alte simptome care afectează calitatea vieții. Monitorizarea regulată și screeningul periodic sunt esențiale pentru detectarea timpurie și tratamentul eficient al acestei afecțiuni. Identificarea și tratarea promptă a leziunilor precanceroase poate preveni dezvoltarea cancerului de col uterin.

Tipurile de leziuni cervicale

Leziunile cervicale pot varia ca severitate și potențial de malignitate, de la modificări ușoare ale celulelor până la leziuni canceroase. Înțelegerea diferitelor tipuri de leziuni este crucială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat și pentru monitorizarea evoluției bolii.

Leziuni precanceroase

Leziune scuamoasă intraepitelială de grad scăzut: Acest tip de leziune reprezintă modificări ușoare ale celulelor cervicale, care afectează doar stratul superficial al colului uterin. În majoritatea cazurilor, sistemul imunitar poate elimina singur aceste modificări într-o perioadă de până la doi ani. Totuși, monitorizarea regulată este necesară pentru a preveni evoluția spre forme mai severe.

Leziune scuamoasă intraepitelială de grad înalt: Această formă prezintă modificări celulare mai severe, care afectează straturi mai profunde ale țesutului cervical. Riscul de progresie spre cancer este semnificativ mai mare în comparație cu leziunile de grad scăzut, necesitând intervenție terapeutică promptă pentru prevenirea dezvoltării cancerului cervical.

Celule glandulare atipice: Aceste modificări apar în celulele glandulare ale colului uterin și pot indica prezența unor anomalii mai severe. Necesită investigații suplimentare imediate, deoarece pot fi asociate cu un risc crescut de dezvoltare a adenocarcinomului cervical.

Leziuni canceroase

Carcinomul cu celule scuamoase: Reprezintă cel mai frecvent tip de cancer cervical, dezvoltându-se din celulele scuamoase ale colului uterin. Se caracterizează prin creștere anormală și invazivă a celulelor, cu potențial de răspândire în țesuturile adiacente și la distanță.

Adenocarcinom: Acest tip de cancer se dezvoltă din celulele glandulare ale colului uterin. Este mai puțin frecvent decât carcinomul scuamos, dar poate fi mai agresiv și mai dificil de detectat în stadiile timpurii prin metodele convenționale de screening.

Carcinom adenoscuamos: Reprezintă o formă mixtă de cancer cervical, care conține atât componente scuamoase, cât și glandulare. Acest tip de cancer necesită o abordare terapeutică complexă, adaptată caracteristicilor specifice ale tumorii.

Cauze frecvente

Dezvoltarea leziunilor cervicale este influențată de diverși factori care pot afecta integritatea țesutului cervical și pot crește riscul de apariție a modificărilor celulare anormale.

Infecții

Infecțiile genitale, în special cele cu transmitere sexuală, pot cauza modificări la nivelul colului uterin. Virusurile, bacteriile și alte microorganisme pot provoca inflamații și leziuni ale țesutului cervical, crescând riscul de dezvoltare a modificărilor celulare anormale.

Traumatisme fizice

Leziunile mecanice ale colului uterin pot apărea în urma procedurilor medicale, a nașterilor sau a altor tipuri de traumatisme. Acestea pot provoca cicatrici și modificări structurale care pot afecta funcționalitatea normală a țesutului cervical.

Iritanți chimici

Expunerea la diverse substanțe chimice iritante, cum ar fi dușurile vaginale frecvente sau anumite produse de igienă intimă, poate cauza iritații și leziuni la nivelul colului uterin. Aceste substanțe pot perturba echilibrul natural al florei vaginale și pot crește susceptibilitatea la infecții și leziuni.

Infecția cu virusul papiloma uman

Tipuri cu risc crescut de virus papiloma uman: Anumite tipuri ale virusului papiloma uman prezintă un risc semnificativ mai mare de a cauza modificări celulare care pot evolua spre cancer cervical. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer cervical. Aceste tulpini virale au capacitatea de a modifica structura celulelor cervicale, interferând cu mecanismele normale de control al creșterii celulare.

Metode de transmitere: Virusul papiloma uman se transmite prin contact direct cu pielea sau mucoasele unei persoane infectate, cel mai frecvent în timpul contactului sexual. Transmiterea poate avea loc chiar și în absența unor simptome vizibile, deoarece virusul poate rămâne latent în organism pentru perioade îndelungate. Utilizarea prezervativului oferă o protecție parțială, dar nu elimină complet riscul de transmitere.

Factori de risc: Susceptibilitatea la infecția cu virusul papiloma uman este influențată de diverși factori precum începerea timpurie a vieții sexuale, partenerii sexuali multipli și sistemul imunitar slăbit. Fumatul și utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale pot crește riscul de persistență a infecției și dezvoltare a leziunilor cervicale.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale leziunilor cervicale variază în funcție de tipul și severitatea afecțiunii, putând include modificări ale secrețiilor vaginale, sângerări anormale și dureri pelvine. Recunoașterea acestor semne permite diagnosticarea și tratamentul prompt.

Secreții vaginale

Modificările secreției vaginale reprezintă unul dintre primele semne ale unei leziuni cervicale. Secrețiile pot deveni mai abundente, își pot schimba consistența sau culoarea, putând avea un aspect apos, mucos sau purulent. Prezența unui miros neplăcut sau a unor sângerări în secreție necesită evaluare medicală imediată.

Sângerări anormale

Sângerările care apar în afara perioadei menstruale normale pot indica prezența unei leziuni cervicale. Acestea pot varia ca intensitate și durată, putând apărea spontan sau după activități specifice. Sângerările intermenstruale, postmenopauză sau cele care durează mai mult decât perioada menstruală obișnuită necesită investigații suplimentare.

Dureri pelvine

Durerile în zona pelviană pot varia ca intensitate și caracter, de la o senzație de presiune sau disconfort până la dureri acute. Acestea pot fi continue sau intermitente și se pot accentua în timpul anumitor activități. Persistența durerilor pelvine sau asocierea cu alte simptome necesită consultație medicală pentru stabilirea cauzei și inițierea tratamentului adecvat.

Simptome post-contact sexual

Sângerări: Apariția sângerărilor după contactul sexual reprezintă un semn de alarmă care poate indica prezența unor leziuni cervicale. Acestea pot varia ca intensitate, de la pete ușoare până la sângerări mai abundente, și pot fi însoțite de durere sau disconfort. Persistența acestui simptom necesită evaluare ginecologică promptă.

Disconfort: Senzația de disconfort în timpul sau după contactul sexual poate include arsuri, mâncărimi sau iritație în zona genitală. Acest simptom poate fi cauzat de inflamația sau iritația țesutului cervical și poate persista pentru perioade variabile de timp după contactul sexual.

Durere: Durerea în timpul sau după contactul sexual poate varia ca intensitate și localizare. Aceasta poate fi superficială sau profundă și poate persista pentru ore sau zile după contact. Durerea poate fi însoțită de alte simptome precum sângerări sau secreții anormale.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea corectă a leziunilor cervicale necesită o abordare sistematică, incluzând examinare fizică detaliată și teste specifice. Aceste investigații permit identificarea precoce a modificărilor celulare și inițierea promptă a tratamentului adecvat.

Examinare fizică

Evaluarea clinică include inspecția vizuală atentă a colului uterin cu ajutorul speculului vaginal, care permite observarea aspectului, culorii și integrității țesutului cervical. Medicul evaluează prezența eventualelor leziuni vizibile, modificări de culoare sau sângerări la atingere. Palparea bimanuală permite aprecierea consistenței, mobilității și sensibilității colului uterin și a structurilor pelvine adiacente.

Testul Papanicolau

Această procedură esențială pentru screening-ul cervical implică prelevarea de celule de la nivelul colului uterin pentru examinare microscopică. Procedura este rapidă și nedureroasă, realizată în timpul examinării ginecologice de rutină. Celulele prelevate sunt analizate în laborator pentru identificarea modificărilor anormale care ar putea indica prezența leziunilor precanceroase sau a cancerului cervical.

Testarea pentru virusul papiloma uman

Această analiză detectează prezența virusului papiloma uman la nivelul colului uterin prin prelevarea unui eșantion de celule cervicale. Testul identifică tipurile de virus cu risc crescut care pot cauza modificări celulare și eventual cancer cervical. Rezultatele acestui test, combinate cu rezultatele testului Papanicolau, oferă o imagine mai completă asupra riscului de dezvoltare a cancerului cervical.

Proceduri avansate

Colposcopie: Această procedură specializată utilizează un microscop special numit colposcop pentru examinarea detaliată a colului uterin. Medicul aplică o soluție specială pe colul uterin care evidențiază zonele anormale, permițând identificarea precisă a leziunilor suspecte. Procedura este nedureroasă și durează aproximativ 15-20 de minute, oferind informații importante pentru diagnosticul și planificarea tratamentului.

Biopsie cervicală: Această procedură implică prelevarea unui fragment mic de țesut din zonele suspecte ale colului uterin, identificate în timpul colposcopiei. Țesutul prelevat este analizat microscopic pentru a determina prezența și severitatea modificărilor celulare. Rezultatele biopsiei sunt cruciale pentru stabilirea diagnosticului final și alegerea strategiei terapeutice optime.

Chiuretaj endocervical: Această procedură specializată implică prelevarea de țesut din interiorul canalului cervical folosind un instrument special numit chiuretă. Procedura este necesară când zona de transformare nu este vizibilă complet în timpul colposcopiei sau când există suspiciunea unor modificări în interiorul canalului cervical.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a leziunilor cervicale variază în funcție de severitatea modificărilor celulare, vârsta pacientei și dorința de prezervare a fertilității. Tratamentul poate include monitorizare activă, terapie medicamentoasă sau proceduri ablative.

Monitorizare și observație

În cazul leziunilor de grad scăzut, medicul poate recomanda o abordare conservatoare cu monitorizare regulată prin teste Papanicolau și colposcopii la intervale stabilite. Această strategie permite observarea evoluției naturale a leziunilor, multe dintre acestea putând regresa spontan datorită răspunsului imun al organismului.

Opțiuni medicamentoase

Tratamentul medicamentos poate include preparate antivirale și imunomodulatoare care stimulează sistemul imunitar să combată infecția cu virusul papiloma uman. Aceste medicamente pot fi administrate local sau sistemic, în funcție de severitatea leziunilor și prezența altor factori de risc.

Proceduri ablative

Crioterapie: Această metodă terapeutică utilizează temperaturi foarte scăzute pentru distrugerea țesutului cervical anormal. Procedura este relativ simplă, poate fi efectuată în ambulatoriu și prezintă un risc minim de complicații. Țesutul înghețat se vindecă în aproximativ 4-6 săptămâni, fiind înlocuit cu celule cervicale sănătoase.

Chirurgie laser: Această tehnică utilizează un fascicul laser pentru vaporizarea precisă a țesutului cervical anormal. Procedura oferă un control excelent asupra profunzimii tratamentului și permite prezervarea țesutului sănătos înconjurător. Recuperarea este rapidă, iar riscul de complicații este redus.

Procedura de excizie cu ansă diatermică: Această intervenție chirurgicală utilizează o ansă metalică încălzită electric pentru îndepărtarea țesutului cervical anormal. Procedura permite examinarea histologică a țesutului excizat și oferă informații valoroase despre marginile de rezecție. Vindecarea completă are loc în aproximativ 4-6 săptămâni.

Strategii de prevenție

Prevenirea leziunilor cervicale și a cancerului de col uterin se bazează pe o combinație de măsuri proactive, incluzând screening regulat, vaccinare și adoptarea unui stil de viață sănătos. Aceste strategii preventive pot reduce semnificativ riscul de dezvoltare a modificărilor celulare anormale.

Screening regulat: Examinările ginecologice periodice și testele Papanicolau reprezintă componente esențiale în prevenirea și detectarea timpurie a leziunilor cervicale. Screeningul trebuie început de la vârsta de 21 de ani și continuat la intervale regulate, conform recomandărilor medicale. Frecvența testărilor poate fi ajustată în funcție de rezultatele anterioare și factorii individuali de risc.

Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman: Vaccinul împotriva virusului papiloma uman oferă protecție împotriva tipurilor virale cu risc crescut care pot cauza cancer cervical. Vaccinarea este recomandată în special la vârste tinere, înainte de începerea vieții sexuale, pentru eficacitate maximă. Schema completă de vaccinare asigură o protecție de lungă durată împotriva infecției cu tipurile de virus incluse în vaccin.

Practici sexuale sigure: Adoptarea unor practici sexuale responsabile și sigure poate reduce semnificativ riscul de infectare cu virusul papiloma uman și alte infecții cu transmitere sexuală. Utilizarea consecventă a prezervativului, limitarea numărului de parteneri sexuali și comunicarea deschisă cu partenerii despre istoricul medical sunt măsuri importante pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate întări sistemul imunitar și reduce riscul de dezvoltare a leziunilor cervicale. Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți corporale normale, consumul unei diete bogate în antioxidanți și vitamine, precum și practicarea regulată a exercițiilor fizice pot contribui la menținerea sănătății cervicale și la prevenirea dezvoltării modificărilor celulare anormale.

Întrebări frecvente

Cât de des ar trebui să fac un screening pentru leziuni cervicale?

Se recomandă ca femeile să înceapă screeningul pentru leziuni cervicale la vârsta de 21 de ani. Frecvența testelor Papanicolau poate varia, dar în general, acestea ar trebui efectuate la fiecare trei ani pentru femeile cu vârste între 21 și 29 de ani și la fiecare cinci ani pentru cele între 30 și 65 de ani, dacă sunt combinate cu testarea pentru virusul papiloma uman.

Pot leziunile cervicale să se vindece de la sine?

Unele leziuni cervicale, în special cele de grad scăzut, pot regresa spontan fără intervenție medicală datorită răspunsului imun al organismului. Cu toate acestea, monitorizarea regulată este esențială pentru a se asigura că leziunile nu evoluează către forme mai severe care necesită tratament.

Sunt toate leziunile cervicale canceroase?

Nu toate leziunile cervicale sunt canceroase. Multe dintre ele sunt precanceroase și pot rămâne stabile sau chiar regresa. Cu toate acestea, fără monitorizare și tratament adecvat, unele leziuni pot progresa spre cancer cervical, motiv pentru care screeningul regulat este crucial.

Care este rata de succes a tratamentului leziunilor precanceroase?

Tratamentul leziunilor precanceroase are o rată de succes ridicată, adesea depășind 90%. Procedurile precum excizia cu ansă diatermică sau crioterapia sunt eficiente în îndepărtarea țesutului anormal și prevenirea progresiei către cancer. Succesul depinde și de respectarea recomandărilor medicale post-tratament.

Cât timp durează până când o leziune devine canceroasă?

Transformarea unei leziuni precanceroase în cancer poate dura ani, adesea între 10 și 20 de ani. Totuși, acest interval poate fi mai scurt la persoanele cu sistem imunitar compromis. Screeningul regulat ajută la detectarea și tratarea leziunilor înainte ca acestea să devină canceroase.

Pot rămâne însărcinată după tratamentul unei leziuni cervicale?

Da, multe femei pot rămâne însărcinate după tratamentul leziunilor cervicale. Procedurile moderne sunt concepute pentru a minimiza impactul asupra fertilității. Cu toate acestea, este important să discutați cu medicul despre planurile de sarcină înainte de a începe tratamentul.

Voi experimenta durere dacă am leziuni cervicale?

Leziunile cervicale sunt adesea asimptomatice și nu provoacă durere. Totuși, unele femei pot experimenta disconfort sau sângerări anormale. Dacă aveți simptome persistente, este recomandat să consultați un medic pentru evaluare și tratament adecvat.

Cum pot preveni reapariția leziunilor cervicale?

Pentru a preveni reapariția leziunilor cervicale, este important să urmați un program regulat de screening și să vă vaccinați împotriva virusului papiloma uman. Adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat și practicarea unor obiceiuri sexuale sigure pot contribui, de asemenea, la prevenirea recurenței.

Concluzie

Leziunile cervicale reprezintă o preocupare semnificativă pentru sănătatea femeilor, dar cu măsuri preventive adecvate și monitorizare regulată, riscurile pot fi reduse semnificativ. Screeningul periodic, vaccinarea împotriva virusului papiloma uman și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt esențiale în prevenirea și gestionarea acestor afecțiuni. Înțelegerea importanței acestor măsuri poate contribui la menținerea sănătății cervicale și la prevenirea cancerului de col uterin.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Denslow, S. A., Rositch, A. F., Firnhaber, C., Ting, J., & Smith, J. S. (2014). Incidence and progression of cervical lesions in women with HIV: a systematic global review. International journal of STD & AIDS, 25(3), 163-177.

https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0956462413491735

Ting, J., Rositch, A. F., Taylor, S. M., Rahangdale, L., Soeters, H. M., Sun, X., & Smith, J. S. (2015). Worldwide incidence of cervical lesions: a systematic review. Epidemiology & Infection, 143(2), 225-241.

https://www.cambridge.org/core/journals/epidemiology-and-infection/article/worldwide-incidence-of-cervical-lesions-a-systematic-review/A1680BC1D7556261CC6BC1865111D7F8

Lau, S., & Franco, E. L. (2005). Management of low-grade cervical lesions in young women. CMAJ, 173(7), 771-774.

https://cmaj.ca/content/173/7/771.short

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.